Page 33 - 1960-01

Bctuolităţi din ţăriiPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA.
Cititi în pag.IV-

0 N. S. Hruşciov va vizita j Uriaşa magistrală au început să înveţe pe toţi col­
Afganistanul. hoznicii să folosească maşinile
Anul XII Nr. 1572 Joi 14 ianuarie 1960 4 pagini 20 bani feroviară Alma Ata — care se află în arteiuri. Unul
° Prima etapă — zborul spre din iniţiatorii acestei importan­
ggsraflaaaraaaasjgBBg3nKsmr^aOTaEC.^ r3^ Lună. Urnnci — Lancijou va fi te acţiuni este brigadierul Leonti
dată anul acesta în Kusko din colhozul Dzerjinski,
o „Europenii nu mai depind regiunea Odesa, deputat în S o­
de puterea noastră economică“. exploatare vietul Suprem al R.S.S. Ucrai­
nene. In ultimii 5 ani, produc­
° împotriva reînvierii nazis- ALMA ATA (Agerpres). TASS tivitatea muncii în acest colhoz
mului în Germania occiden­ anunţă: Anul acesta va fi dată a crescut de peste trei ori. A-
tală. în exploatare linia de cale fera­ cum colhozul este o gospodărie
tă Aktogai — frontiera de stat multilaterală şi mecanizată. Po
Confribufia noastră Infrecerea minerilor care constituie sectorul sovietic cîrmpiMe lui lucrează 65 de trac­
ia sporirea produc$ din Valea Jiului a! „drumului prieteniei“ ce se toare, combine şi alte m aşin i;
construieşte între U.R.S.S. şi La ferme funcţionează 16 mo­
de metal Răspunsul m inerilor Florian Stanciu China —¦ uriaşa magistrală fe­ toare electrice. Anul acesta, col­
din Lonea este macaragiu La roviară Alma Ata-Urunci-Lanoi- hozul îşi va procura noi mijloa­
oţelăria Martin nr. jou. ce mecanice de transportare şi
împrăştiere a îngrăşămintelor,
Plenara C. C. for oţelăriei Mar- La chemarea lansată de minerii din 1 a Combinatului Intr-o convorbire cu un cores­ maşini basculante şi alte meca­
al dP.Mm .Rd. din o*-5= iHgşe-ftNul.ICseOcţ.Li.e.Ai EcuSplt,NoaTreIMinBduRstEriAaleNU t+iînfi nnrr. I9. S„pvre Lupeni către toate exploatările carbo­ siderurgic din Hu­ pondent al agenţiei TASS, au­ nisme.
nedoara. Preocupa­ torul proiectului căii ferate Ak­
exemplu, numă- n a r e din Valea Jiului, pentru spori­ togai — frontiera de stat. Leo- Această acţiune se extinde din
decembrie 1959 c s . Hunedoara rea sa pentru buna nid Sosnovski, a spus : In linii regiunile Grimeea şi Odessa în
generale această cale a şi fost alte regiuni ucrainene. Colhozni­
a trasat sarcini — rul total al zile- rea producţiei de cărbune, a răspuns întreţinere a maca­ construită. Au fost aşezate linii cii văd în însuşirea tehnicii un
zilele trecute şi colectivul de muncă de oţel pe o distanţă de 365 km. izvor inepuizabil de sporire a
deosebite industriei noastre si­ lor de staţionare a fost redus de la mina Lonea. Minerii de aici ralei şi scurtarea O treime din această cale trece productivităţii muncii si de re­
derurgice pentru anul 1960. Creş­ cu 23 zile, realizînd un indice duratei de încăr­ prin Djungarskie Yor6ta (Por­ ducere a preţului de cost al
terea producţiei prevăzută de de staţionare Ia rece de 7,3 la s-au angajat, să extragă in afara pla­ ţile Djumgar, defileu oare stră­ producţiei agricole.
plenară trebuie să fie rezultatul sută fată de timpul calendaristic. nului anual, 20.000 tone de cărbune, care a cuptoarelor, bate munţii Tian Şan). Aceste
locuri sînt bîntuite de uragane Cea mai mare fabrică
folosirii mai bune a capacităţilor Acest indice putea îi mai mic dintre care 6.000 tone pină la 1 Mai, ajută pe oţelari să care depăşesc în intensitate tai- plutitoare de diamante
funele şi viscolele antarctice.
de producţie a agregatelor, in­ dacă reparaţia efectuată la cup­ să obţină o productivitate medie de obţină zilnic suc­ Aici a fost nevoie să se întă­ IAKUTSK _(Agerpres). TASS
rească în mod deosebit terasa- anunţă* In oraşul Mirnîi din la-
trării în funcţiune a o serie de torul nr. 1, în luna martie, n-ar | 1,050 tone pe post (pînă la 1 Mai cese tot mai mari in mentul căii ferate. Clădirile ne­ kuţia (Siberia de est) — cen­
cesare au fost construite după trul industriei sovietice a dia­
noi agregate, creşterii producti­ fi durat 14 zile. De asemenea, 1,020 tone pe post), să realizeze eco­ elaborarea oţelulut. proiecte întocmite minuţios în mantelor au început pregătirile
aşa fel îneît să poată rezista în vederea punerii în funcţiune
vităţii muncii. Ia cuptoarele nr. 2 şi 3, din cau­ nomii la preţul de cost in valoare de In clişeu: tova­ uraganelor. a celei mai mari „fabrici“ plu­
