Page 36 - 1960-01
P. 36
Pag. 4 DRU AW L SOCI ALISAW LIU Nr. 1572
isszzs
Prima e t p - z M spre Liniă Acad. Aksel Berg despre ^ u iS im e X s şILrâ -ultim&ts ştirii • xü Lim ele ş iir i ¦jAtiroele ştiri,- ,
perspectivele
radioelecfronicii
MOSCOVA 13 (Agerpreş). — mice, subliniază Fesenhov, va fi MOSCOVA 13 (Agerpres). M UN TELE P ER O V N. S. Hţuşciov va vizita
TASS anunţă: Acad. Vasili Fe- zborul spre Lună. Apoi urmea TASS anunţă: La ’ 12 ianuarie Afganistanul
senkjQv se pronunţă, Intr-un in ză zborurile spre cele mai apro ziarul „Moskovskaia Pravda“ a MOSCOVA 13 (Agerpres). împreună cu echipajul avio
terviu acordat ziarului „Koinso- piate planete de Pămînt „veci publicat un articol de acad. Ak — TASS anunţă: Cunoscu nului pe care îl comandă, a MOSCOVA 13 (Agerpres). — al U.R.S.S. să viziteze Afganis
molskaia Pravda", pentru crea nii“ noştri din sistemul solar: sel Berg în legătură cu perspec tul aviator polar sovietic Vik- salvat grupul de cercetători TASS anunţă: Regele Afganis tanul în luna februarie, Ia îna
rea unui institut special de as- Venus şi Marte. tivele radioelectronicii. Folosirea tor Perov a primit o scrisoa polari belgieni care au sufe tanului, Muhammed Zahir Sah, poierea sa din Indonezia.
trobiologie. După părerea sa, în undelor radio milimetrice, scrie re din partea conducătorului rit un accident în Antarctida şi guvernul Afganistanului l-au
programul de activitate al aces Dacă despre Aiarte cunoaştem autorul, va permite să se rezol expediţiei antarctice belgiene în decembrie 1958. invitat pe Nikita Hruşciov, pre Nikita Hruşciov a acceptat a-
tui institut, trebuie să intre nu destul de multe lucruri, în ve în cele din urmă problema De Gertache, prin care este şedintele Consiliului de Miniştri ceastă invitaţie şi a mulţumit
numai problemele studierii po schimb despre Venus cunoaştem In scrisoare se subliniază pentru ea.
sibilităţilor existenţei vieţii pe extrem de puţin, a declarat Fe- radioviziunii. Cu ajutorul unde anunţat că unul din masive că cea mai preţioasă aminti
alte planete, dar şi toate proble senkov. Studierea acestei pla lor radio, arată savantul sovie re pe care membrii expediţiei
mele legate de pătrunderea în nete de la o distanţă mai apro tic, vom putea, într-un viitor nu le lanţului muntos Belgique, belgiene o păstrează din An
spaţiul cosmic a animalelor şi piată — cli ajutorul aparaturii prea depărtat nu numai să de tarctida este că toţi oamenii
a omului. radiotehnice — va revoluţiona, terminăm poziţia unor detalii în descoperit în Antarctida, va care activează acolo în ace
în adevăratul sens al cuvîntului, depărtate, ci şi să observăm laşi scop, se înţeleg şi se a-
Prima etapă în zborurile cos întreaga astronomie. contururile lor. fi numit muntele Perov.
jută reciproc, indiferent de
„Ne aflam în ajunul unui salt Referindu-se fa perspectivele De Gerlache arată că prin naţionalitate. N. S. Hruşciov !-a prim ii pe ambasadorul
măreţ spre cucerirea cosmosului“ de dezvoltare a tehnicii dispozi S. U. A. în U. S. S. S.
tivelor semiconductoare, acad. aceasta se exprimă lui Pe
BRUXELLES 13 (Ager periraentarea lor". „Independan Berg anunţă că în viitorul apro rov recunoştinţa pentru că, MOSCOVA 13 (Agerpres). — în U.R.S.S., la cererea acestuia
pres). — „Opinia publică mon ce“ subliniază în legătură cu a- piat în Uniunea Sovietică vor TASS anunţă: La 13 ianuarie, şi a avut o convorbire cu el.
