Page 30 - 1960-01
P. 30
Pag. 2 Dm) M im m fflM im u L u i Nr. 1571
A LA Z i»
m
Adunarea de dare de seamă
zilei de 8 Martie şi alegerea noului c o r n iţe i
c o m u n a l li. T. M .
Bazar femei de la Teatrul de stat „Va
lea Jiului" din Petroşani în ve Elevii de la Şcoa Duminică, a avut loc adunn- adăpostesc oile întovărăşirilor a-
Comitetul orăşenesc al femcl- derea punerii în scenă a unei
lor din Petroşani se pregăteşte piese inspirată din viaţa şi mun Fapte de gospodari la de 7 ani din rea de dare de seamă şi alege grozootehnice, la construcţia u-
din timp pentru a sărbători cea ca femeilor. Pentru programul Orăştie desfăşoară o rea Comitetului comuna! U.T.M. nui pod în satul Cerbia, unde
de-a 50-a aniversare a zilei de de 8 Martie se pregăteşte de a- Cu vreo două luni In
8 Martie, cu acţiuni însemnate. semenea şi echipa de dansuri a urmă, in curtea Şcolii ele iniensă activitate pe din Zam. La adunare a partici au fost prestate peste 1.500 ore
Astfel, pînă în prezent au fost sfatului popular raional care va mentare tir. 3 din oraşul linie de cruce roşie. pat si tovarăşul Ioan Rădules- de muncă voluntară şi Ia con
procurate materiale pentru un prezenta o serie de spectacole. Sebeş exista o magazie dă cu, prim-secretar al Comitetului strucţia unui pod din satul Zam,
bazar. Cele 16 croitorese care-şi răpănată. In clişeu: Un caz raional U.T.M. Iiia. Ia care au fost realizate economii
dau concursul au şi început lu Angajament mobilizator p iş i de prim-ajutor a- în valoare de 1.500 lei.
crul. Bazarul va fi realizat ast Din iniţiativa conducerii Pe marginea dării de seamă
fel prin muncă voluntară. Se vor La plenara Comitetului raio şcolii (director top. Avram cordat de colectivul au luat cuvîntul la discuţii mai Printre tinerii care au adus o
confecţiona şi expune«rochii, blu nal de partid Petroşani care a Crăciun) in locul acestei mulţi tineri printre care Elena contribuţie de seamă în muncile
ze pentru femei şi copii, şorţu- avut foc zilele trecute unde s-au magazii s-a construit, din postului sanitar al Căiuţă, Vaier (Gomboş, Iulian voluntare, se numără Iulian
leţe, capoade etc. analizat sarcinile economice sta resursele şcolii şi cu aju
bilite de Conferinţa raională de torul comitetului de părinţi, crasei a V-a C.
Cadouri partid, tovarăşa Elena Cornea, o sală corespunzătoare, în
preşedinta comitetului raional al zestrată cu sobă de teraco Dofa şi alţii. Ei au vorbit de te Albu, Alexandru Todea, Viorel
Comisia de femei din cadru! femeilor, a transmis hotărîrea tă, mese, dulap pentru scu
C.C.V.J. şi U.R.U.M.P. pregă femeilor din Valea Jiului care le, cuiere etc. Noul atelier lul cum s-a desfăşurat activita Mariş şi alţii, care sînt purtăto
tesc cadouri pe care le vor tri s-au angajat ca pînă în ziua de lăcătuşerie al Şcolii ele?
mite Comitetului de temei din de 8 Martie, a 50-a aniversare mentare nr, 3 din Sebeş tea organizaţiilor U.T.M. din co ri ai insignei „Brigadier ai mun
oraşul carbonifer Tatabanya din a Zilei internaţionale a femeii, este dotat eu felurite unelte
R. P. Ungară însoţite de o scri să realizeze economii în valoa ( menghine, pile, ciocane de mună. In discuţii s-au arătat şi cii patriotice".
