Page 73 - VoxLibri_72_2024
P. 73
Cum vorbim? Cum scriem?
nuanțate pentru unele formule devenite tradiționale în uz. Însă, odată cu obsesia publiciștilor din
era digitală pentru atragerea unui număr cât mai mare de cititori care să fie bombardați cu cât mai
multe reclame, abuzul de formule superlative, în diverse ipostaze, a devenit literă de lege,
imprimând exprimării jurnalistice un caracter manipulator, retoric, emfatic, pe alocuri zeflemist
și grobian.
2. Cea mai instagramabilă
Superlativizarea și derivarea în formule atipice constituie doi vectori de stil care
evidențiază câmpul semantico-stilistic al presei contemporane cu era digitală. Enunțul de mai
jos este relevant pentru ambele mijloace:
(1) Orașul din România cu peste 800 de magnolii. Unde le găsești și când înflorește cea mai
„instagramabilă” floare (stirileprotv.ro).
Chiar dacă apare între ghilimele, cuvântul instagramabilă este o inovație derivativă ce
se dorește glumeață de la substantivul propriu Instagram. Sursa este limba engleză
(instagrammable), pe teren românesc fiind transferat, prin calchiere, lexemul adjectival a cărui
semnificație încorporează elemente extralingvistice, ținând de cultura noilor tipuri de
interacțiuni sociale mediate prin rețele digitale. Pentru generațiile tinere, este de notorietate că
platforma Instagram implică, preponderent, schimbul de conținut vizual, permițând
utilizatorilor să încarce fotografii și videoclipuri care pot fi editate cu ajutorul filtrelor puse la
dispoziție implicit de rețea și impunând anumite standarde estetice în materie. Sufixul neologic -
bil, care presupune ideea de potențialitate, concură la creionarea unei definiții descriptive pentru
lexemul derivat: „demn, adecvat (= care prezintă calități, proprietăți relevante sub raport estetic)
de a fi fotografiat și publicat pe Instagram (prin extensie, pe rețelele sociale importante)”.
În momentul în care o astfel de inovație adjectivală este plasată la superlativ absolut,
lucrurile iau o turnură negativă. Asta deoarece adjectivul cu pricina, chiar dacă îl considerăm,
din punct de vedere lexico-semantic, o formație glumeață, aparent efemeră în vocabularul limbii
române actuale, trebuie să respecte normele morfosintactice, inclusiv sub raportul gradării de
intensitate. Chiar dacă, pragmatic, sensul superlativizării s-ar justifica prin captarea atenției
cititorilor, norma împiedică trecerea la superlativ a acestui adjectiv, întrucât el ar intra în seria
calificantelor de tipul potabilă, exprimând însă, dincolo de sensul tehnic, intrinsec valoarea
superlativă (optim, perfect, desăvârșit, admirabil, unic, sublim, superb, excelent, splendid,
excepțional etc.) sau denotând o calitate absolută (absolut, complet, întreg, substanțial,
culminant etc.). Așa stând lucrurile, adjectivul instagramabil asumă, prin însăși semnificația sa,
o valoare superlativă, dovadă stând faptul că poate fi înlocuit, în principiu, cu aproape oricare
dintre adjectivele enumerate în prima serie (perfect, unic, sublim, superb, splendid). Nu altul
este rostul unor exprimări în care inovația discutată și-a făcut simțită prezența:
(2) Probabil cel mai frumos, deci instagramabil traseu STB (b365.ro)
(3) Cum vă puteți face casa instagramabilă. O amenajare instagramabilă se bazează pe câteva
principii... (www.forbes.ro)
(4) Ce înseamnă interior instagramabil și cum îl decorăm după acest concept
Vox Libri, Nr. 3 (72) - 2024 71