Page 32 - 1960-01
P. 32
Pag. 4 DRU MU h SOCI ALIS MU LU Nr. 1571
stssa&sr&wtnourtv:SB
Apropiatele experienţe cu noile rachete sovietice .uJlirrjie. şilraL - ixtlim etß şjtlra. • juitim aifi s iiri • uttmuels ş tiri •
,,.y¦„r-n-rv.-n— —¦ *_________ ____
comentate pe larg în lumea întreaga
DELHI 12 (Agerpres). — TASS anunţă : Intr-o convorbire moşului. Comentînd apropiatele
TASS anunţă; Apropiata expe cu un corespondent al agenţiei experienţe cu noile rachete so
rimentare a unei noi şi puterni TASS, Pek Nam Un, preşedin vietice, ziarul „Ta Nea" scrie
ce rachete balistice sovietice este tele Academiei de Ştiinţe a că ele „depăşesc cele mai opti
comentată pe larg de presa in R. P. D. Coreene, a declarat: miste previziuni ale ţărilor occi N. S. Hruşciov invitat Perspectivele observaţiilor
diană. Lansarea „solilor" cosmici dentale în ce priveşte cucerirea astronomice şi problemelor
iogiee în cosmos
„Anul trecut, cînd ruşii au tri precedenţi a demonstrat în mod spaţiului cosmic". După părerea să viziteze Birmania
mis spre Lună o rachetă şi în elocvent întregii lumi succesele ziarului, experimentarea unor a-
dată după aceea o a doua, pen fără precedent ale ştiinţei sovie semenea rachete înseamnă că
tru a obţine date despre partea tice în cunoaşterea tainelor şi oamenii de ştiinţă sovietici se
ei invizibilă, scrie „Times Oî cucerirea spaţiului cosmic. Pro ocupă îndeaproape de rezolvarea
gramul lansării rachetelor în AăOSCOVA 12 (Agerpres). — N. S. Hruşciov invitaţia guver AăOSCOVA 12 (Agerpres). —
partea centrală a Oceanului Pa TASS anunţă : In ziarul „Litera-
India", toţi au avut convingerea cific, a cărui înfăptuire va avea problemelor călătoriilor interpla TASS anunţă: L'a 12 ianuarie, nului său de a vizita Birmania turnaia Gazeta“ dc marţi a apă multe stele cu lumină variabilă,
că în anul următor ruşii vor şti o importanţă extrem de mare netare. N. S. Hruşciov, preşedintele în perioada călătoriei sale în rut un articol semnat de Boris vom putea pătrunde în misterele
să-şi menţină superioritatea în pentru construirea de rachete cu Consiliului de Miniştri al Indonezia. Kukarkin, vicepreşedinte al U- proceselor care intervin acolo.
domeniul tehnicii rachetelor cos o mare orecizîe de zbor, este o Relevînd interesul uriaş susci U.R.S.S. l-a primit pe U Cin, munli astronomice internaţiona
mice. Recentul plan sovietic de mărturie a progresului continuu tat de apropiatele experienţe, zi ambasadorul Uniunii Birmane, N. S. Hruşciov a mulţumit în le, consacrat perspectivelor ob După părerea lui Kukarkin, nu
lansare a unei noi rachete so al Uniunii Sovietice în domeniul arul Avghi scrie că aceste ra şi a avut cu el o convorbire. mod cordial pentru această in servaţiilor astronomice şi proble va mai trece prea mult timp pî
vietice arată că ei îşi menţin in construcţiei de rachete. vitaţie amabilă şi şi-a exprimat melor biologice. In articolul nă ce sţaţiiie automate perma
tr-adevăr superioritatea". Însuşi chete vor deveni „precursoarele Ambasadorul a transmis lui speranţa că va reuşi să sc folo său, B. Kukarkin arată că era nente, instalate ia suprafaţa
împreună cu omenirea progre primului zbor interplanetar" al sească de această invitaţie cosmică îu ştiinţă a şi început. Lunei, sateliţii grei, care se vor
faptul că au dat publicităţii a- omului. roti în mod practic veşnic la
ceastă ştire înainte cu cîteva Se poate afirma, scrie auto mari distanţe de suprafaţa Pă-
săptămîni de proiectatele lan sistă iubitoare de pace din în C o n s u ltă r i o c c id e n ta le la W a s h in g to n rul, că dacă la 4 octombrie 1957 mîntuiui vor efectua aceste in
sări, continuă ziarul, arată că treaga lume, poporul coreean Preşedintele Giovanni — ziua lansării primului satelit vestiga (ii.