răşul Stanciu pe titoare de diamante — prima
Siderurgiştilor le revine sar­ za durabilităţii scăzute a bolţi­ LOGO.000 lei, dintre care, pină la 1 Leonid Sosnovski a relatat că dragă pentru explorarea dia­
macara. la staţia de frontieră „Drujba“ mantelor din U.R.S.S. Anul tre­
(Prietenie) creşte rapid aşeza­ cut extracţia diamantelor de că­
cina ca în anul 1960 să spo­ lor au fost necesare numeroase Mai 300.000 lei. rea feroviar iilor şi clădirea mare tre trustul „Iakutalmaz“ a cres­
rească producţia de oţel cu 22 reparaţii care au dus la realiza­ De asemenea, minerii din Lonea, a gării. Staţia de cale ferată va
rea unui indice relativ mare fi prevăzută cu mecanisme pen­ cut de 2,6 ori în comparaţie cu
la sută, de laminate cu 51 la faţă de posibilităţile secţiei. s-au mai angajat să îndeplinească tru descărcarea şi încărcarea
sută, de fontă 10 la sută. O ma­ planul de pregătiri şi cel al lucră­ mărfurilor ce sosesc ’din China anul precedent, iar anul acesta
re parte din producţia de oţel, In secţiile de laminoare am treeîndu-se de la calea îngustă
la calea largă. urmează să o sporească cu 30
fontă şi laminate va trebui să executat reparaţii fa cuptoare şi rilor de investiţii.
fie dată de către combinatul capace. Aici, datorită înmulţirii Pe linia de cale ferată Ak­ la sută faţă de 1959.
nostru. In anul acesta la Hune­ numărului de cuptoare s-a lu­ togai — frontjera de stat, miş­
doara va intra în funcţiune pri­ crat pe perioade, astîel că une­ carea trenurilor va fi dirijată Brigăzi de muncă
mul cuptor Martin de 400 tone, ori au rămas cuptoare nerepa­ Consumuri specifice reduse — obiectiv de un singur om de la un pu­ socialistă ale tineretului
bateriile III şi IV de cocs etc. rate. Ce! mai rău s-a prezentat pitru de comandă central. în ­
Prin aceasta, precum şi prin fo­ situaţia la laminorul bluming, datoririle impiegatului de mişca­ din Polonia
losirea mai intensă a agregate­ unde durata medie a reparaţiei de seamâ al siderurgiştilor re se vor reduce la a suprave­
lor existente combinatul nostru pe cuptor a atins cca. 15 zile, ghea buna funcţionare a utila­ VARŞOVIA. Corespondentul
deşi timpul nu trebuia să depă­ Primele rezultate dovedesc că jului.
trebuie să asigure îndeplinirea şească limita de 9 zile la repa­ Experienţa căpătată In cursul anului trecut în lupta pentru furnaliştii s-au ţinut de cuvînt. Agerpres anunţă: In urma unei
şi depăşirea planului produc­ raţia cu recuperaţie, sau 7 zile reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, Faţă de luna ianuarie a anului Toţi colhoznicii învaţă
ţiei de metal, atît de necesar pa­ Ia cele iară recuperaţie, timp în trecut, în primele 11 zile din să mînuisscă maşinile hotărîri a G.C. al Uniunii Tine­
triei noastre. care se include şi evacuarea zgu­ este folosită cu succes in acest an de către siderurgiştii din Hu­ noul an, consumul specific de
rii şi încălzirea. nedoara şi Călan. Primele zile din noul an au fost încheiate cocs a fost redus cu 10 kg. pe din arteiuri retului Socialist, în R. P. Polo­
Secţia noastră este una din nu numai cu un apreciabil plus de producţie, dar şi cu frumoa­ tonă.
verigile principale în realizarea In bune condiţiuni şi la timp nă au luat fiinţă numeroase bri­
planului de metal al combinatu­ au fost executate reparaţiile oca­ se succese în acţiunea de conţin uă reducere a consumurilor spe­ Respectîa d procesul
lui, prin reparaţiile la partea de zionale la diferitele opriri ale a- cifice. găzi de muncă ale tineretului so-
zidărie a agregatelor siderurgi­ gregaţelor. Tot în anul trecui tehnologic
ce. In anul ce s-a scurs secţia am mai executat lucrări mari Ia Oţeîarii, în fruntea peste 43 kg. pe tonă, cel de MOSCOVA. Corespondentul c,aIlst*
noastră a obţinut succese deo­ cuptoarele de dolomită şi var, întrecerii păcură cu 4 kg. pe tonă etc. Primele 12 zile ale lunii ia­
sebite la realizarea planului de reparaţii capitale la cauperul nuarie au fost încheiate de că­ Agerpres anunţă: Mecanizatorii “ *---------------
reparaţii la agregatele din com­ nr. 2 al furnalului 5, Ia prăji- Sarcinile de plan ale oţelă- Fur na ii ştii îşi respectă tre furnaliştii din Călan cu o
binat. Prin contribuţia colecti­ riei Martin nr. 2 pentru anul cuvîntul din regiunile Grimeea şi Odesa (Continuare în pag. m -a)

