Page 15 - 1960-01
P. 15
!Mr. 1567 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
învăţămîntul agricol de masă TELEGRAME EXTERNE
N.S. Hruşciov a primii Cea mai impunătoare din construcţiile
li N C IE N T IU U IL Á T E N T I IE II ! pe K. P. S. Menon, industriale din străinătate la care
W V V W W v /v (V W V v > W V W s /v V W W V W W W V (V ^ -iW /W /»AVW ambasadorul Indiei participă Uniunea Sovietică
în Uniunea Soviefică
MOSCOVA (Ăgerpres) Ignat! Consiliul de Miniştri al U.R.S.S.,
fii mai multe Activitate rodnică Novikov, ministrul Construcţiei precum şi cunoscuţi specialişti
înraionul H u n e do araMOSCOVA (Ăgerpres). TASS de centrale electrice al U.R.S.S., sovietici în construcţii hidroteh
anunţă: La 6 ianuarie, N.S. a declarat că barajul înalt de Ia nice.
cunoştinţe In toamna acestui an secţiunea agri tehnice se desfăşoară intens. In comu In raionul Hunedoara metodele agro Hruşciov, preşedintele Consiliu Assuan pe Nil este cea înainte de plecare, Ignati No
colă a Sfatului popular raional Hune nele unde lectorii se prezintă regulat tehnice înaintate sînt popularizate nu lui de Miniştri al U.R.S.S., a mai mare, cea mal impu vikov a declarat unui corespon
Udul cîle unul se adunaseră doara a acordat o atenţie mai mare la cursuri, cu lecţiile temeinic pregă numai prin cursurile agricole ci şi primit pe K.P.S. Menon, amba nătoare din construcţiile in dent ai agenţiei TASS că prima
toti cei înscrişi pentru a urma deschiderii învăţămîntului agrozooteh tite, pe care le expun viu şi pe înţe prin conferinţe ţinute de inginerii şi sadorul Indiei în Uniunea So dustriale din străinătate ia care parte a barajului de la Assuan
cursurile cercului agrotehnic. nic de masă. încă de ia începutul lu lesul cursanţilor, frecvenţa este de su tehnicienii agronomi sau de către ca vietică, cu care a avut o convor participă Uniunea Sovietică. EI a cărei construcţie va începe la
Inginerul Ioan Lemeni, lectorul nii noiembrie la raion a avut loc o tă Ia sută, iar cursanţii ascultă cu drele didactice. In satul Gerbăl, de pil bire. a arătat că crearea acestui ba 9 ianuarie, se va efectua potri
cercului agrotehnic de la gos consfătuire a lectorilor, în cadrul că mult interes cele predaie. Aşa se pre dă, învăţătorul Alexandru Gosta a raj este un exemplu de ajutor
podăria agricolă colectivă din reia au fost date indicaţii preţioase zintă situaţia la cercul agrotehnic expus în faţa ţăranilor muncitori patru Ambasadorul a transmis lui dezinteresat pe care U.R.S.S. ÎI vit proiectului elaborat în
Miercurea, a observat că în a- pentru buna desfăşurare a învăţămîntu- din satul Nădăştia Superioară, con conferinţe care au tratat probleme a- N.S. Hruşciov mesajul primului acordă ţărilor slab dezvoltate Ia U.R.S.S. Ştiinţa şi tehnica so
fară de cei înscrişi la cerc au lui agrozootehnic stabilindu-se totoda dus de învăţătorul Lazariu Onisiu. gricole, zootehnice şi organizatorice. ministru al Indiei, Jaw-aharlal dezvoltarea economiei lor naţio vietică de construcţii hidraulice
venit şi alţi colectivişti. Lecto tă tematica cursurilor. După consfă Aici, lectorul, primind un ajutor sus La fel în satul Arăneşti, comuna Ger Nehru, cuprinzînd invitaţia a- nale.