dială este convinsă de faptul că ceasta „superioritatea considera N. S. Hruşciov, preşedintele
ne aflăm în ajunul unui salt bilă a ruşilor în domeniul ra apaje centrale electrice solare Consiliului de Miniştri al La convorbire a asistat Va
măreţ spre cucerirea cosmosu chetelor". pe bază de semiconductoare. Cu sili Kuzneţov, prim-locţiitor al
lui^ — a scris ziarul „Drapeau ajutorul lor energia soarelui se U.R.S.S., l-a primit pe Llewellyn
Rouge“, comentînd comunicatul Ziarul scrie în încheiere: „Se va transforma direct în energie Thompson, ambasadorul S.U.A. ministrului Afacerilor Externe al
agenţiei TASS cu privire lă ex p'oate spune cu certitudine că electrică. U.R.S.S.
perienţele ce urmează să aibă de pe acum ruşii pot atinge ori
loc cu rachetele sovietice puter ce punct al globului pămîntesc cu „Dezvoltarea fenomenală a sistemului
nice în regiunea Ocea,nului Pa ajutorul rachetelor de o precizie
cific. întreaga presă belgiană uimitoare şi dacă ei sînt în sta de învăţămînt sovietic“ 0 declaraţie a secretariatului F.M.T.D.
continuă să publîoe articole con re să lanseze sateliţi ai pămîn-
sacrate acestui eveniment, con- tului foarte grei şi sînt gata să - UN ARTICOL DINTR-0 PUBLICAŢIE AMERICANĂ —
sfderîndu-1 ca o mărturie a noi trimită oameni în cosmos, de
lor succese ale ştiinţei sovietice. aici rezultă că superioritatea so WASHINGTON 13 (Ager multe puncte de vedere rezulta N.R.), sîntem, după cum se ve BUDAPESTA 13 (Agerpres). rilor slab dezvoltate, se spune
vietică în domeniul militar nu pres). — TASS anunţă: Buleti te remarcabile“, autorul relevă în declaraţia F.M.T.D.', poate fi
„Ştirea cu privire la experien măi poate fi tăgăduită“. nul oficial al Congresului „Con totodată marele progres mate de, luaţi de curent şi plutim — Tineretul lumii a pirimit cu un pas decisiv pe cafea spre li
ţele care se pregătesc, scrie zia gressional Record“, a publicat, rial al poporului sovietic. Oame chidarea înapoierii multor ţări
rul „Indépendance“ nu lasă nici „Preludiul pentru prunul zbor la cererea senatorului W. Ful- nii sovietici, scrie el, „văd trans fără nici un ţel, neavînd nici mare satisfacţie ştirea că şefii unde tineretul trăieşte în mize
Un dubiu asupra faptului că al omului în cosmos", iată tit bright, un articol din „Journal formările ce se petrec în Uniu rie, suferă de pe urma şomaju
ştiinţă şi tehnica sovietică au lul sub' care ziarul „Derniere Of Arkansas Education“, Auto nea Sovietică, transformări care scop precis şi bine determinat, guvernelor Franţei, Marii Brita lui, a foametei, este analfabet,
realizat în ultimul timp un măre Heitre“ a publicat un articol în rul articolului — Forreest Rous asigură o viaţă mai bună mili toate acestea fiind oonsecinţele
progres care îngăduie eîeclua'- care se ocupă de experienţele ou sel — secretar al asociaţiei pen oanelor de oameni şi făgădu nici curaj şi nici simţul răspun nii, S.U.A. şi U.R.S.S. se vor multisecularei asupriri colonia
rea lansării unor rachete foarte tru problemele învăţămîntului iesc acelaşi lucru altor milioane le.