soare de felicitare cu ocazia zi re de 50.000 Iei. Aceste economii lipit, compuse, foarfece pen
lei de 8 Martie. se vor realiza prin mobilizarea tru tăiat tablă etc.), asi- realizările obţinute de cele două Şi în activitatea culturală s-au
femeilor la munci voluntare în gurîndu-se astfel buna des
De asemenea, comisia de fe scopul înfăptuirii unor obiective făşurare a practicii elevi brigăzi de muncă patriotică, care obţinut rezultate frumoase. De
mei de la întreprinderea „6 Au de interes obştesc, prin coaserea lor in atelier.
gust" Petroşani pregăteşte o faţă de lenjerie pentru spitale etc. şi-au adus aportul Ia gospodări pildă, Ia Zam a luat fiinţă un
de masă brodată cu motive na Din foridurie alocate şi
ţionale care va fi trimisă femei LIVIA TODEA cu sprijinul comitetului de rea comunei. Astfel, tinerii bri taraf care a prezentat programe
lor din Lidice. (R. Cehoslovacă). corespondentă părinţi ulterior se vor pro
gadieri au participat la lucrările muzicale în faţa cetăţenilor din
Piesă de îeajfru cura şi alte unelte şi mate
de. construcţie a trei saivane ce comună.
Comitetul orăşenesc de femei riale necesare atelierului.
Petroşani a îndrumat comisia de sîsas- S-a trecut apoi la alegerea
F. GHIRUŢA noului comitet comunal U.T.M.
Infreprinderea de industrie locală ,,6 August" Petroşani Ca secretar a fost reales tov.
Hausler Iosif.
plan pe 110 In încheiere adunarea a adop
tat o hotărâre care prevede sar
cini de viitor pentru îmbunătăţi
rea muncii organizaţiilor U.T.M.
îmbunătăţirea activităţii între muncă şi pentru îmbunătăţirea tanţe cu materiale scumpe şl de şi în mod deosebit ajutorul pe
prinderii de industrie locală „6 calităţii unor produse mai ales slabă calitate. Prin procurarea care trebuie să-l dea tinerii, în
August“ din Petroşani a consti a produselor de panificaţie. S-a tovărăşirilor agrozootehnice.
unor drosete care să prelucreze
EMIL FURDUI
tuit obiectul mai multor ana şi pornit întrecerea socialistă în materialul textil aflat pe plan lo corespondent
lize. S-au făcut în acest tel pro tre secţii, brigăzi şi echipe. cal se va realiza o economie de Penfru cei mici
puneri care trebuiau să deter Bătălia să se dea pentru 2-3 lei l.a kilogramul de material Sîmbătă după-amiază, în sala
mine o îmbunătăţire a calităţii textil ceea ce echivalează eu o cantinei Fabricii chimice din
încasarea reducerea preţului Orăştie a avut loc serbarea Po
Unobiectivimportant : Creşterea conţinutului contribuţiei produselor, mărirea numărului economie anuală de aproximativ mului de iarnă.
de metal în tona da minare u
voluntare de sortimente şi continua redu de cost 500.000 lei. Secţia a şi fost dată Sala frumos împodobită a
cere a preţului de cost. In ce parţial în folosinţă urmînd ca găzduit cîteva sute de copii în
(Urmare din pag. l-a) caţia comitetului de partid, a Pentru acest an, Sfatul măsură au fost fructificate aces In acest an, întreprinderea de pînă la jumătatea lunii februarie soţiţi de părinţii lor.
luat o seamă de măsuri în ve popular al comunei Baia de te propuneri se poate vedea din industrie locală „6 August“ s-a să înceapă lucrul cu întreaga ca-,
şi pentru mineri. Furnaliştii vor derea stimulării rezultatelor po Criş, raionul Brad şi-a fi Corul fabricii a executat o
primi sideriteie noastre nepră zitive. Astfel, pentru antrenarea xat la contribuţia volun bilanţul întocmit la finele anului mărit prin preluarea unor secţii paritate. De remarcat că noua suită de cîntece care a fost viu
jite la un conţinut de 34-35 la muncitorilor la îmbunătăţirea tară un debit de 36.000 lei. 1959. A fost depăşită cu 5,02 la de la întreprinderea 712 Live- secţie a tost înfiinţată prin va aplaudată de către cei prezenţi.