rul nu a rămas surprins de a- tuire lectorii au întocmit planurile de ţinut din partea comitetului comunal băl, ţăranii muncitori au ascultat 4 dresată lui N.S. Hruşciov de a au cîştigat prima etapă a între
cest lucru deoarece ştia că fie lecţii specifice fiecărei unităţi, au re de partid şi din partea Sfatului popu conferinţe pe teme agricole expuse de vizita India cu prilejul vizitei La 5 ianuarie, ministrul Novi cerii care a început între diferite
care colectivist este interesat să crutat cursanţii din rîndul celor mai lar al comunei Hăşdat, a pregătit din învăţătoarea Afaria Susan. sale in Indonezia. kov a plecat în R.A.U. Ia invi firme din străinătate pentru
înveţe cît mai multe lucruri pe buni colectivişti şi întovărăşiţi şi au timp toate condiţiile necesare bunei taţia guvernului R.A.U. şi va dreptul de a întocmi proiecte şi
care şă le aplice în practică. procurat materialul intuitiv necesar. desfăşurări a cursurilor, ceea ce a Dacă în majoritafea comunelor ra N.S. Hruşciov a mulţumit căl lua parte Ia festivităţile organi de a înălţa barajul.
Lectorii fiind astfel pregătiţi din timp, permis să deschidă cercul la 2 de ionului Hunedoara învăţămîntul agro duros pentru invitaţia amabilă zate în legătură cu începerea
Lectorul, mulţumit de intere au deschis noul an de învăţâmînt cembrie. Pînă acum au fost predate 5 zootehnic se desfăşoară mulţumitor, în şi şi-a exprimat speranţa că va construcţiei primei părţi a bara Datorită eforturilor specialiş
sul manifestat de către colecti agrozootehnic de masă în jurul datei lecţii. Lecţiile sînt predate pe înţele unele comune activitatea cercurilor reuşi să se folosească de acea jului de Ia Assuan. Din delega tilor sovietici, costul primei părţi
vişti, a predat prima lecţie. La de 15 decembrie iar unii chiar mai de sul ţăranilor muncitori, exemplificîndu- agrozootehnice lasă de dorit. Aşa, de stă invitaţie. ţia pe care o conduce Novikov a barajului a fost redus cu 15
fel a procedat şi la celelalte lec vreme. le prin planşe, grafice şi mulaje. Deo exemplu, la G.A.G. Şeuleşti activitatea fac parte reprezentanţi ai Co Ia sută în comparaţie cu proiec
ţii predate pînă acum. sebit de interesante au fost lecţiile: cursului agrozootehnic este aproape mitetului de stat pentru relaţii
In acest an numărul celor înscrişi „Principalele tipuri de soi din regiu inexistentă. De la deschiderea lui şi economice externe de pe lîngă tul propus de o firmă engleză.
în învăţămîntul agrozootehnic a cres nea noastră" şi „Folosirea chibzuită a pînă în prezent lectorul Dorin Mitrea Durata construcţiei a fost redu
cut simţitor în toate comunele raio pămînfului şi introducerea asolamen- s-a mulţumit să predea doar o sin să cu un an.
nului Hunedoara. S-au înscris ia telor“. gură lecţie. Fără îndoială că nepăsarea
Cîteodată se mai întîmplă ca cursuri un număr de peste 1.100 co lectorului Dorin Aîitrca în predarea ÍNS.U.A. Im noii conflict a muncă se profilează!a orizont
unii cursanţi să nu înţeleagă lectivişti, întovărăşiţi şi ţărani cu gos Dar nu numai cercul agrotehnic lecţiilor nu va fi trecută cu vederea de
totul. Dar oamenii nu părăsesc podării individuale, dornici să înveţe din satul Ni3ăştia Superioră este către secţiunea agricolă raională. NEW YORK (Ăgerpres). Con te de acţiune pentru a concedia nea că securitatea muncii este
sala pînă ce nu sînt clarificate mai mult şi să poată obţine recolte un exemplu bun de urmat. In raionul flictul din industria siderurgică 350.000 de feroviari. Acest fapt insuficient asigurată. Numai în
toate problemele. Aşa a fost şi şi mai bogate. Hunedoara în condiţiuni bune se des Acestea sînt doar cîteva aspecte din S..U.A. a fost reglementat, a fost dezvăluit de preşedintele 10 ani accidentele de muncă au
la prima lecţie. făşoară şi activitatea cercurilor de la privind desfăşurarea învăţămîntului însă după cum relatează agenţia sindicatului tochiştilor şi meca crescut cu 36 la ' sută.