sînt absolut convinşi de succes. admiră poporul sovietic care pentru stabilirea mior puncte de vedere Gronchi va vizita
artificial sovietic a! Pămîntului Prof. Kukarkin prevede apa
Nu va fi de mirare dacă prin a- construieşte sub conducerea u n itare la co n ferin fa E sî-V esf Uniunea Sovietică — astronomia s-a transformat riţia selenologiei — o ştiinţă
ceasta se va face un nou şi mare P.C.U.S. viitorul luminos al o- între dintr-o ştiinţă bazată numai pe nouă care va studia proprietă
pas înainte în ştiinţa despre menirii — comunismul — mun WASHINGTON (Agerpres). ţii lor la conferinţa Est-Vcst din observaţii într-o ştiinţă experi ţile rocilor din care se compune
cosmos. ca sa neobosită în numele înfăp Cu întrevederea care a avut loc mai. După cum se ştie, în urma 6 şi 11 februarie mentală, într-un viitor apropiat Luna. Se poate presupune scrie
el, că într-o anumită etapă va
„Comunicînd că intenţionează tuirii visului sacru al oamenilor zilele acestea la Washington în eşecurilor înregistrate de efortu MOSCOVA 12 (Agerpres). — ea va deveni o ştiinţă aplicată. deveni nosibil să se transporte
să experimenteze într-un viitor de a zbura spre aştri. tre ambasadorul Franţei, Herve rile făcute în acest sens atît pe TASS anunţă : La Moscova s-a în Lună dispozitive automate
Cu ajutorul navelor cosmice, care să poată cerceta mostre de
apropiat o nouă rachetă balisti •k Alphand şi subsecretarul de stat canalele normale ale diplomaţiei anunţat în mod oficial ca Gio roci, să efectueze foraje în scoar
vanni Gronchi, preşedintele Re arată Kukarkin, se iveşte în pre ţa Lunei. Informaţiile obţinute
că în Oceanul Pacific, scrie „In ATENA 12 (Agerpres). — Zi Marchant, au reînceput consul occidentale, cît şi cu prilejul în- publicii Italia, va sosi la 6 fe vor îi transmise pe Pămînt în
dian Express", ruşii au făcut o arele din Atena continuă să pu tările occidentale în vederea sta tîlnirii occidentale la cel mai bruarie la Moscova şi va rărnîno zent posibilitatea de a se studia mod corespunzător.
nouă surpriză lumii occidentale". blice materiale consacrate suc înalt nivel care a avut ioc la în Uniunea Sovietică pînă la 11
bilirii unor puncte de vedere u- Paris la sîîrşitul anului trecut, februarie. in afara atmosferei terestre ra După părerea Iui Kukarkin,
-k ceselor obţinute de oamenii de nitare asupra problemelor care s-a alcătuit un comitet de con controversa cu privire la exis
PHENIAN 12 (Agerpres). — ştiinţă sovietici în cucerirea cos- urmează să facă obiectul discu- ducere a politicii occidentale în Acest lucru a fost stabilit dc zele ultraviolete şl razele X, a tenţa vieţii pe planetele Mărie şi
sărcinat să aducă la aceiaşi nu comun acord în urma schimbu Vonus va îi rezolvată pe cale ex
-------------------- ©SS5S-------------------- căror sursă este foarte depărta perimentală : După ce mai îniîi
dispozitive automate, iar apoi o-
Au luat sfîrşit tratativele japono-americane mitor punctele de vedere diver lui de păreri dintre părţile so tă, radiaţiile cosmice penetrante mul însuşi vor putea fi transpor
privitoare la revizuirea „Tratatului gente. Acest comitet, a cărui ac vietică şi ila liană, care a avut taţi pe planete.
de securitate“ japono-american tivitate va începe în viitorul cel loc după cc vizita lui Gronchi care nu atingeau niciodată Pă-
mai apropiat, este format din se în U.R.S.S., proiectată pentru Studierea formelor de viaţă
data de 8 ianuarie, a fost amî- mîntul sub forma lor iniţială.
