Page 35 - 1960-01

Nr. 1572
LA I. I. L. „1 M A I'’ D EVA
pDenetrlua bîuncneaput, măsuri conmcurentceiid esfăşurare a
(Urmare din păg. l-a)
Deva pe anul 1959 este departe
de a satisface. Slaba preocupa­
re pentru realizarea indicilor de
plan au făcut ca în cadrul u-
nor secţii, ca de pildă la., pani­
ficaţie,'consumurile Sp'ecifice să
fie mari, iar cheltuielile neeco-
nomicoase pe întreprindere în
loc să soadă, au înregistrat
creşteri.
La aceasta se mai adaugă şi
faptul Gă nici angajamentul co­
lectivului întreprinderii de a e-
conomisi peste plan 159.000 lei,
nu s-a realizat.
Gă întreprinderea de industrie
locală „1 Mai" din Deva nu şi-a
realizat în întregime sarcinile
de plan se datoreşte şi faptului
că o seamă de utilaje nu ait
fost folosite la întreaga lor ca
pacitate, sau chiar de loc. Bună
oară, instalaţia Lito a stat pra
dă ruginei luni de zile, fără
fi luate măsuri de punerea e
în funcţiune. De asemenea, u
tilaje nefolosite sau slab’ folosi
te, au fost şi în secţiile tîmplă
rie, mecanică, panificaţie etc.
Nu trebuie uitat nici faptul
că la I.I.K. „1 Mai" aparatul
administrativ este încă prea nu­
meros, iar în unele secţii, sînt
încadraţi oameni care nu au
pregătirea Corespunzătoare func­
ţiilor ce le deţin. Gît priveşte
folosirea din plin a timpului de
lucru, aceasta laisă de asemenea’
încă de dorit.
In noul an 1960, în faţa" în­
treprinderii s-au pus sarcini de
plan sporite. Astfel, planul de
producţie creşte faţă de anul
1959, cu 7,8 la sută, producti­
vitatea muncii cu 7,5 la sută.
De asemenea, sarcina de redu­
cere a preţului de oost este de
600.000 lei. Noile cifre de plan
au fost discutate în toate sec­
ţiile cu muncitorii, tehnicienii şi
inginerii. In general, s-a ap're-
ciat că prin luarea unor măsuri
tehn ioo-orga nizatorice, sarcin ile la atelierul de tîmplărie din De­
de plan pot fi realizate şi chiar
depăşite.
Intre 14 şi. 17 ianuarie, la cinematograful „Filimon Sîr bu" din Deva rulează filmul
„Dragostea nu se cumpără“. In clişeu: Scenă din film.
Din activitatea unor cercyri
agrozootehnice
Pentru a folosi cît mai bine
mijloacele tehnice noi cu care
este înzestrată agricultura şi re­
zervele mari care există pentru
sporirea producţiei agricole, esie
necesară ridicarea continuă a ni­
velului de pregătire profesională
a muncitorilor din S. M. T. şi
G.A.S., a colectiviştilor şi înto­
vărăşiţi lor.
invăţămîntul agrozootehnic de
masă s-a dovedit una din prin­
cipalele căi pentru înarmarea
oamenilor muncii de Ia sate cu
cunoştinţe care să contribuie la
sporirea producţiei şi a produc­
tivităţii muncii în agricultură.
In toamna anului trecut s-a luat
măsura ca în toate unităţile a-
gricole să se iniţieze cursuri de
masă cu caracter agrozootehnic
şi pomi-viticol, în care să fie în­
cadraţi cei mai harnici colecti­
vişti şi întovărăşiţi .şi în spe­ fi amintite ca fiind mai impor­ colao Gruían, loan Totoian şi şi de faptul că fiecare cunoştin­ romîneasc.ă ; 22,35 Muzică uşoa­
cia! tineretul. In cadrul învăţă­ tante : „Principalele tipuri de alţii.