In raionul Hunedoara s-au organi G.A.G. Uroi, G.A.G. Batiz, întovărăşi agrozootehnic de masă în raionul Hu UPJ, „un nou conflict se profi nicilor, Gilbert, la un Congres
...Lectorul cercului a introdus zat 47 de cercuri agrozootehnice şi le rea din Cristur şi multe altele. nedoara şi ele dovedesc că acolo un lează la orizont“. Este vorba de extraordinar care a avut loc la Pe lîngă acestea, societăţile
gumicole, pe lîngă căminele cuhurale de lectorii privesc cu simţ de răspun conflictul între societăţile de căi Cleveland (Ohio). El a arătat feroviare au prezentat sindica
în planul tematici, la început, u- şi gospodăriile agricole colective, O metodă eficace care se practică ferate şi sindicatele muncitorilor că, şi în această ramură lupta telor de la căite ferate propu
precum şi 25 de cicluri de confe în raionul Hunedoara la cîteva cercuri, dere sarcina ce li s-a încredinţat pri feroviari. Societăţile de căi fe în legătură ou contractul colec neri inacceptabile. Referindu-se
nele lecţii privind formele de or rinţe la căminele culturale la ca ca cel de la G.A.G. Sîntandrei, G.A.C. rate urmăresc ca prin noul con tiv se duce pentru probleme la acest fapt, Gilbert arată că
vind ridicarea nivelului profesional al tract colectiv asupra căruia au esenţiale — drepturile organi „după propunerile acestor so
ganizare a muncii în G.A.G., re participă ţărani muncitori care nu Hăşdat şi G.A.C. Cinciş, este aceea că început tratativele cu sindicate zaţiilor sindicale locale. cietăţi, muncitorul ar trebui să
le respective, să obţină ’liberta primească salariul pe care îl
cointeresarea materială a colec sînt cuprinşi în cercurile agrozooteh Gilbert a subliniat de aiseme- prim'ea acum 12 ani şi să mun
nice. cească în condiţiile existente
tiviştilor în creşterea producţiei acum 50 de ani“.
In perioada de faţă în raionul Hu
Ia hectar, despre norme şi ziua- Avînd în vedere situaţia crea’-,
nedoara activitatea cursurilor agrozoo tă la că iile ferate, se prevede că
muncă etc., probleme care tre dacă nu se va ajunge la un a-
oord, traficul feroviar va îi pa
buie cunoscute cît mai bine de predarea lecţiilor este însoţită de pro- ţărănimii muncitoare şi popularizarea ralizat din nou.
