Page 37 - 1960-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
mulSQdâsmiui
Anul XII Nr. 1573
REGIUNEA NOASTRA
Un nou lot de maşini zilele care urmează, noul club Salarii între 1.100 şi 1.400
de cusut
La' uzinele metalurgice ’din
Cugir a început anul trecut
fabrioarea' unei noi maşini de
cusut tip „Ileana“. Calităţile
tehnice cît şi estetica acestui
nou model de maşină au fost
ap'reciate atît în ţară cît şi pes­ dat, a avut loc adunarea gene­ Comitetul executiv al Sfatu­
te hotare, fapt ce a făcut ca
multe ţări să încheie contracte
de livrare.
In cursul zilei de ieri, la
U.M. Cugir a început recepţia
unui nou lot de 1.000 maşini
de cusut „Ileana“ oare vor fi
exportate în Uniunea Sovieti­
că. De menţionat că încă din
primele ore de recepţie s-a
constatat că şi acest lot este
executat în bune condiţiuni, ne-
semnalizîndu-se nici un refuz.
Ultimele lucrări
de finisaj
Pentru a se crea muncito­
rilor din Cugir condiţii optime
în vederea desfăşurării unei
rodnice activităţi culturale, s-a
început aici, cu vreun an şi
jumătate în urmă, construirea
unui spaţios şi modern club'. mit acum salarii sporite. Bu­ muncă ale muncitorilor şi felul
Ritmul de construcţie s-a des­
făşurat în condiţiuni bune, reu-
şindu-se ca în cursul zilei de
ieri, constructorii să execute
ultimele lucrări de finisaj. In şi, respectiv 1.662 lei.
CONSTANTIN ENAOHE
ţ )n bărbat în floarea virşţei,
L / cu păr auriu şi fata rotun­
dă, de statură mijlocie, cu fruntea
brăzdată în lat de trei cute, un
oţelar energic şi priceput — a-
cesta este prim-topitorul Cons­
tantin Enaclie.
De baştină este de prin Oltenia,
fitil ’ unor ţărani care au avut
multe de suferit pe vremea cînd
stăpini in ţara noastră erau ca­
pitaliştii şi moşierii: Ce l-a de­
terminat să vină la Hunedoara
nu ştie nici el prea bine. In
glumă zice' că s-a făcut „indus­
triaş“ numai datorită Oltului.
Altfel poate că acum ar munci
în „sector agricol“ — cum spu­
ne fratele său de acasă,
— Cu Oltul î i o poreste tris­
tă ce datează de prin: ’41, —po­
vesteşte Enache., Eram în clasa
IV-a primară. Acasă eram 4
fraţi. Trăiam- şi‘ noi cum pu­
team din puţinul pămînl pe ca-
re-l aveam. Satul nostru nţi-i
departe de - Olt! Cum ‘în ¦anul a-
cela au fost multe ploi, apele
Oltului au 'ieşit din albie si ne-a
Vineri 15 ianuarie I960
Asigurind întot­ brie 1959, constructorii de la Afară din hală, la o înălţi­ J.B. Priestley. Spectacolul va
deauna o tempera­
tură optimă caza-
nelor, fochistul
Ioan Bumbac de la
centrala termoelec­
trică a Combinatu­ ţul de cost.
lui siderurgic din
Hunedoara a deve­
nit- fruntaş in pro­
ducţie.
Ială-l in clişeu la
locul de muncă.
din Cugir va fi dotat cu mo­
bilierul necesar şi va fi dat în
folosinţă.
Adunare generală
In cursul zilei de ieri, la se­
diul gospodăriei agricole co­
lective. „7 Noiembrie“ din Hăş-
rală a colectiviştilor. Cu acest lui popular regional, prin sec­
prilej, preşedintele gospodăriei. ţia de învăţămînt şi cultură re­
Nagy Iosif, a prezentat darea gională, a repartizat ieri cămi­
de seamă asupra activităţii con­
siliului de conducere, iar Sas
Garol a prezentat raportul de
activitate al comisiei de revi­ pective au fost repartizate pen­
zie. tru formarea unei orchestre la
In discuţiile care au urmat, căminul cultural.
colectiviştii au analizat munca
depusă de consiliul de condu­
cere şi au făcut p'ropuneri pen­
tru îmbunătăţirea activităţii în La indicaţia Consiliului sin­
noul an.