mîntuiui agricol de masă, cursan­ soiuri din Alba Iulia“, „Folosi­ La predarea lecţiilor se folo­ suşit-o şi o aplică în practică,
ţii trebuie să-şi însuşească cele rea chibzuită a pămîntuiui“, „In­ sesc diferite planşe, grafice, pre­ poate deveni o sursă sigură de 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00;
mai noi metode de cultivare a troducerea asolamentclor“, „Fo­ cum şi material intituitiv ca mu­ creştere a producţiei de lapte, 17,00; 19,00; 20,00; 22,00; 23,52
pămîntuiui, cunoaşterea şi folo­ losirea îngrăşămintelor naturale laje, plante, ştiuleţi de porumb carne etc.
sirea celor mai perfecţionate ma­ şi chimice“ etc. Pînă acum, în şi altele, care uşurează asimi­
şini şi unelte agricole, şi prin cadrul cercului agrotehnic au larea cunoştinţelor.
Gunoscînd sarcinile de plan,
conducerea întreprinderii a tre­
cut la încheierea de contracte
de livrări pentru produsele de
consum şi materialele de con­
strucţii. Pe trimestrele 1 şi II,
planul de producţie este a-
p'roape în întregime acope­
rit cu desfacerile. Există
un singur gol în desfacere, şi
anume, circa 60.000 litri apă
minerală Boholt. Printr-o mai
mare preocupare din partea ser­
viciului de desfaceri însă, şi a-
ceastă cantitate de apă minerală,
prevăzută în planul de produc­
ţie, se va. putea contracta pen­
tru livrarea în consum.
Pentru buna desfăşurare a ac­ timpului, de lucru, trebuie luate
tivităţii întreprinderii „1 Mai“, toate' măsurile necesare. In a-
în acest an, a fost întocmit deastă direcţie, conducerea în­
încă de pe acum un plan de mă­
suri tehnieo-organizatorice. Prin­
tre altele, în acest plan se pre­
vede montarea instalaţiei Lito
la secţia poligrafică, montarea
unei maşini de zencuit şi una
de şlefuit Ia secţia tîmplărie,
dotarea fabricii de nasturi cu 3
maşini de rondelat confecţionate
în atelierul mecanic propriu,
lărgirea spaţiului atelierului chi­
mic prin eliberarea unor boxe
auto, instalarea la aariera din
Deva a unui electro-compresor,
iar la carierele din Zam şi Gu-
rasada, executarea de lucrări de
destiapertări şi trecerea la ex­
ploatarea în trepte.
La îmbunătăţirea activităţii
întreprinderii „1 Mai" va con­
tribui şi faptul că aici a fost a-
loc'ată din fondul de investiţii
suma de 180.000 lei pentru
procurarea de noi utilaje. De a-
semenea, au fost prevăzute şi o
serie de lucrări de construcţii
şi montaj. Astfel se vor executa
reparaţii capitale la cuptorul de
var din Dotara, la fabrica de pli­
ne din Deva, la moara din Ilia,
va’, la moara „Horia“ şi la ate­
lierul mecanic. Tot în planul
de investiţii se prevede construi­
rea Unei întreprinderi de eca-
acestea să contribuie la spori­
rea producţiei agricole.
în oraşul Aibă Iulia, au fost
organizate două cercuri agrozo­
otehnice. Cercul agrotehnic
funcţionează în cadrul sfatului
popular al oraşului, iar cel zo­
otehnic la şcoala elementară din
cartierul Partoş. Cercul agroteh­
nic s-a deschis fa 9 decembrie.
La acest cerc s-au înscris 28 de
cursanţi din care 12 colectivişti
şi restul întovărăşiţi. Lecţiile ca­ activă Ia discuţiile ce se nasc
re se predau în cadrul acestui
cerc au fost stabilite cu chib­
zuinţă, ţinîndu-se cont de speci-
Şicul locului şi de problemele
care interesează. în mai mare
măsură pe colectivişti şi înto­
vărăşiţi, legate de locul de pro­
ducţie.