fiecare colectivist. Lecţiile au îecţii şi diafilme. Lecţiile devin astfel metodelor agrotehnice înaintate, acti- In Venezuela
continuă acţiunile
fost predate pe înţelesul tuturor. mai interesante şi mai accesibile în- vitatea cursurilor agrozootehnice se
teroriste ale
Cu toate acestea, colectiviştii ţelegerii ţăranilor inunc.fori. desfăşoară în condiţiuni bune. Traiafive chino-incîoneziene în problema adepţilor fostului
emigranfilor chinezi din indonezia dictator Jimenez
Ioan Bota, Ioan Ludoşan, Ioan
CARACAS (Ăgerpres) După
Fera şi alţii, au pus unele în Baci Jenăşei a, venit mai repede cum anunţă agenţiile de presă,
la Caracas continuă acţiunile
trebări pe marginea lecţiilor teroriste iniţiate de adepţii fos
tului dictator Jimenez. Teroriştii
predate. Erau lucruri care îi Omul de serviciu al şcolii fă Asta, în primul rînd, pentru a Pînă să vină toţi, tovarăşul DJAKARTA (Ăgerpres). După tative în vederea realizării cît au aruncat în piaţa Bolivar din
cuse focul din timp, ştersese crea spaţii de hrătiire suficien Berea ii invită in jurul aparatu cum anunţă agenţia Aotara, la mai curînd a. unui acord în pro centrul oraşului Caracas, o bom
frămîntau şi voiau să înţeleagă tabla, aduse cretă şi mai dădu tă pentru, fiecare pom in parte şi lui de radio, 6 ianuarie a avut loc o lungă blema emigranţilor chinezi din bă incendiară de mare calibru,
odată cu cirpa de praf peste In al doilea rînd pentru ca să convorbire între ministrul Afa indonezia. Se ştie că acestora care însă din fericire n-a făcut
totul cît mai bine- Iată un exem bănci şi catedră. Acum era cald se poată face lucrările de între — Să mai ascultăm puţin! cerilor Externe, Subandrio şi în calitate de străini Ii se in victime. Alte două bombe au
şi plăcut. ţinere cu mijloace mecanizate. Aţi auzit ? Tovarăşul Hruşciov ambasadorul R. P. Chineze în terzice să facă comerţ în locali fost aruncate asupra unor case
plu. La G.A.C. din Miercurea se In afară de aceasta, livada tre- va vizita Indonezia. Indonezia, Guan Cijen, în cursul tăţile rurale. din cartierele mărginaşe ale ca
— Să dăm drumul puţin la buie să fie şi frumoasă, să-i pla- căreia a fost discutată problema pitalei venezueliene. Poliţia a
proiectează formarea unor bri radio pînă se adună cursanţii, că celui care o priveşte. Iată! ... Buletinul de ştiri s-a ter emigranţilor chinezi din Indo Subandrio a declarat de ase arestat pînă acum 15 persoane
spuse tovarăşul Constantin Ber- minat. In sală sosiseră toţi nezia. menea că pînă !a viitoarea în- în legătură cu aceste atentate
găzi complexe care să munceas ca, lectorul cercului pomicol. Şi tovarăşul .Berea începu să cursanţii. Tovarăşul Berea în- tîlnire cu ambasadorul R. P. şi a interceptai 5 automobile
cepu o nouă lecţie. Agenţia anunţă că Subandrio Chineze, întîlnire care se crede care transportau importante can
că cu mult mai bine şi mai or — Să-i dăm ! şi omul de ser tragă ¦cu creta în dreptunghiul şi Guan Cijen s-au întrunit deja că va avea loc săptămîna vi tităţi de arme şi explozibile.
viciu al şcolii întoarse butonul de pe tablă linii oblice care se — Acum, că ne-a măi rămas de mai multe ori după ce gu
ganizat faţă de cum s-a muncit aparatului de radio. într.etăiau. Intr-un anumit punct. puţin timp, spuse lectorul ta sfîr- vernul R. P. Chineze a făcut itoare, el va studia amănunţit 9 IANUARIE 1900
Vezi, aici, la întretăierea aceas şitul lecţiei, să mai vedem un propunerea ca Indonezia şi R.P.