Zi de salariu
Pe şantierul ¦ noului oraş
muncitoresc din Călan, a fost
ieri zi de salariu. Reahzînd
succese însemnate în luna de­
cembrie, constructorii au pri­
năoară, tov. Marin Smeu, şe­
ful unei echipe de zidari-ten-
cuitori şi Vasile Cliia.buru, şe­
ful unei echipe de fierar-beto-
nişti, au primit salarii de .1.319
Despre
inundat jumătate din pămînt.
In acelaşi an am rămas orfan
de mamă...
Mizeria l-a minat pe Constan­
tin Enache prin alte părţi. In­
dii s-a dus la Drăgăişani, ucenic
la iin atelier de tinichigerie, uri
an a fost. „musafir în atelier şi
băiat, de serviciu în casa patro­
nului“ după cum spune el. Apoi
a umblat prin. Bucureşti, dar
nici acolo nu si-a găsit vreun
rost.
Prin ’49 a venit ta Hunedoa­
ra, unde a fost angaiat la „Go-
lomboşi“ — secţia încărcări-
descărcări de astăzi. Abia aici
a simţit pulsul vieţii noi, abia
aici şi-a dat bine seama de po­
litica măreaţă a partidului.
S-a hotărît să rămînă aici. A
făcut, cunoştinţă cu „şoanele“ —
tiparele la furnale — şi a în­
ceput să-şi spună cu m îndrie:
„siderurgisi hunedorean“.
Ca oţelar a început să lu­
creze în 1956, la oţetăria veche,
în calitate de ippiţor 5. Aici l-a
cunoscut pe prim-topitorul Tra­
ian Bîrlea. de la care a învă­
ţat multe şi pentru care are
numai cuvinte de laudă. Con­
ştiincios şi stăplnit de ambiţia
de a deveni un priceput, oţelar,
a urcat treptele calificării pînă
. a ajuns topitor 2.
. In acest timp, constructorii
işi intensificau -eforturile pentru ... atît. O văzusem 'si în com-
darea in. ¦funcţiune a noii oţelă-
rii Martin. Spre acest loc — e
doar cea mai modernă oţelărie
din ţară — se îndreptau multe
i I Dezarmarea - calea spre consolidarea
Succese ale constructorilor cA 6 -a ţw e.m iw a
siderurgişti
însufleţiţi de hotărîrile plena­ scurta termenul de montare cu lui“ din Petroşani, se repetă
rei C.C. al P.M.R. din decem­ 5 zile.
1. C. S. Hunedoara au păşit în
noul an hotărîţi să lupte pentru
realizarea şi depăşirea sarcini­
lor de plan, pentru lucrări de
bună calitate şi economii la pre­
Astfel, constructorii şantieru­
lui nr. 3 din cadrul grupului 2
construcţii, I.C.S.H., au raportat
cu mîndrie terminarea turnărilor
de betoane la noile cuptoare şi
coşuri, cu trei zile înainte de
termenul planificat.
In interiorul halei, montorii
lucrează de zor. Pînă în prezent,
ei au montat confecţiile metali­ Hotărîrea colectivului
ce la grupurile 7 şi 8 în pro­
porţie de 65 Ia sută. Angaja­
mentul montorilor este de a
•SitSSS-
Iei, au primit şi constructorii
Ştefan Kirr. Alexandru Szabo,
Constantin Bologea şi alţi
muncitori fruntaşi de pe acest
şantier.
Instrumente muzicale
nului cultural din Pojoga, raio­
nul Ilia, un acordeon, o vioa­
ră, o mandolină şi o chitară.