Din totalul celor 13 lecţii care
vor fi predate la acest cerc, pot
risaj oare va intra în funcţiune
în trimestrul IV.
Toate aceste măsuri, care se
vor lua în acest an în cadrul
întreprinderii de industrie loca­
lă „1 Mai" din Deva, vor con­
tribui la îmbunătăţirea activită­
ţii întreprinderii, la îndeplinirea tice şi artişti, trimiterea de expoziţii, organizarea de gale de
sarcinilor de plan.
Dar pentru ducerea la bun
sfîrşit a sarcinilor de plan nu
trebuie mers numai pe linia in­
troducerii de noi utilaje. Este
necesar ca în cadrul întreprin­
derii să fie luate o seamă de
măsuri pentru o mai bună orga­
nizare a. muncii. De pildă, în ce
priveşte folosirea din nlin a
treprinderii va trebui să stu­
dieze şi să aplice pe scară mai
largă munca în acord. Şi în ce
priveşte folosirea la capacitate.a
utilajelor existente, sînt nece­
sare o serie de măsuri.
Ritmul de construcţii din re­
giunea noastră solicită tot mal
multe materiale de construcţii.
De aceea, conducerea între­
prinderii va trebui să analizeze
posibilităţile interne existente
pentru a spori producţia de pia­
tră, balast etc. care vor aduce
beneficii considerabile.
Pentru buna desfăşurare a
muncii în viitor, comitetul de
partid va trebui să-şi exercite
cu mai multă competenţă drep­
tul de control asupra conducerii
administrative. De asemenea,
comitetul sindical trebuie să se
ridice la nivelul sarcinilor ce-i
revin de organizator al între­
cerii socialiste.
Pornind de la începutul anu­
lui cu un pla.n de măsuri teh-
nieo-organizntorice. bine întoc­
mit, cu forţe sporite în întrece­
rea socialistă, colectivul între­
prinderii de industrie locală
„1 Mai" din Deva, va putea ra­
porta la sfîrşitu! anului că şi-a
îndeplinit du oinste sarcinile la
toţi indicii de plan.
fost predate patru lecţii. Cursul
va dura pînă la •1 martie, cînd
vor începe lecţiile practice pe te­ rile. Şi la acest cerc, tematica
renurile experimentale rezervate
la gospodăria colectivă „Uni­
rea“ şi la întovărăşirea „Horia,
Cloşca şi Crişan“. Este îmbucu­
rător faptul că toţi cursanţii dau
o atenţie deosebită acestui curs
atît prin prezenţa în număr ma­
re la lecţii cît şi prin faptul că
ascultă cu atenţie cele expuse,
punînd întrebări şi luînd parte
cu prilejul fiecărui seminar.