pînă acum. lectorul a lămurit — A, uite că baci Ienăşel a ta de linii trebuie plantaţi po diafilm : Fructele „miciuriniste". Chineză să numească reprezen propunerile acestuia, pe. care le DEVA: Abuz de încredere ;
şi sosit. Bine-ai venit, baci mii. E frumos? tanţi autorizaţi care să ducă tra- ALBA IULIA: Alarmă la grani
aceaştă problemă şi a dat răs Ienăşel I Şi tovarăşul Berea dădu dru consideră „extrem de construc ţă ; Vârsta dragostei; BRAD :
— Frumos, adăugă baci Ie- mul aparatului. Fiecare imagine Fata în negru ; ILIÂ : Vizita lui
punsurile necesare celor care au — Venii un pic mai. repede naşei. este explicată pe îndelete. tive". N.S. Hruşciov în America ; HA
că, să vă spun drept, n-am în Cursanţii sînt numai ochi şi u- ŢEG: Kociubei; HUNEDOARA:
pus diferite întrebări. ţeles chiar bine m m e cu picheta —• Acum ai înţeles ? rechi, Torentul; ORĂŞTIE : Poveste
rea aceea despre care am vor ¦— Am înţeles, dar ştiţi, să-mi neterminată ; Soarta unui om ;
Aşa au decurs cele patru lec bit rîndul trecut. Şi nu vreau să daţi şi o carte să citesc în legă ... Lecţia a luat sfîrşit. Cursan PETROŞANI : Vremea ghiocei
conturb. tură cu asta. ţii îşi strîng cărţile şi caietele lor ; Contrabandiştii; SEBEŞ :
ţii ţinute la cercul agrotehnic al şi, împreună cu lectorul cercu Pentru 100.000 de m ărci; SI
Tovarăşul Berea, un om de Tovarăşul Berea căută puţin lui, au plecat la cinematograf. MERIA : Omul cu pantaloni
gospodăriei colective din Mier vreo 60 de ani, cu experienţă in vraful de cărţi aşezat pe ca Acolo se rulează pentru ei un scurţi; BARÜ MARE: Patru
în munca de lector, îl pofti pe tedră apoi adăugă : film agricol documentar. La SU- paşi în n ori; LONEA : Grădi
curea. Oamenii sînt interesaţi baci Ienăşel la tablă: vaşu Inferior, la sfîrşiiul fiecă O perafiunsle m ilitare din A lg e ria narul spanioli; TEIUŞ : Pe ţăr
— Poftim ! Şi-i inmînă revis rei lecţii, cursanţii de la cercul muri îndepărtate ; ZLATNA : Pe
să înveţe cît mai mult pentru — Să ne dumirim. Poftim, ta „Grădina, via şi livada". Uite pomicol vizionează cîte un film aicelaşi drum; APOLDU DE
aceasta, să presupunem, este li aici, citeşte: „Pomicultura pe documentar. ?ÜS : In întâmpinarea fericirii;
ca gospodăria lor colectivă să vada, şi făcu pe tablă un drept terenuri in pantă". CAIRO (Ăgerpres). In comu- de autocamioane militare ale
unghi mare. In orice livadă, I. G. picatul înaltului Comandament duşmanului, a îost doborît un
se dezvolte necontenit. continuă lectorul, pomii trebu ... In sală începură să soseas al armatei de eliberare naţiona- elicopter francez.
ie plantaţi într-o anumită or că fraţii Ioan şi Anton Cinda, lă a Algeriei, dat publicităţii la
Colectivişti ca Nieofae Bota. dine şi la o anumită distanţă. Aurelia Lupa, Ana Vasiu, Ioan Cairo, cu privire la operaţiunile Trupele algeriene au efectuat
Cosei şi alţi coleclivişti înscrişi militare oare au avut loc în Al o serie de acţiuni ofensive asu
Ilie Muntean, Maria Armean, la cercul pomicol. geria în perioada 5-31 decembrie pra poziţiilor întărite ale duşma
1959, se spune că în acest răs nului în diferite părţi ale ţării.