mari“. noile rachete puternice sovieti din statul Arkansas, — a vizi de oameni din diferite ţări“. derii“. întîlni la 16 mai 1960 la Paris,
tat recent Uniunea Sovietică Cei 87 de milioane de mem
„Faptul că ruşii, scrie în con ce. Ziarul „DrapeaU Rouge“ este pentru a lua cunoştinţă de sis „Uniunea Sovietică nu ar îi Roussel critică vehement con se spune într-o declaraţie dată bri ai F.M.T.D. din 97 de ţări
tinuare ziarul, sînt nevoiţi să temul de învăţămînt sovietic. putut clobîndi n asemenea forţă, gresul american pentru că nu a- publicităţii de Secretariatul aşteaptă împreună cu întreaga
efectueze experienţe în afara te de aceeaşi părere arătînd că subliniază el, fără dezvoltarea locă fonduri suficiente pentru în F.M.T.D. omenire, ca cele mai arzătoare
ritoriului lor, constituie o dova Autorul scrie de pe poziţii fă fenomenală a sistemului de învă văţămînt. „Cel mai bun exem probleme vitale să fie rezolvate
dă ă puterii noilor lor rachete, succesele obţinute de Uniunea ţiş anticomuniste şi nu-şi ascun ţămînt“, care excelează printr-un plu că America de astăzi nu Tineretul lumii întîmpiină cu şi speră că conferinţa la nivel
care vor zbură la o distanţă atît bucurie slăbirea încordării inter înalt va fi începutul unei serii
de mare, îneît teritoriul U.R.S.S. Sovietică în construcţia de ra naţionale care s-a conturat anul de alte tratative în vederea re
zolvării paşnice . a tuturor pro
nu mai este suficient pentru ex- chete „îngăduie lansarea în spa crede în idealurile democratice, trecut. El îşi consacră toate for blemelor mondiale.
ţiul cosmic a navelor interplane scrie el, îl constituie refuzul în- ţele luptei în sprijinul propune
tare grele, înzestrate cu cele mai de ostilitatea faţă de socialism orizont „excepţional de larg". dîrjit al congresului şi guvernu rilor de dezarmare. Dezarmarea
lui de a întreprinde ceva sub deschide tineretului perspective
diferite şi puternice aiparate. ş-i de orînduirea sovietică, dar Asupra autorului a produs de stanţial pentru a lărgi progra minunate. Ea îi poate ,asigura
mul nostru de învăţ•ămînt Lpublic, un viitor fericit.
cu atît mai semnificative sînt asemenea, o profundă impresie
Discutarea ulat uniiveeil mînaalitl «
recunoaşterile la care nu a pu faptul că „poporul rus crede pro care este înapoiat şi insuficient“. ! problemei ajutorului acordat ţă
tut să nu ajungă după vizita fă fund în justeţea modului său de —--------------sepsis----------------- -
cută în Uniunea Sovietică. De viaţă şi este absolut convins că împotriva reînvierii nazismului în Germania occidentală
la revoluţia din 1917, scrie el, ‘acest mod este singurul care a-
Marile profiluri obfinute de bancherii „Uniunea Sovietică îşi perfec- sigură calea justă de înfăptuire Daily Mirr o i ‘despre activizarea na
' ţionează necontenit revoluţia cul a speranţelor şi aspiraţiilor în
şi fabricanfii englezi în 1959 turală“. Subliniind că în acest tregii omeniri“. Autorul scrie în din Germania occidentală
LONDRA 13 (Agerpres)'. Bank“ au crescut de la 2,2 mi domeniu „au fost realizate din continuare: „Noi, (adică S.U.A.
Amil 1959 a adus mari profituri lioane lire sterline la 2,8 mi
bancherilor şi fabricanţilor en lioane lire sterline (cu 27 la LONDRA 13 TAgerpres). — temul de e'ducare al tineretului măne, la o Germanie măre pen
Opinia publică engleză este neli în R. F. Germană, coresponden tru germani.
glezi.. sută) şi profiturile lui „West- SCURTE ŞTIRI niştită de activizarea naziştilor tul scrie că „în pofida învăţă
Conform bilanţurilor anuale minster Bank Limited“ au cres din Germania occidentală. Ziarul a publicat fotografiile
mintelor războiului trecut şi a unor fascişti notorii — Alfred
date publicităţii la Londra de cut cu 21 Ia sută, de la 2,1 mi Pînă şi numeroase ziare en amintirii milioanelor de oameni Zftzmann, fosta căpetenie a ti
5 bănci particulare, dintre cele gleze se întreabă astăzi ce anu ucişi de nazişti, noii naţionalişti neretului hitlerist. fostul SS-ist
mai mari din Anglia, profitul lor lioane lire sterline Ia 2,5 milioa BERI,IN. — Poliţia din Berlinul oc inferior a hotărît să nu plătească im me dă naştere acestor ieşiri, învaţă făţiş pe copii, fără a se Gunther Hessier, care se află
net a sporit anul trecut în com unde se află rădăcinile reînvierii astăzi în fruntea acestor orga
paraţie cu anul precedent în me ne lire sterline. Toate băncile cidental persecută persoanele care pro pozitele pînă cînd nu va fi rezolvată fascismului german. teme de pedeapsă, că Hitler ar nizaţii neofasciste de tineret.