Printre cursanţii care participă
mai activ Ia aceste discuţii, do­
vedind un interes deosebit şi un
grad mai înalt de asimilare a
cunoştinţelor predate, se numă­
ră colectiviştii Toma Manciuiea,
Ilarie Buciuman, loan Crişan,
întovărăşiţi! Cornel Farolea, Ni­
DRl MUL s o c i a l i s m u l u i Pag. 3
Semnarea planului cultural Intre 30 ianuarie şi 4 februarie. Sa Bucureşti
pe anul 1960 între R. P. Romînă întîlnirea tinerelului
şi R. Cehoslovacă
şi studenţilor din ţările regiunii
L.a 12 ianuarie a.c. a avut Ioc Ia Ministerul Afacerilor Ex­ Balcanilor şi Mării Âdriatice
terne al R. P. Romîne semnarea planului pentru aplicarea pe
anul 1960 a acordului de colaborare culturală dintre R. P. Ro­ După cum se ştie, între 30 cureşti s-a prevăzut un program
mînă şi R. Cehoslovacă. ianuarie şi 4 februarie Capitala bogat. Timp de 6 zile partici­
tării noastre va găzdui un eve­ panţii vor avea posibilăatea să
Planul prevede întărirea colaborării, a schimbului de expe­ niment important pentru tină-
rienţă şi a specializării în domeniile ştiinţei, învăţămîntuiui şi ra generaţie din ţările regiunii dezbată pe larg probtemete în­
culturii, organizarea de conferinţe în institutele de învăţămînt Balcanilor şi Mării Âdriatice: scrise pe ordinea de z i : Rapor­
superior despre cultura celeilalte ţări, prezentarea de piese de întîlnirea tineretului şi studen­ tul general despre „Contribuţia
teatru de autori din cealaltă ţară, schimb de formaţii artis­ ţilor din aceste ţări. tineretului şi studenţilor din ţă­
rile regiunii Balcanilor şi a
filme etc. Iniţiată In urma propunerii Mării Âdriatice, precum şi' a
făcută de Uniunea Tineretului
Din partea R. P. Romîne, planul a fost semnat de tov. Va- Muncitor din R.P. Romînă şi organizaţiilor lor la transfor­
sile Dumitrescu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, iar organizaţiile de tineret din marea acestei regiuni într-o zo­
din partea R. Cehoslovace de tov. Ivan Rohal Mkiv, ambasa­ U.R.S.S. întîlnirea are drept scop nă a păcii, denuclearizată, pen­
dorul R. Cehoslovace la Bucureşti. să contribuie la întărirea legă­ tru lărgirea cooperării, dezvol­
turilor de colaborare şi prietenie tarea relaţiilor de prietenie din­
Cu acest prilej, tovarăşii Vasile Dumitrescu şi Ivan Roha! tre tineretul şi studenţii din a-
Ilfclv au rostit cuvîntări.
-----------------;— m ---------------------
Acfualifăfi din fările ale tineretului din ţările balca- ceastă parte a lumii“ şi docu­
no-adriatice, la dezvoltarea re­ mentele finale ce vor fi adopta­
laţiilor de bună înţelegere, ve­ te la intîlnire. Totodată repre­
socialiste cinătate şi colaborare între po­ zentanţii tinerei generaţii din
poarele din această parte a lu­ ţările balcano-adriatice vor a-
mii, să sprijine lupta dusă pen­ vea prilejul să se cunoască în­
(Urmare din pag. t-a) treaga ţară pentru construirea tru apărarea păcii, pentru dezar­ deaproape şi să discute fără
unui număr sporit de tractoare
Actualmente, în întreaga ţară, şi maşini agricole, în scopul me­ mare, pentru transformarea a- nici o rezervă problemele care
există 6.000 asemenea brigăzi canizării agriculturii, la uzina
Guprinzînd peste 60.000 de ti­ de construcţii de maşini din Ki- cestei regiuni într-o zonă a pă­ îi preocupă, să găsească în co­
neri, oare iau parte activă la în­ yang şi la uzina de automobile
trecerea socialistă avînd drept din Dukchun se desfăşoară o cii, denuclearizată şi dezarmată. mun cele mai potrivite modali­
scop îndeplinirea planurilor a- intensă mişcare de întreceri pen­
nuale de producţie, găsirea de tru a da anul acesta 3.000 de Vestea organizării întilnirit a tăţi de colaborare.
rezerve interne etc. In frunte tractoare şi 3.000 locomotive
s-a situat voievodatul Katowice grele. stim ă interes atît în rîndurile In timpul Inttlnirii vor avea
unde există 1.503 brigăzi nu-
mărînd peste 15.000 tineri mun­ Succese însemnate au fost ob­ tineretului şi studenţilor cît şt loc numeroase manifestări ar­
citori. ţinute şi în industria uşoară. De
pildă, întreprinderile textile cui in cercuri largi ale opiniei pu­ tistice, culturale şi sportive,
In momentul de faţă se apli­ produs pînă în ziua de 7 ia­
că o nouă hotărîre a Consiliu­ nuarie 70.000 m. de ţesături de blice din această parte a lumii precum ş i 'vizite în Bucureşti şi
lui Central al Sindicatelor şi a bumbac şi mătase peste plan.