cretarul de stat al S.U.A., Her- nată din cauza bolii preşedin
ter, şi ambasadorii în S.U.A. ai telui. După ce vom căpăta posibilita
Franţei, Angliei şi Germaniei
tea de a studia aceste radiaţii e-
misc de super — novre — şi de
TOKIO (Agerpres). — După nuclear şi furnizarea materialu dezgheţ". Kişi a declarat că occidentale. După cum precizea -BSS- care s-au creat, probabil, în alte
22 de întrevederi între Fujiya.ma, lui uman necesar imperialiştilor
ministrul Afacerilor Externe ai americani pentru realizarea pla „Japonia nu va promova o po ză Associated Press, subcomite planete, scrie Kukarkin în în
Japoniei şi Douglas Mac Arthur nurilor lor războinice. litică de neutralitate, ci va cola te ale acestui grup vor examina „Ruşii s;nf eroii ziSei la prima Conferiniă cheiere, va constitui, posibil, un
11, ambasadorul S.U.A. în Ja
ponia, au luat sfîrşit la Tokio Bazele militare americane vor bora cu Statele Unite...“. separat problemele dezarmării. internaţională peniru cercetarea punct ele cotitură în toate con
tratativele japono-americane pri ti menţinute in Japonia. Germaniei şi relaţiilor Est-Vest. cepţiile noastre despre problema
vitoare la revizuirea „tratatului In conformitate cu noul tra vieţii, despre originea şi evolu
de securitate“ japono-american. Primul ministru Kişi ă sus tat, guvernul japonez ă elabo Greutăţile care stau în calea în spajiului cosmic" ţia ei.
ţinut, contrar realităţii, că po rat cel de-a! doilea plan de 6 lăturării divergenţelor sînt de
In ciuda opoziţiei manifestate sedarea de către Japonia a ar ani pentru dezvoltarea capaci — o—
de poporul japonez şi de opinia mei atomice nu constituie o în tăţii de apărare (1960—1965). aşa natură încît, potrivit cores PARIS 12 (Agerpres). — căror delegaţie la Conferinţa in
publică din ţările Asiei, Statele călcare a constituţiei japoneze, Cheltuielile militare prevăzute ternaţională pentru cercetarea Lupte între partizani
Unite şi guvernul Kişi se pre care interzice înarmarea Japo pondentului la Washington al a- „Ruşii sînt eroii zilei la prima spaţiului cosmic este mai nume din Oman şi trupele
gătesc să semneze la 19 ianuarie niei. în acest plan ating în 1965 e- roasă dcoît cea sovietică, inten coloniale engleze
la Washington noul „tratat de normă cifră de 290 miliarde genţiei Associated Press, ele lasă Conferinţă internaţională pentru ţionează să prezinte o serie de
securitate" revizuit. Incerclînd să camufleze a- referate în legătură cu un cerc CAIRO (Agerpres). — ir. de
devăratul caracter al „tratatului yeni, ceea ce înseamnă de 2 ori să se întrevadă eventualitatea u- cercetarea spaţiului cosmic“, re larg de probleme, coresponden claraţia dată publicităţii de re
Noul tratat este o alianţă mi de securitate“ revizuit, Kişi a mai mult decît cheltuielile mili tul subliniază că „cea mai mare prezentanţa din Cairo a Imamu
litară agresivă. El urmăreşte in declarat la 10 ianuarie în cadrul tare din prezent. nei noi conferinţe a şefilor de | latează corespondentul din Nis- parte din glorie revine totuşi ru
cluderea Japoniei în sistemul stat occidentali înainte de 16 sa al agenţiei „United Press In
strategiei atomice a S.U.A., tran unei adunări regionale a parti ternational". „Academicianul so
sformarea Japoniei într-o bază mai, data întîlnirii Est-Vest la vietic Blagonravov şi cei doi co
atomică de război a Statelor l i dului liberal democrat că „în
nite, înarmarea ei cu armament cel mai înalt nivel. legi ai săi, continuă corespon
cordarea internaţională nu tre
- m - dentul, care au sosit la Nissa şilor, pentru că, după cum recu lui Omanuiui, se arată că lupte
buie să slăbească imediat, dato
Impotriva înzestrării armatei daneze pentru pregătirea acestei confe nosc chiar americanii, ruşii sînt le care au avut loc în ultimele
rită apariţiei unui curent de rinţe, organizată de Comisia in cei care vor efectua primii, în zile între partizanii din Oman
cu arme-rachetă ternaţională pentru cercetarea următorii doi ani, studii deose şi trupele coloniale engleze, s-au
COPENHAGA 12 (Agerpres). tatea intensificării vigilenţei faţă cosmosului (GOSPAR), se află bit de importante în domeniul soldat cu 15 soldaţi englezi mor
— TASS anunţă : Conducerea de orientarea războinică, care
principală a organizaţiei pacifis poate avea urmări grave pentru în centrul atenţiei participanţi cosmosului“. ţi şi 25 răniţi.