die cu 25 la sută. Profiturile lui fi fost un mare om de stat, că
„Berkeley Bank Limited“ au au mărit dividendele plătite ac testează împotriva activizării elemente problema independenţei ţării. „Geea ce se petrece în mo adevăraţii criminali de război După cum am constatat, scrie
crescut de la 3,3 milioane de lire mentul de faţă în Germania oc ăutprul, neofasciştii sînt răspîn-
sterline în 1958 la 4,1 milioane ţionarilor lor. lor fasciste şi pe cele care se pronun BUENOS AIRES. — Lucrătorii din cidentală, scrie Denis Martin, ar fi ţările aliate şi că superio diţi în întregul vast păienjeniş
lire sterline în anul 1959 (cu ritatea rasială a popoarelor care se întinde de la cabinetul
23,8 la sută); profiturile lui La 12 ianuarie ziarul „Finan ţă pentru normalizarea situaţiei din sistemul ocrotirii sănătăţii din Argen corespondentul ziarului „Daily guvernului vest-german şi cu
„Midland Bank Limited“ au Mirror“, oare apare într-un tiraj germane ar fi' unica chezăşie a prinde principalele ramuri ale
crescut de la 2,9 milioane lire cial Times“ a publicat date des Berlinul occidental. Agenţia ADN rela tina au declarat o serie de greve în supravieţuirii“. industriei, organele judiciare, po
sterline la 3,8 milioane lire ster de masă, constituie o intoxicare liţia, serviciile civile pînă la şco-r
line (cu 30,4 la sută); profitu pre creşterea profiturilor a 3.092 tează că poliţia vest-berlineză a ares semn de protest împotriva refuzului lentă şi conştientă a tineretului Martin relatează despre acti Iile Germaniei postbelice... Toate
german prin doctrina vechiului vitatea în Germania occidentală acestea sînt absolut identice cu
rile- lui „Lloyds Bank Limited“ societăţi industriale. Din aceste tat doi tineri care au participat la autorităţilor de a le satisface revendi regim nazist“. a organizaţiilor neonaziste de cele întîmplate la începutul celui
tipul „tineretului naţional din de-al IV-lea deceniu, în perioada
au crescut de la 2,7 milioane lire date rezultă că în comparaţie cu campania de protest împotriva vizitei cările cu privire Ia majorarea salariu Martin declară că el a ajuns Germania“, precum şi a diferi detaşamentelor de asalt şi a că
la această concluzie după ce a măşilor brune. Actualmente, - si
sterline la 3,4 milioane lire ster 1958, în 1959 au sporit cel mai Iui Adenauer în Berlinul occidental şi lui. Greva lucrătorilor de la poştă străbătut Germania occidentală telor grupuri care poartă numele tuaţia politică din Germania oc
în Iţing şi în lat, stînd de vorbă unor criminali de război ca ge cidentală evoluează „exact pe a-
line (cu 25,5 la sută); profitu mult profiturile societăţilor par împotriva provocărilor fasciste şi anti şi radiotelecomunicaţii, începută Ia 31 cu sute de germani din cele mai neralul Guderian, amiralul Do- celeaşi căi“.
diferite pături ale populaţiei. tlitz si altora, a căror deviză o
rile lui „National Provincial ticulare de televiziune — cu 36,5 semite. decembrie 1959, continuă. constituie vechile lozinci cu pri
Examinînd, printre altele, sis vire la superioritatea rasei ger-
Ia sută, ale firmelor de automo LEOPOLDVILLE. — După cum a- BERLIN. — In cursul lunii decem
bile, motociclete şi avioane — nunţă corespondentul din Leopoldvilie brie 1959 peste 500 de persoane au
cu 11,9 Ia sută. (Congo Belgian) al agenţiei France trecut din Germania occidentală în re
In acelaşi ..mp salariile săp Presse, cele două mari partide congo giunea Dresda (Republica Democrată
tămânale medii ale muncitorilor leze „Abako“ şi partidul solidar afri Germană) unde şi-au stabilit domici
şi funcţionarilor englezi au cres can au adresat o scrisoare ministrului liul. Aproape .două treimi din aceştia
cut în cursul acestui an doar cu belgian pentru Congo şi Ruanda Urun- sini tineri care urmau să fié încorpo
0,9 Ia sută. J di. Ele anunţă că populaţia din Congo raţi în Bundesvrehrul vest-german.