Instrumentele muzicale res­
Autocontrol pe linîe de
protecţia muncii
dical regional, la mina de cu­
pru din Deva a început ieri ac­
ţiunea de efectuare a unui au­
tocontrol pe linie de protecţia
muncii. Timp de o lună de zi­
le, comisiile pe secţii vor stu­
dia amănunţit condiţiile de
în care se respectă normele de
tehnica securităţii. La sfîrşitul
acestei acţiuni, comisia pe mi­
nă va analiză datele culese şi
va întpcxi un plan de măsuri.
Ü 3§e
priviri. Multora le dădea ghes
gîndul să lucreze aici. Printre
cei. care au intrat în perioada de
pregătire pentru noua oţelărie
se număra şi Constantin Enache.
Primul şuvoi de oţet elaborat
cu noile agregate. în emoţia şi
bucuria generală, l-a găsit pe
Enache pe platformă, în calita­
te de topitor de rezervă.
Prim-topilor a ajuns' în pri­
măvara anului 1.958, cînd Aurel
Stanciu, şeful echipei în care
lucra, a devenit maistru, iar el,
Enache, a preluat conducerea e­
chipei împreună cu tradiţia de
fruntaşă.
Tot de Hunedoara ii este le­
gată şi biografia familiei. Aici
şi-a cunoscut soţia, cu care s-a
căsătorit la scurt timp.
— Mă pusese pe jăratec, to­
varăşe — spune el. Am cunos­
cut-o acum 5 ani la un b a l:
nii-a plăcut cum dansa, mi-au
plăcut ochii ei — căci are nişte
ochi! — ce mai, o fată fru­
moasă. Dar crezi că m-am dis­
trat cu ea ? Păi ştii dumneata
ce era pe-alunot la Hunedoara?
Fele puţine, băieţi mulţi, „şme­
cheri foc“... Un dans am făcut
cu ea şi gaia.. N-am apucat nici
măcar să aflu unde lucrează.
După asia. -vreo trei- luni cle-a
rîndtil, da, trei luni, ne întîl-
neam înlîmplător, ne priveam şi
4 pagini 20 bani
me de aproape 20 metri, mîi-
ni le harnice ale constructorilor
înfruntînd gerul, aşează clavou
peste clavou. Aici, zidarii şa-
motori înalţă zilnic coşul nr. 9
cu 1,25 m., realizînd astfel un Ledunca, Lucian Temelie, Ion
indice de normă de 1,21. Con­
comitent cu montarea clavouri-
lor, înaintează căptuşirea inte­
rioară a coşului cu şamot. La
coşul nr. 8 s-au terminat pregă­
tirile şi deja s-au aşezat prime­
le rînduri de clavouri.
ANDREI ISTRATE
corespondent
Colectivul ¦de muncă de la
hidrocentrala Strei — Uzina
„Victoria“ Călan — a încheiat
anul 1959 ou un plus de pro­
ducţie de 24.100 kWh. Acest suc­
ces se datorează întrecerii so­
cialiste dintre muncitori cît şi
întreţinerii în bune condiţiuni a
agregatelor.
Pentru anul acesta, colecti­
vul hidrocentralei este hotărî!
să facă totul pentru a depăşi
sarcinile de plan ce-i revin.
ALEXANDRU TUZA
corespondent
-m -
binat dar n-aveam curajul să-i
vorbesc.
Ei, dar ştii şi dumneata că
odata-odatâ toi o faci. I-'am tri­
mis o scrisoare şi i-am dat în-
tîlnire. Eram sigur că vine. Dar
n-a venit. Da’ nici eu ni1 m-am
lăsat. Pînă la urmă a venit şi
în trei săptămini tie-am căsăto­
rit.
C :"d stai de vorbă cu un om
îţi spune de toate. Aşa se
face că de la căsătorie, am a-
juns să discul cu tovarăşul E-
nache despre oţel, despre plan,
despre posibilităţile ce există
pentru sporirea indicilor de uti­
lizare.