te „împotriva războiului" a dat ţara noastră. În prezent, repre
publicităţii o declaraţie în care zentanţii cercurilor militare, lor la conferinţă. Ruşii au acum - ises-
cheamă populaţia să intensifice precum şi unii conducători, cer o situaţie pe care ar fi ocupat-o
lupta împotriva înzestrării arma să sc livreze încărcături atomice
Tratative la Lisabona între R.F.G. şi Portugali a tei daneze cu arme-rachetă. pentru rachete. Făgăduim să La Paris s-a deschis conferinţafără îndoială americanii, dacă
„Nu trebuie să uităm, se spu fim vigilenţi. Dacă se va încer această conferinţă ar ti avut loc jj
ne în declaraţie, că s-a încercat
şi Lisabona, subliniază „Die camuflarea coletelor sosite în ca înfăptuirea acestui pian, vom doar cu cîţiva ani în urmă. A- | economică occidentală
Welt", sînt unanime în dorinţa Danemarca sub etichetele de ceasta se explică prin faptul că 8
de a întări Uniunea atlantică cu „Produse alimentare". Aceste în organiza o campanie de protest
BONN 12 (Agerpres). — Pre participarea Spaniei". cercări de a induce în eroare jruşii au obţinut, în ultimul timp, 5 PARIS 12 (Agerpres). — La care se manifestă atît între cele
sa vest-germană anunţă începe care va avea ecou în cefe mai succese impresionante în cuceri- \j 12 ianuarie s-a deschis la Pa- două organizaţii economice vest-
rea tratativelor între ministrul La tratativele de la Lisabona largi pături ale poporului da
de Război al R. F. Germane, rea spaţiului cosmic. In afară dc ji ris conferinţa economică ooci- europene rivale „Piaţa comu
Strauss, şi reprezentanţi ai gu va fi discutată, de asemenea,
vernului portughez. Ziarul „Die problema plasării unui mare nu aceasta, toţi se aşteaptă la noi îj dentală la care participă atît nă“ şi „Zona liberului schimb“,
Welt" scrie că Strauss va discu
ta cu premierul portughez, Sa măr de comenzi pentru nevoile surprize din partea Uniunii So- /îJ ţ*ările membre ale „Pieţiei comit- cît şi între ţările membre ale a-
lazar, problema primirii Spaniei vietice“. i]j ne“ din care tac parte Franţa, oestora şi alte ţări occidentale.
îranchistc în N.A.T.O. „Bonnul Bundeswehrului.
poporul scot în evidenţă necesi nez". Relatînd că Statele Unite, 1 Republica Federală Germană, Se ştie că în cursul anilor
| Italia, Belgia.. Olanda şi Luxem- trecuţi au avut loc discuţii in
2 burg, cît şi statele membre ale fructuoase între reprezentanţii
-3z; ’Express“ despre unele probleme 1 „Zonei liberului schimb“ — An „pieţei comune“ şi Anglia, în
glia, Portugalia, Suedia, Dane special, pentru a se ajunge la
Autorităţile din R.F.G. continuă 1) marca, Norvegia, Austria şi El crearea unui singur organism
veţia. De asemenea, la această economic vest-european. Unii
persecutarea elementelor progresiste ale economiei franceze conferinţă iau parte reprezen comentatori occidentali — ca'
din Germania occidentală PARIS 12 (Agerpres). — Re- ţin ca înainte, aceea a unei ţului de cost şi a preţurilor cu tanţi ai Statelor Unite ale Ame- de exemplu cel de la „New York
ridicata, ceea ce pune în mod ricii, Canadei şi Greciei. Times“ nu au ezitat să prevadă
terindu-se la problemele oare se ţări industriale evoluate“. inevitabil problema salariilor şi izbucnirea unui „adevărat război
a preţurilor“. După cum reiese din comen economic" între aceste două or
BERLIN 12 (Agerpres). — al Uniunii persoanelor persecu pun în prezent economiei fran In continuare, ziarul semna tariile agenţiilor de presă occi ganisme economice.