WASHINGTON T3 (Ager „Luzo p e n ii mim a ieuropene, congresma'nii reco- Proteste împotriva acţiunilor
pres). —: TASSţ anunţă: Gomi mandă companiilor americane fasciste din R. F. Germană
sia pentru Afacerile Externe să creeze şi mai intens ca în
Camerei reprezenta nţifor a Gon trecut întreprinderi filiaile în ţă
greşului american a dat publi HAGA 13 (Agerpres). — La nilor de zilele îngrozitoare ale
cităţii raportul cu privire la' po de puleiea n o a s t z d rile respective şi să ocolească în Amsterdam a avut loc o demon fascismului. „In Germania occi
litica Statelor Unite în Europa felul acesta barierele vamale ri straţie de protest împotriva ac dentală, se spunea în manifestele
dicate împotriva lor. ţiunilor antisemite şi fasciste din răspândite dc demonstranţi, mulţi
Raportul este alcătuit de meni Germania occidentală, organiza nazişti ocupă posturi importante.
brii grupului special al subcomi — Un raport despre „eficienfa" politicii americane Noul raport al grupului de tă de Comitetul olandez al foş Guvernul nostru care se supune
siei pentru problemele Europei în Europa occidentală — congresman i âlmericani, care tilor deţinuţi din lagărul de con voinţei Germaniei occidentale, a
care în septembrie anul trecut s-au deplasat în misiune specia centrare Auschwitz. eliberat numeroşi criminali de
a făcut o călătorie în Anglia, război şi aproape pe toţi marii
Irlanda, Danemarca', Franţa, El relaţii comerciale ou ţările socia nerală a apărării occidentului“. tativele ou Uniunea Sovietică, lă în Europa, atestă că în Sta Participanţii l_q demonstraţie, criminali nazişti. Tocmai de a-
veţia, Germania occidentală, Ita aoest lucru ne creează o povară tele Unite se fac simţite tot mai îmbrăcaţi în haine pe care le ceea ei au din nou curajul să
lia şi în alte ţări din Europa liste, congresmani-i americani a- Vorbind despre acţiunile alia grea“. puternic schimbările fundamen purtau deţinuţii din lagărele facă această murdară propagan
occidentală. tate care s-au petrecut în ulti hitleriste ale morţii, au trecut pe dă antisemită“.
rată că „unele aspecte ale aces ţilor, care le provoacă cea mai Un loc important în raport îl străzile oraşului amintind oame-
După cum se subliniază în ocupă, de asemenea, problemele mul timp în între'aga lume. In
raport, scopul călătoriei a fost tui comerţ au stîrnit nelinişte mare nelinişte, autorii raportului care au apărut în legătură cu recomandările lor însă, membrii
„aprecierea politicii şi progra crearea în Europa occidentală a misiunii încearcă să întoarcă
mului Statelor Unite în dome în rîndurile .membrilor misiunii“. scriu : „Franţa a redus în mod celor două blocuri comerciale
opuse — Asociaţia europeană a înapoi roata istoriei şi recurg
niile economic, politic şi social In rînduil congresmanilor a- unilateral obligaţiile sale mari comerţului liber, în frunte cu la limbajul „războiului rece“.
pe baza’ celor mai veridice iz Anglia, şi Piaţa Gomună, în
voare“* mericani provoacă o deosebită time militare faţă de N.A.T.O. frunte cu Germania occidentală Pierzîndu-şi în mod evident Se cere insistent demiterea
şi Franţa. simţul realităţii, congresmanii a-
Explicând, în prefaţă, motivele nelinişte ajutorul dezinteresat a- în Marea Mediterană. Ea a re mericani încearcă să rezolve pro
pentru care a fost trimisă în Eu Scindarea Germaniei în două blema întrecerii economice din
ropa alceastă misiune specială, aordat de Uniunea Sovietică ţă fuzat stocarea pe teritoriul ei a blocuri comerciale, se constată tre cete două sisteme prin crea lui Oberländer
membrii subcomisiei nu ascund în raport, „poate avea urmări
faptul că aceasta ă' fost prova- rilor slab dezvoltate. Gonsfcatînd armei atomice aflate sub con serioase“ pentru lumea capita rea de piedici în calea stabilirii BONN 13 (Agerpres). — Bu re a participat la orimele făp
cată de incapacitatea Statelor listă. legăturilor comerciale reciproc letinul de presă al P.S.U.G. tuite de hitlerişti la Lvov.
