Page 81 - vl_54

Profesiune si vocatie
,
,

David Friedrich, Karl Gustav Carus etc. Portrete ale lui Spinoza își fac apariția începând cu
secolul XVII. Unul singur, o gravură pe cupru, pare a fi autentic. (Photo 3)
În 1913 apare cartea lui Ernst Altkirch: Spinoza im Portrait. În 1917, în Țările de Jos se
observă o influență spinozistă mai mult sau mai puțin directă asupra mișcării de avangardă De
Stijl, atât pe plan etic, cât și pe cel estetic. Biblioteca De Stijl posedă un exemplar din Etica, iar în
eseurile sale Mondrian formulează o abordare asupra artei ce pare împrumutată de la Spinoza.
Mondrian susține, într-adevăr, faptul că arta nu trebuie să exprime sentimente individuale, ci ea
trebuie să transpună sub raport estetic realitatea și omul într-o percepție universală. Artistul care
creează o imagine a naturii prin observare vizuală dă naștere, inevitabil, unei viziuni tragice.
Mondrian, vrând să se elibereze de această senzație tragică, este de părere că o abordare mai
profundă, care să permită transmutarea individului în universal, este, pe cale de consecință,
necesară: „Tragicul nu va dispărea decât odată cu crearea unei unități ultime, lucru mult mai
puțin realizabil în lumea vizibilă față de viața abstractă. Din acest motiv arta are un avans față de
viață”.
Pentru a da o formă acestei concepții mai profunde, Mondrian și prietenii săi concep o
metodă geometrică, asemenea celei a lui
Spinoza.
În anii '60, arta modernă ignoră
spinozismul. Concepția pe care Mondrian o
consideră necesară va fi de acum înainte privită
ca irealizabilă și mai puțin importantă decât
expresia manifest subiectivă, deseori într-un
context social familiar. În lumea occidentală,
unde vechile sisteme de credință, ideologiile
sociale universale și religia par să-și fi pierdut
credibilitatea, nu inteligența este cea care poate
deveni un colac de salvare spirituală, ci
imaginația. Cuvântul-cheie este autenticitate și
4
se caută mijloacele de a da formă unor experiențe autentice .
În 1997 apare cartea The unknown Face de Rudi Ekkart. Cet ouvrage, la fel cu Spinoza
im Portrait, se situează pe terenul alunecos al speculațiilor pe tema portretelor lui Spinoza din
secolul 17 până în zilele noastre: găsim aici numeroase
medalii și basoreliefuri cu efigia filozofului, precum și
statui și sculpturi amplasate în diferite orașe în care a trăit
Spinoza.
Câteva experiențe artistice din Țările de Jos
legate de Spinoza și de gândirea sa
În anul 1997, expoziția A stone in flight a fost
prezentată la Amsterdam și ulterior la Institutul
neerlandez din Paris. Au fost prezenți opt artiști
neerlandezi și englezi care, prin operele expuse, au dorit
să se apropie de ideile lui Spinoza. În cadrul acestei
expoziții, artistul și filozoful neerlandez/israelian Joseph
4. La connaissance de la liberté, Spinoza à notre époque, pp. 9 - 20, Bas Heijne, Institut Néerlandais, Paris 1997.

Vox Libri, Nr. 1 (54) - 2020 79