U.T.S., care se referă la decer­ şi a determinat adeziunea a nu­ în alte oraşe ale ţării noastre.
narea titlului de „brigadă de In R. D. Vietnam
muncă socialistă" brigăzilor nivelul de trai al meroase organizaţii de tineret Oaspeţii vor lua parte la spec­
iruntaşe. Această formă de în­ populaţiei a continuat
trecere este considerată superi­ şi studenţi. Printre acestea se tacole de operă, operetă şi es­
oară, deoarece acum se ia în să crească
consideraţie nu numai cantita­ află Uniunea Tineretului Mun­ tradă ; la recitaluri de muzică
tea dar şi calitatea producţiei, HANOI (Agerpres). VNA a-
ridicarea calificării profesionale nunţă: Anul trecut în R. D. cii din R.P. Albania, Uniunea vocală şl instrumentală, clasică
la un nivel mai înalt, activita­ Vietnam nivelul de trai aii popu­
tea pe tărîm social, comportarea laţiei a continuat să crească. Tineretului Comunist Dimitro- şi populară, la care, alături de
în societate.
Puterea de cumpărare a popu- vist din R.P. Bulgaria, Organi­ tineri artişti romîni vor partici­
La această formă de întrece­ Taţiei R. D. Vietnam a crescut
re socialistă participă pînă în în 1959 cu 14,7 la sută în com­ zaţia Tineretului Democrat Unit pa şi tineri artişti membri ai
prezent 866 de brigăzi din ora­ paraţie cu 1958. La sfîrşitul a-
şele Katowice, Opole, Poznan, nului trecut, sectorului socialist din Cipru, . Organizaţia stu­ delegaţiilor 'din ţările partici­
Szczecin, Lodz. îi revenea 62,5 la sută din co­
merţul cu amănuntul faţă de 50 denţilor ciprioţi cu sediul pante la Intîlnire. Tinerii parti­
In curînd va avea loc decer­ la sută în 1958.
narea de diplome, medalii, in­ la Londra, Organizaţia de cipanţi vor avea ocazia să asis­
signe şi a titlului de „brigadă Volumul global al comerţu­
tineret a partidului liberal, or­ te la competiţii sportive de
ganizaţia de tineret a partidului baschet, tenis de masă, şah, or­
EDA şi secţia de tineret a miş­ ganizate de U.C.F.S. la care au
cării pentru destinderea balcani­ fost invitate să participe şi re­
că din Grecia, Mişcarea tinere­ prezentative de tineret din ce­
tului socialist italian,- Federaţia lelalte ţări balcanice şi adria-
Tineretului Comunist Italian, tice.
Uniunea Tineretului Popular In timpul întUniru va avea
din R.P.F. Iugoslavia, Uniunea loc, printre altele, deschiderea
Tineretului Muncitor' şi Uniu­ unei expoziţii internaţionale re-
nea Asociaţiilor studenţilor din prezentînd aspecte din viaţa şi
R.P. Romînă şi altele. activitatea tineretului şi studen­
Cu toate insistenţele comite­ ţilor din ţările balcano-adriati­
tului de pregătire, organizaţii- • ce. Un punct important din pro­
le de tineret şi studenţi din gram îl va reprezenta simpozio­
Turcia nu şi-au anunţat încă nul cu tema „Folosirea energiei
de muncă socialistă", celor mai lui ă crescut în 1959 cu 40,6 la participarea la întîlnirea de la atomice în scopuri paşnice“.
sută în comparaţie cu 1958. Ast­ Bucureşti. Delegaţii din diferite ţări vor
bune brigăzi., de tineret.
fel, s-a vîndut cu 86 la sută
In prima săptămînă mai multă carne, cu 20 ia sută Pentru întîlnirea de la Bu- avea întîlniri prieteneşti Intre ei.