Ioan Albu, brigadierii Mihai
timp au fost ucişi peste 1.000 De partea armatei de elibera
Muntean, Martin Schenker şi re naţională a Algeriei au trecut
de soldaţi şi ofiţeri francezi, au peste 230 de soldaţi de origină
alţii, frecventează cursurile cer algeriană din Unduirile trupelor
fost distruse 95 de tancuri şi 34 coloniale franceze, precum şi 5
cului agrotehnic cu regularitate soldaţi din legiunea străină.
şi se străduiesc să-şi însuşească
tot mai multe cunoştinţe.
w1- ...... — V. A.
iw ¦—— IIlI»»g*
Cu sp rijinul PE LA S. M. T, M IERCUREA PSOSUÂMUL B E
m uncitorilor
P o stu l de © wespM glesrifi
Gospodăria agricolă colectivă v o lu B ita ri Bae ©amştasuieă s 9 IANUARIE 1060
din satul Banpotoc, raionul Iiia,
nu are încă o vechime de un Premii pentru muncitori PROGRAMUL I: 7,15 „In
an. Cu toate acestea, harnicii excursie“, program de muzică
colectivişti de aici au obţinui H Colectivul Staţiunii de maşini şi tractoare din Miercurea, uşoară ; 8,45 Melodii populare
însemnate succese în munca lor. g raionul Sebeş, şi-a realizat planul pe anul 1959 în proporţie de româneşti; 9,40 Cântece pentru
!!1 1 4 la sută. cei mici; 10,10 Buchet de melo
In prezent, colectiviştii din g Pentru rezultatele bune obţinute în anul ce a trecut, nume- dii; 11,45 Actualitatea literară
Banpotoc dispun de un grajd jp roşi tractorişti, mecanici, strungari şi alţi muncitori de la în revistele noastre; 13,05 Con
nou, pentru 70 de vite mari. j | S.M.T. Miercurea au fost premiaţi în cursul zilei de 6 !anua cert de prînz ; 14,20 Compozito
Recent, prin grija secretarului l i rie, cu importante sume de bani. Aşa de pildă, tractoristul Va rii cânta frumuseţile patriei lor.;
organizaţiei de partid din gos gi sile Drăguşin a primit 1.381 lei, mecanicul Bărbat Şerban — 14,41 Partidul ne conduce — e-
podărie (tov. Roniulus Albu) au gf 963 lei, tractoristul Crăciun Aron — 1.752 lei, strungarul Vă misiune de cîntece; 15,10 Din
lost mobilizaţi 40 de colectivişti i i Ier Francisc — 810 lei, iar tractoristul Nicolae Olteanu — 1.340 noile înregistrări de muzică u-
la săparea unei fîntîni pentru a- g lei. Asemenea premii au primit şi alţi muncitori. şoară românească ; 16,15 Vor
dăpatul vitelor. Cum fîntîna se beşte Moscova !; 17,25 Emisiu
m IOAN STIRECliU nea „Cine este interpretul“?;
ailă la o distanţă de circa 800 U agronom de sector, preşedintele 19,05 Muzică de d an s; 20,30 CALAN : Gleko Dundici.