vului secţiei, sub îndrumarea or­ foare, cuptoare adinei etc. 1960, sînt mult sporite faţă de depăşire a planului de produc­ ---------------------- m ----------------------
ganizaţiei de partid, au fost rea­ cele ale anului trecut. Cu toate ţie de 284 tone fontă, dintre
lizate reparaţii de bună calitate Paralel cu asigurarea la timp acestea, în primele 11 zile ale La secţia I-a furnale a 0. S. care 190 tone au fost produse
şi în termen scurt. S-a contri­ a secţiilor siderurgice cu agre­ noului an, oţeîarii acestei secţii Hunedoara, consumul specific de numai de colectivul furnalului
buit astfel din plin, prin redu­ gate în stare de funcţionare, co­ au obţinut o depăşire a planu­ cocs — care are o pondere des­ nr. 1.
cerea timpilor de staţionare la lectivul nostru a fost preocupai lui de producţie de 2.961 tone tul de mare în preţul de cost al
rece a agregatelor, la creşterea de reducerea continuă a preţului fontei a fost cu regularitate de­ In aceeaşi perioadă, pentru
producţiei de metal. de cost. Pentru aceasta ne-am de oţel. Prin înregistrarea aces­ păşit în cursul anului trecut. furnaliştii din Călan o preocupa­
angajat să realizăm economii tui succes, colectivul secţiei
Acest fapt a constituit de multe