De asemenea, oaspeţii se vor
a anului muncitorii din mai multe ţesături, cu 15 la sută
întîlni cu tineri muncitori stu­
R. P. D. Coreeană mai mult săpun etc. / GIHENITBSIBFIEE denţi şi elevi bucureşteni şi cu
tineri din alte oraşe ale ţării.
au obţinut succese Noi succese ale
însemnate metalurgîştilor din 15 IANUARIE 1960 In zilele întîlnirii vor sosi
la Bucureşti ştafete sportive a-
PHENIAN '(Agerpres). Agen­ Anşan DEVA: Dragostea nu se cum­ ducînd mesajul de pace şi prie­
ţia centrală telegrafică coreeană pără ; ALBA IULIA : O întîm- tenie al tineretului romîn şi al
anunţă: In prima săptămînă a a- PEKIN (Agerpres). Agenţia plare extraordinară ; Vînătoarea tinerilor din alte ţări.
nuliii muncitorii din R. P. D. China Nouă anunţă că în pri­ tragică ; BRAD : Omul cu pan­
Coreeană au obţinut succese ma săptămînă a anului curent taloni scurţi; ILIA : Cerul in­ Delegaţia tineretului şi stu­
însemnate. metalurgiştii din Anşan — cen­ fernului ; HAŢEG : Vîrsta dra­ denţilor din R.P. Romînă la în-
trul industriei metalurgice din g o stei; HUNEDOARA: Nunta tllnirea balcano-adriatică de la
Uzinele metalurgice şi-au de­ China — au depăşit toate pla­ lui Figaro ; ORĂŞTIE : Zmeul Bucureşti va fi compusă din 50
păşit planul de producţie pe pri­ nurile de producţie în ce priveş­ de la capătul lum ii; Fete de a- de tineri din rîndul fruntaşilor
ma săptămînă cu 1.500 tone de te producţia princjpaleior tipuri ceeaşi vîrstă; PETROŞANI: în muncă, învăţătură şi activita­
fontă şi 1.400 tone de oţel. Sar­ de produse. Viaţa e în mîinile tale ; Dragos­ tea obştească.
cinile de producţie în ceea ce
priveşte oţelul pentru construcţii Producţia zilnică de oţel, la­ tea nu se cumpără ; SEBEŞ :
şi oţelul granulat au fost de a- minate şi minereu concentrat a
semenea depăşite. Se prevede că crescut cu 10-22 la sută în com­ Soarta unui o m ; SIMERIA: Anunţ
anul acesta producţia de fontă paraţie cu decembrie 1959. Pentru 100.000 de m ărci; BARU
şi oţel granulat va oreşte cu MARE: O slujbă importantă ;
peste 20 la sută, iar producţia DiNPROGRAMUL DE
de oţel cu 40 la sută. LONEA: O întimplare extra­ întreprinderea regională de
¦TTgTjMM
Muncitorii de la Uzina meta­ ordinară ; T E IU Ş: Dragoste transporturi Auto Deva, str.
lurgică din Whanghai, una din­ 15 IANUARIE 1960
tre cele mai mari din R. P. D. pe n ote; ZLATNA: Să­ Guza Vodă, nr. 17, telefon 442,
Coreeană au dat peste pian 800 PROGRAMUL 1 : 6,45 Salut
tone de fontă. voios de pionier; 8,30 Din cîn- geata albastră; APOLDU DE ' organizează un curs de condu­
tecele şi dansurile popoarelor;
In cadrul campaniei ce se des­ 10.00 Reportaj: Fabrica de mo­ SU S: Mingea; CĂLAN: Azi cători auto cu o durată de 6
făşoară în întreprinderi şi în în- bilă din Militari; 10,30 Traista
cu povesti: „Poveste de iarnă" pentru ultima oară. luni. înscrierile pentru acest
Pentru ca lecţiile să se poată de Eduard Jurist; 11,03 Teatru
preda şi însuşi în cele mai bune la microfon : „Sărăcia nu e vi­ curs se pot face pînă în ziua
condiţii, sfatul popular al oraşu­ ciu" — adaptare radiofonică
lui a amenajat din timp o sală după comedia lui A.N. Ostrov- de 25 ianuarie 1960 inclusiv.