— La noi face mult ca toţi
oamenii să lucreze cu suflet. De
fapt acesta-i secretul şarjelor de
mare capacitate, rapide, secre­
tul economiei de materiale. In
afară de aceasta, e foarte im­
portant să lucrezi organizat,
îmi amintesc că nu cu mult
timp în urmă, în vreme ce ma­
caragiul efectua încărcarea, to­
pitorii nu lucrau nimic, deşi ar
fi putut să se ocupe de aprovi­
zionarea cu materialele necesa­
re elaborării şarjelor. Bineînţe­
les că acest neajuns a fost
lichidat. La reuşita linei
şarje contează foarte mult şi
felul cum lucrează prim-topito-
rul. Iată un exemplu. In timpul
cît se execută încărcarea cupto­
rului, ¦prim-topitorul ¦trebuie să
urmărească cu atenţie operaţiu­
nea de încărcare pentru a indi­
ca locul cel mai nntrivit. neutru
Citiţi în pag. 4-a
• Deschiderea lucrărilor se­
siunii Sovietului Suprem al
U.R.S.S.
o . Conferinţa de la Geneva
cu privire la încetarea expe­
rienţelor cu arma nucleară.
• Mii de berlinezi au protes­
tat împotriva provocărilor fas­
ciste din Germania occidentală.
In regia lui Horea Popescu,
la Teatrul de stat „Valea Jiu­
piesa „Inspectorul de poliţie“ de
constitui a şasea premieră a
stagiunii în curs. Distribuţia
este asigurată de actorii Gh.
Icrdănescu, Ana Colda, Anca
Pavlescu, Ştefan ia Donca şi
Vladimir Jurăsou.
Premiera va avea loc la sfîr­
şitul lunii ianuarie 1960.
-O -
Ângajameniele
mecanizatorii or
Cu cîteva zile în urmă la
S.M.T. Miercurea, raionul Sebeş,
a avut loc prelucrarea cifrelor
de plan pe anul 1960. Muncito­
rii, tehnicienii şi inginerii de aici
s-au angajat cu această ocazie
să depăşească sarcinile planului
de producţie cu 2 la sută, să re­
ducă preţul de cost al lucrări­
lor ou 2 - la sută, să organizeze
astfel munca echipelor îneît trac­
toarele şi maşinile agricole să
fie reparate la termenele stabi­
lite.
In secţia croi d
fabricii „Simion
B d r n u ţiu " din
Sebeş lucrează
mulţi fruntaşi, in
producţie. Printre
aceştia se numără
şi Traian Găldean,
care zilnic işi de­
păşeşte t norma cu
5 ~ 8 ia sută.
Clişeul de faţă
ti înfăţişează la lo­
cul de muncă,
amplasarea materialelor, contri­
buind în acest fel la scurtarea
duratei de topire.
Mi-a mai vorbit tovarăşul
Enache despre folosirea fierului
mangan la oale, de unde rezul­
tă o economie însemnată, des­
pre economisirea materialului re­
fractar, despre folosirea fontei
recuperate... şi despre, angaja­
mentul echipei sale. In acest,
sens a făcut un bilanţ r angaja­
mentul pentru ianuarie 1960:
300 to n e: realizat în 10 z ile :
411 tone. Nici că se poate o ba­
lanţă mai activă!
Şi totuşi prim-topitorul Con­
stantin Enache. nu-i mulţumit.
— Păi cum să fiu mulţumit,
tovarăşe ? E adevărat că bani
am, dar... n-am ce face cu ei.
Adică am eu ce face, dar nu-i
pot folosi aşa cum tni-ar plăcea.
Fă şi dumneata o socoteală. Eu
trec în fiecare tună de 2.000 lei,
nevasta cîştigâ şi ea bine. Fa­
milia nu-i numeroasă — trei
persoane, căci am şi un flăcău
de 4 ani — aşa că ce ne-a tre­
buit ne-am cumpărat. Aş vrea
însă să-mi cumpăr o mobilă
scumpă, să-m i cumpă/ covoare
mari, frumoase şi cile n-aş mai
vrea să-mi cumpăr! Bani, după
cum ţi-am spus, am, dar n-am
apartament. Asta mă mai necă­
jeşte. Mi s-a promis că voi primi
şi locuinţă confortabilă si atunci
chiar că mă pot numi „indus­
triaş“.