In 1959 la oţelărla Martin suplimentare la preţul de cost O. S. M. nr. 2 s-a instalat în ori obiectul unor discuţii în a- re de seamă a constituit-o şi Printre muncitoa­
nr. 1, colectivul secţiei noastre în valoare de 1.000.000 Iei. Re- fruntea întrecerii socialiste ce dunările generate ale organiza­ reducerea consumurilor specifi­ rele fruntaşe de la
a reuşit să reducă timpul de ducînd consumul specific de că­ se desfăşoară între secţiile com­ ţiei de bază şi în consfătuirile ce. Astfel, !a minereu de fier, fabrica de ciorapi
reparaţii la rece a cuptoarelor rămizi refractare pe tona de oţel binatului hunedorean. de producţie. S-a constatat ast­ consumul specific a fost redus din Sebeş se nu­
de la 126 zile, cît era planifi­ lingou cu 2,2 kg. faţă de anga­ fel că într-o oarecare măsură, sub cel planificat cu 37 kg. pe mără şi tovarăşa
cat, la numai 96 zile, 14 ore şi jament (25 kg.), înlăturînd ri­ In afară de faptul că au do- depăşirea era influenţată de ca­ tonă la furnalul nr. 1 şi cu 18,4 Rozina Denghel.din
30 minute, ceea ce reprezintă o sipa de materiale, instituind un bîndit însemnate depăşiri de litatea slabă a cocsului, da.r că kg. pe tonă la furnalul nr. 2. secţia circulare.
reducere de 23,6 la sută a tim­ regim sever de economii, am plan, oţeîarii noii oţelării Mar­ ia aceasta mai contribuia şi ne- Datorită strădanii­
pului de staţionare. Faţă de tim­ reuşit să realizăm 1.683.000 lei tin au realizat şi valoroase eco­ respectarea reţetei de încărcare. Confracfări cu stătu I lor ei pentru ridi­
pul calendaristic de funcţionare economii suplimentare la preţul nomii de materii prime şi mate­ carea necontenită
a cuptoarelor, indicele de staţio­ de cost. riale, prin reducerea consumuri­ Anul acesta, furnaliştii hune- in ziua de 13 ianuarie a.c. au avut a calificării, reu­
nare a ajuns Ia 5,25 la sută, a- lor specifice. Gomparaliv cu lu­ doreni trebuie să producă mai ioc în satele Cerbia şi Pogăneşti, ra- şeşte să-şi depă­
cesta fiind cel mai mic indice Prin munca colectivului nostru na ianuarie a anului trecut, în multă fontă decît anul trecut. ionul ilia, adunările generale ale ţă­ şească zilnic norma
realizat pînă în prezent la oţe- am contribuit din plin la reali­ primele ii zile ale acestui an, „Pentru ducerea la îndeplinire ranilor muncitori din întovărăşirile in medie cu 5 pro­
lăriile din ţara noastră: faţă de zarea celor 52.000 tone oţel pes­ consumul specific de fontă a a sarcinilor încredinţate de par­ agrozootehnice. Cu această ocazie, în- cente.
1958, acest indice este mai mic te plan şi la îndeplinirea îna­ fost redus cu aproape 80 kg. tid — au arătat mulţi comu­ tovărăşiţii au fixat cantităţile de ce­
cu 10 Ia sută. inte de termen a angajamentului pe tonă, cel de fero-mangan cu nişti de ia secţia l-a furnale, cu reale ce urmează să ie contracteze cu Clişeul de faţă
la economii. Succesele obţinute, prilejul dezbaterii cifrelor de o înfăţişează la lo­
La oţelăria electrică, de ase­ deşi inimoase, nu ne mulţu- pian pe anul 1960 — trebuie cul de muncă.
să exploatăm mai bine agrega­
menea s-au obţinut succese fru­
(Continuare in pag. 2-a) 0,74 kg. pe tonă, ce! de calcar tele, să respectăm întocmai pro­ statul. Ambele întovărăşiri vor con-

moase, durata unei reparaţii a- cesul tehnologic, să învăţăm din [ racta 5.000 kg. grîu, 3.000 kg. norumb

jungînd la 28 ore, iar cu vatră lipsurile de pînă acum“. | şi 1.500 kg. cartofi.