bine încălzită şi utilată cu mobi­ s k i; 13,05 Creaţii ale compozi­
lierul necesar. torilor noştri inspirate din ver­ B m srm m tc a m im c Solicitanţii vor prezenta urmă­
surile lui Emiinescu, — mon­ toarele a cte:
După cum am spus, în Alba taj ; 15,35 Muzică populară ro- PENTRU 24 ORE:
Iulia mai funcţionează un cerc mînească interpretată de tineri — adeverinţă de 7 clase ele­
cu caracter zootehnic, la care solişti; 16,15 Vorbeşte Moscova!; Vremea rece cu cerul mai mult no- mentare sau 3 clase profesio­
s-au înscris 25 de cursanţi. Aici 18,05 Din marile poeme ale lu­ ros ziua, cu înseninări parţiale noaptea,
însă, cu toate că s-au creat con­ mii ; 19,20 Gurs de iniţiere mu­ vor mai cădea precipitaţii sub formă \ nale :
diţii bune de funcţionare, cursan­ zicală : Concert ghicitoare (VI) de ninsoare, temperatura în scădere,
ţii frecventează neregulat cursu­ 21.00 CînteCe; 21,30 Muzică ziua între minus 5 şi minus 10 grade, — certificat medical;
populară romanească; 22,30 iar noaptea va coborî între minus S — certificat de naştere.
a fost aleasă cu grijă şi se pre­ „Festival Haydn —Budapesta şi minus 14 grade. 'Vînt potrivit cu Solicitanţii trebuie să aibă 18
dau lecţii interesante şi utile, ca 1959“ : Concertul orchestrei sim­ intensificări locale, din sectorul nord- ani împliniţi, să nu fi depăşit
de exemplu: „Creşterea anima­ fonice de stat din R.P. Ungară. vest şi nord. vîrsta de 35 ani şi să nu fi su­
lelor — mijloc important de spo­ ferit nici o condamnare pentru
rire a veniturilor în G. A. C.“, PROGRAMUL II: 14,07 Mu­ PENTRU URMĂTOARELE infracţiuni contra avutului ob­
„Asigurarea bazei furajere", „In- zică simfonică; 15,40 Gîntecere­ 3 ZILE ştesc.
grăşarea animalelor“ şi altele. voluţionare romîneşti; . 16,50
Datorită însă faptului că frec­ Gurs de limba ru să; 17,30 Sfa­ Vremea schimbătoare cu cerul aco­ Lămuriri suplimentare se pot
venţa este slabă, (50 !a sută), tul medicului: Reumatismul ar­ perit ; vor mai cădea precipitaţii şi primi la sediul întreprinderii.
aceste lecţii nu-şi ating scopul. ticular c r o n i c 19,00 Actualita­
tea în ţările socialiste; 20,15 temperatura staţionară.
Faptul trebuie să dea de gîn- Muzică uşoară de Nioolae Ghir-
dit atît lectorului cît şi organi­ culesou şi Elly Roman; 21,15
zatorilor cercului, care au dato­ Poeme simfonice; 21,45 Album
ria să lămurească pe toţi cursan­ artistic; 22,15 Muzică corală
ţii de importanţa acestor cursuri
ţă folositoare pe care şi-au în­ ră ; 23,15 Concert de noapte.
BULETINE DE ŞTIRI: 5,00;
(programul I) 14,00; 16,00;
NIGOLAE BĂRBANŢAN 18,00; 21,00; 23,00 (progra­
ing. agronom mul II)