sută Fe., iar prăjite vor atinge calităţii minereului s-a pus la Pînă în prezent s-au în De la serbare n-a lipsit Moş
48-49 Ia sută Fe., adică cu 3-4 punct atît regulamentul de re casai din acest debit 10.500 sută producţia globală şi s-au zeni. Una din acestea, este fa lorificarea raţională a spaţiului Gorilă. El şi-a făcut apariţia că
procente mai mult decît în pre cepţie şi de acordare a sistemu lei. realizat peste sarcinile de plan brica de binale. Utilajul modern de fabricaţie existent, cheltuieli lare, înconjurîrid clădirea in en
zent. Soluţia aceasta este toto lui premial la echipe, cît şi sti economii la preţul de cost în va ou c'a-re este înzestrată creează po le fiind astfel minime. Tot prin tuziasmul copiilor. Intrînd in sa
dată şi economică, pentru că mulările şi chiar remunerarea în La realizarea acestei su lă, cei 30 de copii de la căminul
preţul de cost al preparării nu sine. me, un aport însemnai l-au loare de 450.000 lei. sibilitatea obţinerii unei înalte organizarea raţională a incintei de zi al fabricii l-au primit cu
depăşeşte cu mult preţul reali adus membrii comitetelor productivităţi şi implicit redu atelierului textil existent, s-a în urate. A urmat apoi un
zat în sistemul actual. Pentru anul 1960, colectivul de cetăţeni care şi-au achi Colectivul de muncă de la în cerea preţului de cost. Totuşi, fiinţat o nouă secţie de plap.u- frumos program artistic alcă
minei Teliuc s-a angajat să spo tat printre primii contri treprinderea „0 August“ a dat în anul’care a trecut, la această mărie şi este -în curs de organi tuit din cîntece, dansuri, reci
Pentru mineri, construirea a- rească conţinutul de metal în buţia voluntară şi au dus în anul 1959 peste plan o mare secţie s-a lucrat cu pierderi. Bi zare o nouă secţie de confecţii. tări şi scenete.
cesfeî staţii creează posibilităţi muncă de lămurire printre cantitate de produse de bunuri nalele produse aici aveau un După rezultatele obţinute de en
de încărcare mecanică în toate minereu cu 3,4 la sută faţă de ceilalţi locuitori ai satelor de larg consum. Bunăoară, înâ- preţ de desfacere fixat de 96 lei tuziastul colectiv de aici în pri Apoi s-au distribuit daruri
abatajele, lucru ce va permite STAS şi cu 3 procente faţă de aparţinătoare comunei Ba tara sarcinilor de plan pe aceas m.p. iar preţul de cost realizat ma decadă a anului, sîntem în cohştînd din articole de îmbră
creşterea simţitoare a producti realizările anului trecut. Entu ia de Criş in vederea a- tă perioadă, s-au dat 74 tone a fost de 132 lei. Datorită faptu dreptăţiţi să credem că secţia căminte, jucării, şi dulciuri în
vităţii muncii, ştiut fiind că în ziasmul cu care minerii au în- chitării contribuţiei volun făină integrală, 561 tone mălai lui că în acest an se vor fabrica textilă va deveni în curînd una valoare de 13.000 lei.