cu tot Ia 72 ore. In ce priveşte

indicele de staţionare la rece am f runtaş în producţie
reuşit să ajungem la un pro­
cent de 5 faţă de timpul calen­

daristic. La aceste cuptoare am

ii putut obţine realizări şi mai Pătrunzind prin uşa principală bucurie şi emoţie, a avut-o in de­ La I. I. L. „1 MAI“ Deva
bune, însă de foarte multe ori in clădirea fabricii de încălţăminte cembrie 1958, cind comuniştii din
Ia nivelul băii am întîlnit infil­ „Ardeleana" din Alba lulia şi ur­ fabrică i-au pus in discuţia adună­

traţii de oţel, foarte greu de eli­ ând scările la etaj, după ce ai stră­ rii generale cererea pentru a fi De la început, m ă s u r i c o n c r e t e

minat. bătut in lung citeva hale, in care primit in rindurile candidaţilor de pentru buna d e s f ă ş u r a r e

Cu rezultate mulţumitoare am nu poţi desluşi nimic altceva de- partid. a m u n cii

muncit şi la repararea cuptoare- dit ropotul ciocanelor şi zgomotul — Pentru evenimentul acesta întreprinderea de industrie lo­ mestre, aici s-a urmărit slab
—o— maşinilor, ajungi in cele din ur­ m-am pregătit mult timp — spu­
mă intr-o încăpere mai liniştită, la nea el. Am muncit, am citit... cală „1 Mai“ din Deva şi-a îm­ realizarea planului de producţie,