'Aşa-i el, oţetarul, vrea să
trăiască şi mai bine, că doar
pentru asta munceşte. E „aca­
să“ şi în apartament, „acasă“
şi pe stradă, „acasă“ şi în com­
binat. Toate sini ale lui.
N. ANDROMAGIIE
păcii şi asigurarea prieteniei
între popoare
SI. 8. Hruşciov a prezentat propunerea
guvernului U.R.S.S. si a G.C. al P.C.U.S.
privind reducerea unilaterală atortelor
armate sovietice cu încă
1.200.000 de oameni
MOSCOVA 14 (Agenpres). TASS anunţă: La 14 ianuarie
N. S. Hruşciov a prezentat spre examinare Sovietului Suprem
al U.R.S.S. propunerea guvernului U.R.S.S. şi a Comitetului
Central al P.C.U.S. cu privire la o nouă mare reducere unila­
terală a forţelor armate ale Uniunii Sovietice.
Se propune ca în decurs de 1 - 2 ani efectivul forţelor ar­
mate să fie redus cu încă 1.200.000 de oameni. Dacă această
propunere va fi acceptată, a spus N. S. Hruşciov, armata şi
flota noastră maritimă vor avea un efectiv de 2.423.000 de oa­
meni. Aceasta va duce la o economie de aproximativ 16-17 mi­
liarde de ruble anual.
In felul acesta efectivul forţelor armate sovietice va fi mai
mic decît nivelul propus de S.U.A., Anglia şi Franţa în anul
1956, (Propunerile acestor puteri prevedeau ca forţele armate
ale U.R.S.S. şi S.U.A. să aibe un efectiv de cîte 2.500.000 de
oameni).
N, S. Hruşciov a declarat că guvernul sovietic consideră
posibil să efectueze această reducere în mod unilateral şi in­
dependent de desfăşurarea discutării problemei dezarmării în
Comitetul celor 10 sau în alte organe internaţionale.
Noua reducere a forţelor armate, a subliniat N. S. Hruş­
ciov, nu va aduce prejudicii capacităţii de apărare a Uniunii
Sovietice care dispune de cele mai moderne tipuri de arma­
ment. „Nu va avea Ioc nici un fel de slăbire a puterii de apă­
rare a patriei noastre“, a spus N. S. Hruşciov.
„Uniunea Sovietică a acumulat cantitatea necesară de
arme atomice şi cu hidrogen“, a declarat N. S. Hruşciov, a-
dăugînd: „Forţele noastre armate sînt trecute Într-o măsură con­
siderabilă la arma rachetă şi nucleară“. Şeful guvernului
U.R.S.S. a spus că „în prezent armata sovietică dispune de
mijloace de luptă şi de o asemenea putere de foc, cum nici o
armată nu a avut vreodată“.
N. S. Hruşciov a calificat drept „născociri ale duşmani­
lor Uniunii Sovietice presupunerile că tendinţa U.R.S.S. spre
dezarmare ar fi dictată de anumite greutăţi în realizarea pla­
nului septenal de dezvoltare a economiei naţionale.
El a declarat că guvernul sovietic preconizează „reducerea
forţelor armate nu din considerente de slăbiciune economică
sau bugetară, ci din considerente de putere şi tărie. Noi sîntem
călăuziţi de asemenea de năzuinţele paşnice ale poporului
nostru“.
Reducînd efectivul forţelor armate, Uniunea Sovietică, des­
chide, totodată, calea spre slăbirea continuă a încordării inter­
naţionale, spre întărirea păcii în întreaga lume. Acest act va
avea răsunet în inimile popoarelor tuturor ţărilor.
(Continuare în pag. IV-a)
Veşti din comerţ
In primele 10 zile ale anului, 1.000 perechi cisme de cauciuc
prin magazinele cooperaţiei de bărbăteşti, 500 perechi cisme de
consum din regiunea noastră ¦cauciuc pentru femei, 1.600 pe­
s-au desfăcut• pentru populaţie rechi ghete pentru copii, 20 mo­
mărfuri in valoare de peste tociclete etc.