procesul tehnologic al producţiei ceput munca în acest an este o tare. comercial, 29 tone pîine, 26 tone' aici mai multe zeci de mii m.p. din cele mai rentabile secţii ale
noastre, volumul încărcării ocu garanţie a faptului că ne vom preparate de carne, 488 m. steri de .binale, se impune o riguroa întreprinderii. IOAN ELENA
pă 60-70 la sută din timpul de ţine de cuvînt. Furnaliştii din GHERASIM TRIFA lemn de toc, 180 dormeze, 8.327 să analiză a posibilităţilor de r' ¦ corespondentă
lucru. Hunedoara şi Călan pot fi siguri secretar al Sfatului popu plapume ş.a. Este demn de re-; reducere a preţului de cost. sub Cunoscîndu-se realizările obţi
că vor primi de la minerii din „marcat că, prin efortul muncito cel planificat. nute la întreprinderea de indus Însemnate realizări
Creşterea conţinutului de me Teliuc, minereu de bună calitate. lar comunal Baia de Griş rilor de aici, anul 1959 a con trie locală „6 August" din Pe la bibliotecă
tal în minereu esterinsă o pro
blemă la a cărei rezolvare tre stituit o cotitură serioasă spre In primul rind bătălia trebuie troşani în anul care a trecut se Colectivul de muncă al biblio
buie să-şi aducă contribuţia în mai bine. Prestigiul produselor dată pentru reducerea consumu poate afirma că sprijinul acor tecii raionale din Alba Iulia a
tregul colectiv. Numai măsurile întreprinderii a crescut simţitor lui 9peciiic de materiale şi ener- dat de către organele de partid obţinut însemnate rezultate în
iar resursele locale au tost din . gie electrică. Există posibilităţi şi de stat a tost la înălţimea sar activitatea sa cu cititorii. Aşa,
ce în ce mai bine folosite. In a-: ca prin reorganizarea fabricii să de pildă, în anjjJ 1959 !a aceas
tă bibliotecă au fost înscrişi
ceste zile, tot mai multe comenzi] se elibereze spaţiul necesar în cinilor, In acest an colectivul 3.750 de cititori, care au citit
58.000 volume, au fost pregătite
. . . M u.v.M >anM V A V . . •. „.*.-»,.o. t V S U \ •!T».W « ? : '. ’. ¦” l* sî-nt primite pentru anul î;n curs,! fiinţării unei secţii noi de tîm de muncă de la întreprinderea şi prezentate 24 recenzii, 5 con
printre solicitanţi numărîndu-se plărie, care, din deşeuri.le rezul „6 August“ trebuie să fie în şi sfătuiri cu cititorii, 12 seri lite
amintite mai sus nu pot avea e- chiar întreprinderi şi organizaţii tate la- fabricarea binalelor, să mai mare măsură ajutat. Exis rare şi un simpozion literar, 4
comerciale din alte regiuni. confecţioneze -diferite mărfuri de tă condiţii ca prjn transformarea conferinţe şi alte manifestări de
larg consum. De asemenea, cu- morii de barit ae la Livezeni în masă cu cartea.
S-au încheiat deja contracte- •rentul electric utilizat poate fi fabrică de ciment inferior, pune
cu I.C.R.T.L Timişoara pentru Prin realizarea acestor obiec
600 sofale, 600 somiere, 500 bu-j tive, biblioteca raională din
Alba fulia şi-a realizat pfanuf
fectul dorit şi nici nu constituie cătării diferite, 100 .camere com redus considerabil. Pentru aceas rea în funcţiune a unei serii de anual înainte de termen.
oglinda posibilităţilor noastre.
binate etc. iar I.'CIR.T-I. Petro ta, conducerea întreprinderii utilaje în prezent nefolosite, co MAR IA BOLDURA
De aceea, organizaţiile de partid şani şi-a asigurat din producţia „6 August“ şi I.G.O. Petroşani1 masarea unor secţii şi concen PETRU TOMA
de la Teliuc au trasat ca prin pe 1960 a întreprinderii „6 Au trebuie să ia neîntîrziat măsuri trarea producţiei, sarcinile pe corespondenţi
gust“ 6.000 plapume de stambă, pentru montarea contoarelor la care conferinţa raională de par
cipală sarcină membrilor lor, 600 plapume -de mătasă, 1.000
lupta pe toate căile pentru îm plapume pentru copii etc. De a- acest atelier astfel ca, consumul tid le-a pus în faţa industriei lo
bunătăţirea calităţii minereului
semenea, fabrica de zahăr „Ba . de curent să .fie riguros urmărit. cale să fie îndeplinite şi depă
natul“ a încheiat contract pen şite. Resursele locale vor fi ast
extras. Aşa se şi explică faptul tru 8.500 tone calcar. Au cres Comisia pentru descoperirea şi fel mai bine folosite, iar oame
nii muncii din Valea Jiului vor
că la dezbaterea cifrelor de plan cut mult sarcinile de plan şi în valorificarea rezervelor interne
pe acest an, şefii de brigăzi s-au ramura alimentară, tîmplărie, ta aire'datoria de a găsi şi alte mi
angajat nu numai să extragă
piţerie. jloace de reducere a preţului de primi tot mai multe bunuri de
mai mult minereu, ci şi să res Discutînd aceste sarcini, mun cost a binalelor. La cele peste larg consum, de mai bună cali
pecte întrutotul normele de ca citorii, inginerii şi tehnicienii de 25.000 m.p. de binale ce se vor tate şi la un preţ de cost redus.