Autorităţile din R.F.G. continuă tate de nazişti, la 2 luni închi „Productivitatea, arată în con dentale, scopul acestei conferin
prigoana împotriva elementelor soare, numai pentru că a de ceze, săptămânalul parizian lează sporirea investiţiilor străi cluzie „l’Express“, rămîne sla ţe economice occidentale, con Pe dc altă parte, crearea ce
progresiste clin Germania occi mascat preponderenţa foştilor vocată ca urmare a unei hotărâri lor două grupări vest-europene
dentală. După cum relatează a- nazişti în aparatul de stat de la „l’Express“ atrage atenţia asu ne în Franţa, „americanii şi en bă în numeroase sectoare, ini luate la Paris ia încheierea Con prin tarifele vamale preferenţia
genţia ADN, tribunalul din lan Bonn şi în organele de justiţie. ţiativa particulară este neînsem ferinţei occidentale la col mai le, aplicate membrilor respec
dul Dortmund a condamnai pe K. Schicld a fost p'ersecutat în pra unor fenomene care, dinco glezii grăbindu-se să ocupe po înalt nivel, este de a se încer tivi, pun probleme noi exportato
Max Schilling, în virată de 50 perioada nazismului şi condam nată în altele, investiţiile sînt ca să se aplaneze divergenţele rilor americani care îşi văd in
de ani, secretar al organizaţiei nat de tribunalul nazist la mun lo de optimismul oficial, îndrep ziţii în cadrul pieţei comune“. teresele primejduite direct. „Ri
din landul Renania de Nord că silnică pe termen de 4 ani peste tot sgîrcite“. valitatea dintre cele două gru
Westfalia, a Comitetului inter- şi jumătate. tăţesc îngrijorarea opiniei publi După citiri arată „l’Express“, puri economice occidentale, scria
germa'n pentru' problemele agri ziarul american „New York Ti
culturii şi silviculturii, la 5 luni Cetăţeanul Lot din Kassel a ce şi a cercurilor de specialita în acelaşi timp', anul 1959 „s-a mes“, a pus S.U.A. în faţa unei
închisoare, sub' acuzaţia că ar tost condamnat de tribunalul din dileme delicate. Realizarea în a-
reprezenta „primejdie pentru Frankfurt pe Main la 7 luni în te. Ziarul semnalează în primul caracterizat prin slabe investiţii Perspectivele economice ale parenţă ou succes a unui obiec
chisoare. „Vina" lui constă în rînd „scăderea simţitoare a im de capital francez... Comenzile tiv politic american de durată,
stat“. faptul că a participat la activi porturilor“ — care stă la origi de maşini rămîn la un nivel a avut consecinţe oare consti
Tribunalul din Frankfurt pe tatea Uniunii tineretului liber nea excedentului bugetar de a- redus, ceaa ce constituie un tuie o ameninţare la adresa ex
german înainte de interzicerea nul trecut — şi care „a fost simptom incontestabil al înceti porturilor americane într-un
Main l-a condamnat pe Karl acestei organizaţii în R.F.G. moment în care este mai mare
Sch ieid din Ottenbach, membru provocittă de stagnarea econo nelii activităţii în cele mai mul S.U.A. în 1960 nevoie de aceste exporturi. îm
miei însoţită de reducerea nece te dintre sectoarele economice, părţirea Europei (lin punct de
vedere economic, are implicaţii
sităţilor de produse energetice“. iar industria producătoare de WASHINGTON 12 (Age.r- 1950, cînd s-a recunoscut oficial primejdioase pentru unitatea eu
pres). — Intr-o analiză -a per că situaţia fermierilor poate ti ropeană şi atlantică“.