5.000.000 lei. Pentpu a reîmpros­
păta stocurile de mărfuri ale ma­ A lb a
gazinelor, depozitele U.R.C.C.
au primit în aceste zile noi can­ In ultimele zile, magazinele
tităţi de mărfuri. cooperaţiei de consum din raio­
nul Alba au fost mult solicitate
Haţeg de către cumpărătorii de la sate.
Ei au solicitat îndeosebi sobe,
Recent, depozitul U.R.C.C. din şină de căruţă, zahăr etc.
Haţeg a primit un important
stoc de mărfuri destina­ Pentru a satisface aceste ne­
te desfacerii prin magazine­ cesităţi, s-a trimis depozitului
le săteşti ale cooperaţiei. Ast­ din Alba o cantitate de 20
fel, s-au primit 22 tone de za­ tone şine de căruţă, un vagon
hăr, 1.000 m. ţesături de lină, cu sobe, 3 vagoane cu zahăr
etc. Aceste mărfuri sînt în curs
4.000 m, ţesături ‘de bumbac şi de desfacere prin toate maga­
zinele U.R.C.C. din raion.
20 tone de şine de căruţă. Alte
mărfuri sînt în curs de depo­
zitare. .
Deva
La depozitul de la Deva al Bună“ deservire
U.R.C.C., au fost aduse zilele
acestea mari cantităţi de mărfuri AAAAAA/vAy A\AAAA/s^
alimentare, articole de îmbrăcă­ ¦- Ne găsim ' la telefoanele din
minte şi încălţăminte, motocicle­ Sirneria. Lume multă. Cei ce
te etc. Dintre acestea amintim aşteaptă riadul ta cabină, dis­
cută. Cei mai mulţi şi-au axat
uri vagon cu portocale, 45 tone discuţiile asupra unei singure
de zahăr, un vagon cu paste făi­ tem e: de ce n-o fi lumină in
cabinele telefonice din Sirneria ?
noase, două vagoane cu orez,
> Dinlr-o cabină işi face apari-
—o— s ţia un cetăţean, cu o fiţuică in
< mină. Se opreşte in mijlocul să-
Adunări generale } Ui de aşteptare, urmăreşte ci-
$ leva rinduri, se reîntoarce in
ale colectiviştilor
^ cabina telefonică şi continuă
In raionul Haţeg au avut loc.
în ziua de 12 ianuarie a.c. adu­ S convorbirea. Apoi ..figura'... se
nările generale ale colectivişti­
lor din Ci.A.C. „Dr. Petru Gro- repetă, cu un alt cetăţean, din
za“- 1'oteşti şi G-A-C. „Drumul
socia!ismului“-Rîu Bărbat. In altă cabină.
aceste adunări au fost prezen­
tate dările de seamă privind ac­ — De ce nu aveţi lumină e-
tivitatea consiliilor de conducere
pe anul 1959, precum şi rapoar­ lectrică in cabinele telefonice ?
tele comisiilor de revizie. De a-
semenea, s-au supus aprobărilor- — a îndrăznii să întrebe cine­
adunărilor generale planurile de
producţie şi bugetele de venituri va care aştepta să-i vină rindul
şi cheltuieli pentru anul 1960.
La convorbire.
La-, adunarea colectiviştilor
din Rîu Bărbat a participat tov. — P ă i,' să vedeţi — a răs­
Gheorghe Oprincscu,’ preşedinte­
le Comitetului executiv al. Sfa­ puns telefonista de serviciu in
tului p'opitUr raional Haţeg, iar
la G.A.G. Toteşti, tov. Grigore seara aceea. La noi se fac e-
Donţiu, vicepreşedinte al Comi­
tetului executiv al Sfatului popu­ conomii
lar raional.
Orice comentarii sini de pri­
SIDONIA RUSAN
sos. Faptele vorbesc de la sine.
corespondentă
Se face economie in detrimentul
bunei deserviri. Oficiul P.T.T.R.
din Sirneria, cum vede soluţio­
narea acestui neajuns?
¦’ j ' G. ACU IM
corespondent
'VW W W VvW W W W VA'VW