Page 72 - VoxLibri_72_2024

Cum vorbim? Cum scriem?

Cristian Pașcalău

Abuzul de formule superlative

în presa actuală

elementele de argou sau de jargon, abuzul de
1. Stilul presei digitale
tropi și figuri de stil, orientarea agresivă înspre
zona publicitară, mostrele elaborate cu
Discursul jurnalistic actual este ajutorul inteligenței artificiale reprezintă tot
caracterizat prin apelul la emoție și atâtea elemente de stil jurnalistic, adoptate și
sentiment, cu un spectru larg de nuanțe. adaptate la spiritul epocii, la mentalitatea și
Inserarea în titluri a unor cuvinte cu
interesele actanților (patroni, sponsori,
majuscule din câmpul senzaționalului
cititori). Odată cu revoluția sistemelor digitale
calificat (halucinant, incredibil, șocant, de prelucrare și transmitere a informației,
revoltător, uluitor, spectaculos, uriaș, importanța presei digitale a crescut,
tragic, extrem), uneori în combinații transformând modul de percepție a ce
pleonastice (extrem de tragic) sau vădit
înseamnă informație și a cât contează
exagerate (scandal uriaș), sintagme
deontologia jurnalistică.
supralicitate la limita corectitudinii și a Dat fiind acest context, prezenta
adecvării (fanii au rămas interziși, imagini contribuție are ca temă superlativizarea în
interzise cardiacilor, imagini incendiare), presă, o formă de hiperbolizare ce traduce
pista derutantă (titlul reflectă parțial sau nu forțarea exprimării, împingând mult dincolo
reflectă deloc conținutul), reformularea unor
de limita acceptabilului formule ce îmbracă
proverbe (Cu o ordonanață nu se face
informația (sau lipsa ei) în nuanțe voit
primăvară... în fundul grădinii), jocuri de șocante, prețioase și bombastice, în principiu
cuvinte (copii mici pe cai mari), calcurile n e j u s t i fi c a t e , t e n d e n ț i o a s e o r i

lexico-semantice, împrumuturile englezești disproporționate în raport cu caracterul
(breaking news), determinologizarea
informativ sau asertiv de ansamblu.
termenilor tehnico-științifici și aducerea lor
Este evident că raportarea discursului

în zona colocvialului (cu semnificații repetat la inovația liberă (distincție operată de
modificate prin restrângere, extindere sau către lingvistul Eugeniu Coșeriu) în presa
forțare semantică), resurecția unor arhaisme actuală implică o discuție vastă, care
cărora le sunt atașate conotații peiorative depășește cadrul considerațiilor și
(beizadea), inovații lexicale (derivate,
exemplificărilor de față. Este evident și că
compuse, formații prin contaminare,
erorile având superlativul ca punct nodal nu
trunchiere sau telescopare: influențăran),
sunt o noutate, lingviștii oferind explicații

Vox Libri, Nr. 3 (72) - 2024 70