m. de noul grajd, pentru săpa U comitetului de întreprindere La microfon : Satira şi umorul;
rea şanţului şi montarea unei 22,30 Muzică de cameră de Mo-
conducte s-a cerut şi sprijinul | Reparaţii la zi zart; 23 Muzică de dans. m m m m rm m im k
muncitorilor de ia cariera de
piatră din Banpotoc. De aici, g In aceste zile, la S.M.T.-Miercurea se desfăşoară o intensă Peisaj ele iarnă din parcul dendrologic din Simeria. PROGRAMUL L i: 14,07 Mu PENTRU 24 ORE:
s-a primit un sprijin preţios. Un zică uşoară de Hajdu Iulia şi
grup de muncitori, printre care M muncă pentru repararea maşinilor agricole şi tractoarelor în Kerekes Jănos ; 15,00 Din muzi Vreme schimbătoare cu cerul
tractoristul Traian Magda, su ca' de balet a compozitorilor mai mult acoperit, temperatura
dorul Viorel Stanciu şi şeful de g vederea începerii în bune condiţiuni a campaniei agricole de Z\ de muncă voluntară n oştri; 16,15 Concert de estra în scădere uşoară. Ziua între
atelier Alexandru Hogman, au dă ; 17,30 Statul medicului: în — 1 şi +3 grade iar noaptea
muncit cu însufleţire la efectua gf primăvară. grijirea dinţilor;. 18,05 Concert va coborî între — 1 şi — 3
rea lucrărilor pentru montarea de muzică interpretată de fan grade, vor mai cădea preci
conductei. Avînd la dispoziţie !1 Planul de reparaţii, prevedea ca pînă la 1 ianuarie 1960, Colectiviştii din satul Cărâs- antrenaţi şi utemiştii 'din sat, fară ; 19,00 Muzică populară pitaţii sub formă de ninsoare,
un tractor K.D. 35, un aparat de tău, raionul Brad, au hotărît ca care au împrăştiat şi nivelat pă- românească din diferite regiuni local lapoviţă, vînt potrivit
sudură autogenă şi materialele !!f în staţiunea noastră să fie reparate 60 la sută din maşinile şi ziua de 2 ianuarie a.c. să con mîntul in grajd. S-au evidenţiat ale ţării; 21,15 Din_ folclorul din sectorul nord şi nord-
necesare, lucrarea a fost execu stituie pentru ei o zi de muncă în mod deosebit tovarăşii Tra popoarelor; 22,00 Muzică de vest. Dimineaţa pîclă, local
tată în bune coiuiUiuni. H tractoarele existente. Muncind cu elan, mecanicii, strungarii şi voluntară. Astfel, sub îndruma ian Oncu, Iovii Meltiş, Ioan dans.; 23,15 Muzică simfonică. ceaţă.
rea organizaţiei de partid şi a Luca Nuţ, Ştefan Trif şi alţii.
ACHIM CIBU g tractoriştii au reparat pînă la 1 ianuarie 60,5 la sută din to consiliului de conducere al gos BULETINE DE ŞTIRI : 5,00; PENTRU URMĂTOARELE
podăriei, numeroşi colectivişti Asemenea acţiune a mai fost 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 3 ZILE
corespondent; i i talul maşinilor şi tractoarelor. Au îost reparate 66 la sută din au ieşit la muncă voluntară. In întreprinsă şi la acoperitul graj 17,00; 19,00; 22,00; 23,52;
această zi, ei au săpat şi trans dului. In total, colectiviştii din (programul I) 14,00; 16,00; Vremea se menţine schimbă-,
g tractoare, 92 la sută din pluguri, 71,5 la sută din semănători şi portat peste 60 căruţe de pămint, satul Cărăstăiu au prestat pen 18,00; 21,00; 23,00 (progra toare ou cerul mat mult moros.-
necesar penlrii amenajarea graj tru această construcţie peste
g 53 la sută din polidiscuri. dului gospodăriei. 1.200 ore de muncă voluntară. mul IIR ;
!g Cele mai bune rezultate în muncă le-au obţinut echipele de La muncă voluntară au fost IOAN GHIRIŢĂ
g reparaţii conduse de Olteanu Patrichi, Nicolae Răulea, Nico- corespondent
g lae Opreanu şi alţii. Un aport însemnat l-a adus şi comunistul
gf Vaier Lupu, mecanic revizor şi locţiitor al şefului atelierului de
g reparaţii, care, organizînd bine munca şi ajutînd îndeaproape
g muncitorii, a contribuit la realizarea sarcinilor privind reparaţi-
g ile la zi a maşinilor şi tractoarelor. _ BĂRBAT ŞERBAN
s ’ ’: -- •'..... ~ mecanic