Pe de altă parte, scrie ziarul utilaj stagnează“. spectivelor economice ale S.U.A. apreciată ca dezastruoasă din
pentru anul 1960, revista „U cauza scăderii preţurilor produ Comentînd dezbaterile căra
citat, s-a manifestat o puterni In continuare, ziarul arată că S News And World Report“ a- selor agricole în condiţiile spo încap astăzi în capitala Fran
vertizează gospodinele america ririi preţurilor industriale din ţei, ziarul englez „Times" arată
că tendinţă spre căutarea de de- „unii industriaşi conştienţi de ne că „în acest an costul vieţii cauza inflaţiei. Din informaţii
buşeuri străine. Dar, subliniază inferioritatea structurală a Fran va creşte“. Majoritatea capito le culese de revistă rezultă de că „S.U.A. urmăresc ca actua
„l’Express“, „examinînd structu ţei în cadrul pieţei comune în lelor, care formează bugetul u- asemenea că se va înregistra la conferinţă occidentală să fie
ra exporturilor, avem toate mo cearcă să modernizeze utilajul nei gospodării, ca taxele pentru o scădere a ritmului construcţii
tivele să fim îngrijoraţi. Franţa şi să sporească productivitatea. prestaţii, impozitele locale, cos lor, în special al construcţiilor dirijată în aşa fel încît să se
vinde în comparaţie cu R.F.G. Dar, consideră ziarul, această tul îmbrăcămînţii, serviciile me de locuinţe. Viaţa economică a
dicale, costul transporturilor S.U.A. va continua să tie mar realizeze o contopire a celor
Mitsrsg de pr©fesf fa Sfdraey îm potriva de 6 ori mai puţine produse e- tendinţă nu este nici destul de „vor înregistra urcări, care, spu cată de inflaţie.
reîn vierii fascismuîiii în Germania ne „U S News And World Re două blocuri economice occiden
occidentală senţiale ale economiei, ca maşini rapidă nici destul de generală port“, nu au perspective să ia „U S News And World Re
şi utilaje, şi în cantităţi care şi rigiditatea aparatului produc sfîrşit". Un calcul global arată port“ aminteşte totuşi de o ca tale rivale din care să tacă par
descresc continuu. Structura ex tiv francez se oglindeşte limpe că costul vieţii vă creşte în me tegorie pentru care 196Q se a-
die cu 1,5 lâ sută, iar dolarul, nunţă prosper: corporaţiile, ale te şi S.U.A.“. Ziarul consideră
porturilor noastre este, mai pu de în creşterea continuă a pre care reprezintă acum 47,3 cenţi
faţă de 100 în 1939, va scădea căror profituri manifestă ten că la Paris se vor ciocni inte
tante dc stat şi tolerează orga -ssa- la 46,7 cenţi, în 1960. dinţe vădite de creştere. In baza
nizaţiile neofasciste, se spune în datelor furnizate de societăţi, re rese atît de contradictorii încît
MELBOURNE 12 (Agerpres). rezoluţie, guvernul vest-german Comîtetul executiv al Partidului comunist din Marei Alţi mari „p'ăgubaşi" vor fi
— TASS anunţă : La Sidney a trebuie să recunoască că este Britanie sprijină lupta popoarelor africane în 1960, după expresia lui „U vista prevede că profiturile, ca este greu de scontat un rezultat
avut Ioc un mare miting de pro răspunzător pentru aceste eveni S News And World Report“, ter-
test împotriva reînvierii fascis mente. LONDRA (Agerpres). —• Du Uniunea sud-aîricană. re s-au cifrat la o medie anua pozitiv al actualelor discuţii.
mului în Germania occidentală. pă cum relatează „Daily Wor- Intr-o declaraţie dată publi mferii, aile căror venituri vor
Participanţii la miting au ce ker“, Comitetul executiv al Par scădea cu un miliard faţă de lă de 23,6 miliarde în 1959, vor
In rezoluţia adoptată în una rut dizolvarea organizaţiilor ne tidului comunist din Marea Bri cităţii, Comitetul executiv chea
nimitate de către participanţii la tanie a hotărât în cadru! plena mă poporul englez să-şi ridice atinge media de 25,5 miliarde
miting se spune că reînvierea ofasciste şi epurarea hitleriştilor rei care a avut loc la 10 ianua glasul împotriva acţiunilor re
nazismului constituie o primej rie să sprijine lupta popoarelor voltătoare care sc întreprind în lan in 1960“.
die serioasă pentru democraţie din organele guvernamentale, africane pentru libertate şi boi numele lui în Africa şi să spri
şi securitatea internaţională. De cotarea mărfurilor provenite din jine popoarele africane care cer
oarece permite ca foşti nazişti din justiţia şi din armata R. F. independentă.
notorii să ocupe posturi impor-
Germane.
Redacţia sl administraţia ziarului: str. 6 Martie nr, 9. Telefon: 188 |189î 75. Taxa olătllă In numeral conlonn aprobării Direcţiunii Generale V.\ IR . nr. !?,10.320 din 6 noiembrie UJ'i'j, - liparui s întreprinderea Po Ilgralica „1 Mai Deva