IN FO R M A ŢIE L secţia de croit feţe. Aici, in colţul In prezent, Gheorghe Dumitru bunătăţit de la un an la altul înregiistrîndu-se la mai ţoale sec­
urmează cursurile şcolii medii se­
In după-amiaza zi-lei de ieri, $ din dreapta, lingă geam, se dis­ rale, in clasa VUI-a. Este fruntaş activitatea, prin sporirea numă­ ţiile imari rămîneri în urmă. De
la Hunedoara a avut loc in sa­ şi la învăţătură şi in producţie. La
la Teatrului nou, conferinţa: tinge statura atletică a lui Ghcor- şcoală are note bune, iar în fabrică rului de sortimente produse şi asemenea-, lipsa unor comenzi
„Etapa hotărîtoare a întrecerii este dc ajuns să amintim că depă­
dintre socialism şi capitalism", > ghe Dumitru, un tinăr brunet, cu şirile lui de normă sini in medie în parte, prin îmbunătăţirea ca­ ferme pentru desfacerea produ­
expusă de tov. Solomon Lvo\ ici de 6 la sută la producţie şi 2 la
Vîgodschi, p'rofesor la. Academia părul puţin ondulat. In miinile lui, sulă la calitate. Aceasta, fără a lităţii acestora. selor, au împiedicat activitatea
de ştiinţe sociale de pe lingă mai vorbi de economiile ce le rea­
G.C. al P.C.U.S. La conferinţă tiparul şi cuţitul se mişcă cu o iu­ lizează : peste 1.200 dm.p. de piele In anul care a trecut, la secţiilor întreprinderii.
au participat activişti de partid in fiecare lună.
şi culturali, membri ai birouri­ ţeală neobişnuită. In citeva minute, 1.1.L. „1 Mai“ din Deva, planul Nerealizarea sarcinilor de
lor organizaţiilor de bază, pro­ Cind a fost întrebat cum obţine producţiei marfă a fost realizat pian a avut o influenţă negati­
pagandişti, muncitori, tehnicieni bucăţi mari de piele iau forma a asemenea realizări, el a zimbit cu în proporţie de 100,4 la sută vă asupra situaţiei financiare
şi ingineri din întreprinderile o- modestie: iar la producţia globală în pro­ a întreprinderii. Planul finan­
raşului Hunedoara. Au partici­ numeroase feţe de pantofi sau de porţie de 99,1 la sută. Dacă în­ ciar al acestei întreprinderi pre­
pat, de asemenea, tov. Lazăr — Destul de simplu. Totul e să tr-o serie de ramuri de activita­ vedea ca în anul trecut să rea-
David, secretar al Comitetului bocanci. fiu atent cind minuiepc tiparele şi te cum sînt poligrafie, unde pla­ lizere beneficii în valoare de
regional de partid, Dumitru De- cuţitul. Dacă combin bine tiparele, nul a fost realizat în proporţie 2.879.000 lei. După 11 luni de
!eu, preşedintele Comitetului exe­ — Cum ? Pe mine mă căutaţi ? folosesc din plin suprafaţa pielii de 110 la sută, pîine şi mălai, activitate, se realizase însă un
cutiv al Sfatului popular regio­ şi evit deşeurile, sporesc şi producţia, cu o realizare de plan de 104,5 beneficiu doar de 1.782.820 lei.
nal, Aron Colcoru, prim-seeretar — ni se adresă el surprins, lăsind dau şi lucru de calitate. Şi dacă ia sută şi altele întreprinderea După antecalcule, în întregul an
al Comitetului orăşenesc de par­ la aceste operaţii se mai adaugă a fost la înălţimea sarcinilor, 1959 s-aiu realizai aproximativ
tid Hunedoara şi Nicolae Căta- cuţitul din mină... şi putină indeminare, normele ră- în alte sectoare situaţia nu este 2 milioane lei beneficii. De a-
nă, director general al C.S.II. ntin in urmă... înainte de a începe în măsură să mulţumească. sememea, întreprinderea trebuia
Am aflat de la et că este fiul insă lucrul. trebuie să aranjez să reducă preţul de cost cu 3,53
Conferinţa a fost audiată cu pielea după calităţi... Bunăoară, în sectoarele de la sută, dar situaţia pe 11 luni
un deosebit interes. unui ţăran muncitor din comuna producţie alimentar, extractiv, din anul trecut, arată O depăşi­
GH. GOMŞUŢA piele-cauciuic, s-au înregistrat re a acestuia cu 321.000 lei.
Orja regiunea Piteşti, că a absol­ rămîneri sub planul de produc­
vit o şcoală profesională şi in 1954 -'V»/-- ţie. Cauza principală a nerea- După cum se vede, situaţia
lizării planului constă în fap­ financiară a I.I.L. „1 Mai" din
a fost repartizat la „Ardeleana". tul că Ja încep uliul anului 1959,

Fiind harnic şi iscusit, aici a

ajuns in scurt timp fruntaş in pro­

H M . Cugir va prezenta ta expoziţia industrială de la ducţie şi în munca obştească. Pen­
Leipzig din R.D. Germană, 5 maşini de cusut „Ileana“. tru aceasta, pc la începutul anului

In clişeu : Maistrul Sabin Racolţa de la recepţie şi tâmpla­ 1957, uteniiştii l-au ales ca secre­
rul specialist in executarea meselor pentru maşina de cusut, ve- tar al organizaţiei dc bază. S-a
rificînd una din cele 5 maşini ce urmează a fi trimise la ex­
poziţie. bucurat mult de încrederea ce i-au

acordat-o şi Ic-a dovedit că este

vrednic dc ca. Dar, cea mai mare

1.-/ . -\^r *w -"w- -v\T-. -ţ. respectiv în primele două tri­ (Continuare in pag. UI-a)