la „6 August" s-au angajat nu
litate admise. numai să realizeze integral pla fabrica în acest an se poate ob GH. STOICOVICI
Pe de altă parte, conducerea nul la toate sortimentele dar sa
ţine o reducere a preţului de cost -
administrativă, împreună cu co şi obţină economii la preţul de faţă de, cel realizat în 1959 în
mitetul de întreprindere, la indi Povestea unui excavatorcost în valoare de 500.000 lei valoare de circa 400.000 lei.
In parcul dendrologic din Sime- peste sarcina de reducere plani Importante reduceri la preţul
ría se găsesc diverse specii de ar de cost vor fi realizate în acest
S w ô w &m e e»—»iM— ¦¦¦o»wU &n buşti şi arbori. Aici lucrează un ficată. Gu această ocazie, ei au an şi la secţia textilă a între AA/VWWVW a fost aruncat într-un loc fe
harnic colectiv de cercetători cărora făcut şi numeroase propuneri prinderii, Pînă acum, aprovizio rit de oameni, undeva pe Un
hbwh li s-au creat condiţii din cele mai pentru îmbunătăţirea muncii la narea acestei secţii cu material „M-am născut în uzinele gă blocurile de la Peştiş, un
optime de muncă. carieră şi sectorul tehnic, pen textil era făcută de la mari dis- „Progresul“ din Brăila. V li de zace şi astăzi uitat de toţi,
Şcoală nouă S-a terminat construcţia tru mecanizarea unor locuri de sta nu mi se cunoaşte fiindcă pînă şi de cei care odată l-au
grr-jdului In clişeu: Clădirea staţiunii. mi s-a pierdut actul de iden mînuit cu îndemînare si s-au
Cetăţenii din satul Rişca au BIBLIOGRAFICE titate. Se spune că acum sînt inindrit cu el. Şi ce e mai râu,
hotărît, într-o adunare generală Colectiviştii din satul Ţebea, NOTE bătrîn. Dar nu e adevărat. că acest excavator şi-a găsit
pentru votarea contribuţiei vo comuna Baia de Criş, au termi Autorul arată totodată rolul marilor de a dezlega tainele cărţilor, de a pă E drept că înainte eram mai „moartea" în timpul cinci via
luntare, să construiască în satul nat de curînd construcţia uuui Dincolo tle cercurile exploratori Nansen, Amundsen precum trunde în împărăţia fără de margini tinăr. Pe atunci mi-am adus ţa pe şantier pulsa mai in
lor o şcoală nouă şi o grădiniţă grajd pentru 80 de vite mari. polare şi al marilor navigatori şi exploratori a cunoştinţelor îl susţine pe micul contribuţia la construirea ma tens ca niciodată.
de copil. ruşi şi sovietici ca Kruzenstern, erou; ea îi dă tăria de $L trece peste rilor obiective industriale din
La lucrările de construcţie de AUREL LEGGA Belinghausen, Papanin şi alţii. barierele de care se loveşte Ia fiecare patria noastră. Apucasem în Nil s-ar putea insă spune
Pînă în prezent, pentru aceas s-au evidenţiat tovarăşii Iosif Lucrarea apărută în Colecţia „Ştiinţa pas şi a-şi urma drumul. să pe mîinile unor oameni de că excavatorul n-a primit u-
tă construcţie au fost confecţio Stana, Dumitru Pantea, Ioan învinge", descrie cucerirea treptată Lucrarea interesantă ca conţinut — ispravă care se mîndreau cu nele vizite. L-au vizitat copiii
nate, din resurse locale 25.000 Bîrna şi Virgil Tisu, preşedinte de către îndrăzneţii cercetători polari atinge mai multe scopuri: instruieşte In afara cunoştinţelor pe care le do- mine. care i-au luat piesele mai
cărămizi şi s-a adunat piatră le gospodăriei agricole colective a regiunilor arctice şi antarctice, toată şi amuză, trezeşte interesul pentru că bindeşte învătînd, Melios află tot atît mici, apoi şi alţii mai in vîrs-
pentru fundaţie. Totodată, locu din satul Ţebea. strădania plătită cu viaţa a sute de lătoriile polare, admiraţia pentru eroi de multe din frecuşul cu viaţa. El Am venit apoi la Hunedoa
itorii din Rişca s-au angajat să oameni de a descoperi tainele unor tă- cii exploratori polari. simle pe propria-i piele nedreptatea ra. Aici am lucrat pe şantie tă care i-au luat piesele mai
procure, tot pe plan local, varul, G. TRIFAN rîniuri îngheţate, cufundate în ceţuri, care domneşte în societatea burgheză, rele blumingului şi laminoru mari. Dintr-un excavator oda
nisipul şi materialul lemnos ne bîntuite de uragane şi geruri năpraz- Un copil numără lui de 650 mm. tă întreg şi robust, a rămas
cesar acoperirii şcolii şi grădi Remiza pompierilor nice, încercarea de a găsi căi noi de sie.1ele prăpastia care-i desparte pe oamenii doar un schelei.