Unite şi a aliaţilor lor de a rea că în aceste ţări „se manifestă trolul comun cu Statele Unite. avantajoase dintre ţările capi „Sozial Demokratischer Presse
liza în domeniul ştiinţei şi eco Punî-nd întrebarea dacă Sta taliste şi Uniunea Sovietică. In- dienst“ a publicat la 12 ianuarie Atît timp cit Oberländer se a-
nomiei succese la fel de mari în mod deschis starea de-spirit Cele două divizii pe care Franţa tele Unite trebuie să-şi foloseas un articol în care cere din nou flă în guvern, subliniază bule
ca cele realizate în ultimul timp că influenţa pentru a uni cele ţelegînd probabil inconsistenţa demiterea lui Oberländer, minis tinul, nu se poate avea încrede
anti-colonialistă şi ânti-occiden- je -a repartizat pentru N.A.T.O. două blocuri opiTsei( memhlii mi acestei orientări, congresmanul trul de la Bonn pentru proble re în sinceritatea declaraţiilor
de Uniunea Sovietică. Autorii Ghester Bowles, unul din mem mele persoanelor strămutate, ca Bonnului, că el condamnă pro
raportului sînt în mo’d evident tală“ autorii raportului sublinia- sjnt ocupate în Algeria. La rîn- siunii nu pot da un răspuns pre vocările elementelor fasciste din
speriaţi de slăbirea încordării cis, declarînd că aceasta este o brii misiunii, a făcut o decla Germania occidentală
internaţionale şi de 'slabiiirea1 de za : „Maii mult decît atît, Uniu dul său, Anglia şi-a redus efec problemă grea. raţie în complectarea raportu
relaţii comerciale !reciproc avan
nea Sovietică are posibilitatea tivul trupelor sale terestre în încă de pe acum, subliniază lui. „In loc de a saluta, subli
tajoase între ţările -'socialiste şi ei, se constată o, reducere a ex niază el, larga întrecere econo
unele ţări vest-europene. Reie- de a se dă drept exemplu de fe Europa. Atitudinea ei elastică portului american în ţările Aso mică cu care ne ameninţă în
rindu-se la faptul că majorita ciaţiei europene a comerţului li prezent U.R.S.S. şi pentru care
tea statelor europene au stabilit lul în care o ţară slab dezvolta faţă de tratativele cu Uniunea ber si ale Pieţei Comune. Ca prin istoria şi natura noastră
mijloc de penetraţie în pieţele am fi trebuit să fim gata, noi
K S ii Ţ ,i“Ä M tă a ajuns la actuala sa măre Sovietică şi rolul ei în crearea ne prezentăm de la bun început
obosiţi şi pesimişti“.
ţie cu ajutorul doctrinei comu grupării celor 7 -ţări împotriva M ari inundaţii în nordul G reciei
niste. Acesta este un argument celor 6 ţări din Piaţa comună,
foarte grăitor şi occidentul nu au de asemenea repercusiuni ATENA 13 (Agerpres). Presa ne s-au întrerupt comunicaţiile
relatează că, în urma unor ploi feroviare şi legăturile telefonice.
ii poate diminua". pentru N.A.T.O.“.
abundente, în regiunea Komoti- Mii de. oameni au rămas fără
Autorii raportului constată cu In urma cercetărilor efectuate ni din partea de nord a Greciei locuinţe, se semnalează răniţi şi
regret existenţa contradicţiilor la faţa locului, membrii misiunii s-au produs mari inundaţii. A dispăruţi. Potrivit calculelor pre
liminare, pagubele provocate de
şi divergenţelor între membrii au ajuns la următoarea conclu îost inundat oraşul Komotin şi inundaţii se cifrează la 3.500.000
mai multe sate din împrejurimi, dolari.
N.A.T.O. Ei se plîng de marile z ie : „Europenii nu mai depind în care au fost distruse sau a-
cheltuieli militare ale Statelor de puterea noastră economică. variate sute de clădiri. In regiu
Unite în Europă şi consideră că Astăzi noi trebuie să conducem
partenerii lor „trebuie să-şi asu şi nu să comandam. Datorită
me o mare parte din povara ge- interesului crescînd faţă de tra
i . .!« „ iu i.'» j cte™ . «estMi w * * - ». W * «'• “ • » 6 "**'¦ *"* mal” ~ De,a