niţei. legătură între diferitele regiuni ale Intr-o bună zi însă m-am
in satul Blăjeni-Griş, a tos! globului terestru; dorinţa de a stâpîni simpli, din popor, de clasa dominantă, îmbolnăvit. Au venit „docto Tovarăşii de la Trustul de
Unii cetăţeni din satul Rişca, constituită, prin muncă volunta pămînturi noi, ce ar putea oferi în rii“ ( mecanicii) şi m-au con utilaj greu din Hunedoara,
printre care şi deputaţii Sabin ră, o remiză a formaţie; de pază semnate resurse economice sau măcar sultat. Dar nu mi s-a pre
Florea şi Adam Blăgăilă, au ce contra incendiilor. Noua con puncte de sprijin pentru obţinerea a-
rut în adunarea generală ca pes structie are o valoare de 4.500 cestora; în fine putinţa de a mări '•’ .’de A1. LUDEMIS dispreţul, aroganţa acesteia din urmă scris nici un medicament, dim de care aparţine excavatorul,
te suma ce li s-a fixat drept con lei. patrimoniul ştiinţei universale cu date Romanul scriitorului contemporan au o vorbă: ,,mortul nu se
tribuţie în bani, să dea cîte 100 noi, relative la tot felul de fenomene grec Meneiaos Ludemis prezintă viaţa faţă de oamenii nevoiaşi. potrivă mi-au luat unele... mai întoarce 'de la groapă".
lei în plus şi să Muncească vo La această lucrare, s-au evi ce se petrec la „capetele pămînţului". unui copil sărman, înzestrat cu deose Realismul cu care scriitorul zugră piese. Apoi m-au lăsat pradă Asta e adevărat. Numai că ei
luntar pentru terminarea cît mai denţiat mai ales cetăţenii Ioan bite calităţi intelectuale, dar care în- ploilor şi viniuriior, ajungînd sînt vinovaţi că excavatorul
grabnică a' construcţiei. Costina Ciubăru, Alexandru timplnă Ia tot pasul greutăţile pe ca veşte aspecte din şcoală, priceperea acum o grămadă de fier ve a ajuns ta... groapă. Şi tot ei
Stingă, Andrei Vîrdea şi Ioan re orînduirea burgheză le ridică în cu care analizează caracterul lui Me chi, fără nici o valoare“. A- trebuie să ia măsuri ca exca
I, LUPEA Micu. faţa celor ce nu dispun de mijloace vatorului să i se dea viaţă. S
materiale. lios ca şi reacţiile profesorilor, critica ceasta este povestea tristă a
AVRAM MICU Numai dorinţa fierbinte de a învăţa, M1RCEA MANTA ]
aspră adusă societăţii prost întocmite unui excavator.
preşedintele Sfatului popular comunal i\ corespondent ^
Dar povestea excavatorului nu
Criş. — toate aceste elemente dau romanu AAWvSA^i
se termină aici. Mai tirziu el
lui un adine înţeles eciţlCijtiv, ujjan, J? W'
