Page 89 - 1960-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
Anul XII Nr. 1585
'/—'/—ir’'r-'t—im —1 i~^i—*r*
t .i * s
Comunistul Ion Gaviilă -j
este unul dintre cei mai 1
buni macaragii de la la- 1
minorul hluming — C.S. ^
Hunedoara. Mînuind cu -j
pricepere macaraua, el ¦]
contribuie din plin la rea- ţ
Uzarea şi depăşirea planu- 1
lui secţiei. 1 planul zilei cu 44 la sută. Re­
_ zultate frumoase a obţinut şi
Exemplul înaintat sâ fie larg râspîndîtl
De fiecare dată cînd partidul
cere oamenilor muncii să-şi in-
!cnsifice eforturile în direcţia
sporirii producţiei şi productivi­
tăţii muncii, a reducerii preţu­
iri de cost a! producţiei, partea
cea mai înaintată a poporului —
clasa muncitoare — răspunde
intr-un mod propriu ei : prin
i'-V'te vii, convingătoare. Acest
îl de a : răspunde chemărilor
partid \u izvorăşte din conşti­
inţa înaintată a celor care lac
parte din detaşamentul de avan­
gardă af clasei muncitoare —
comuniştii.
Iată unu! din nenumăratele de pentru laminat, schimbul lui tate a acestui fenomen nou, da­
fapte.
Se ştie că p'enara din 3-5 112 lingouri, iar în mai multe partid este să-I sprijine pentru
decembrie a C.C. al P.M.R. a
chemat pe muncitorii luminători
din întreaga ţară să sporească
cu 51 la sută producţia de la­
minate. Este o cerinţă firească
a economiei noastre socialiste,
în plină dezvoltare. Laminatorii
n-au putut răspunde decît aşa lelalte două schimburi au redus îndoială că aceasta ar aduce
cum au răspuns şi altădată •.
hotărîţi să îndeplinească acea­
stă cerinţă.
•* încă din toamna trecută, or­
ganizaţiile le partid şi sfaturile
populare din raionul Hunedoara
au desfăşurat o vie muncă po­
litică de: masă în rîndul colecti­
viştilor şi întovărăşiţilor (peste
99 la sută din suprafaţa raio­
nului este cooperativizată), pen­
tru a-i convinge despre avan­
tajele ce •le au în urma spori­
rii cantităţilor de cerealp, floa­
rea-soarelui şi alte produse agri­
cole, contractate cu statul.
Pentru popularizarea avanta­
jelor ce ie oferă sistemul dc
contractări, s-au organizat con­
ferinţe la căminele culturalo şi
la staţiile de radioficare. Mem­
brii comitetului executiv al sta­
lului popular raional şi şefii
secţiilor au plecat pe tcreci pen-
Iru a ajuta sfaturile populare
comunale să organizeze o te­
meinică muncă de popularizare
a avantajelor sistemului de con­
tractări.
Activişti de partid şi ai sfa­
turilor populare au vorbit co­
lectiviştilor şi întovărăşiţilor în
diferite adunări generale, des­
pre avantajele contractărilor, a-
rătîndu-le pe bază de calcul şi
de exemple concrete că, prin
sporirea cantităţilor de produse
contractate, îşi sporesG propri­
ile lor venituri. Agitatorii au
fost instruiţi de organizaţiile de
partid peniru a explica colecti­
viştilor şi întovărăşiţilor că, con- care statul plăteşte produsele mult mai mari faţă de cele con­
tradînd cu statul cantităţi spo­
rite de produse, beneficiază de
Indiei înaiti de utilizare — Conferinţa
s In seara zilei de 29 ianuarie
a.c., tovarăşul Emil Stoica, de­
producţie sporita de metal can al facultăţii de electromeca­
Sîmbătă 30 ianuarie 1960 4 paginî 20 bani Cu prilejul discutării sarcini­ sta indici de utilizare superiori nică minieră de la Institutul de
lor de plan pentru acest an, si- celor din anul trecut. In sec­ mine „Gh. Gheorghiu-Dej“ din
derurgiştii combinatului din Hu­ ţia I-a furnale, de pildă, s-a Petroşani, a conferenţiat în faţa
nedoara au scos în evidenţă noi realizat de ia 1 la 28 ianuarie a.c. aparatului Comitetului regional
rezerve interne în vederea reali­ un indice de utilizare mediu zil­ de partid Hunedoara, despre ra ­
zării şi depăşirii sarcinilor de nic cu 7 la sută mai mare de- chete şi despre cercetarea spa­
plan. Una din rezervele impor­ cît indicele mediu din anul tre­ ţiului cosmic cu ajutorul rache­
tante o constituie sporirea indi­ cut. ba secţia Il-a furnale, în* telor şi sateliţilor artificiali.
cilor de utilizare a agregatelor, dicii înregistraţi în perioada ă-
încă din primele zilo ale anu­ mintită sînt mai mari cu 8 la Conferinţa a fost urmărită cu
lui, colectivele ’de muncitori, teh­ sută decît în anul trecut. Topi­ viu interes.
—6->s
nicieni şi ingineri au trecut ia torii de la noua oţelărie Martin Cerc
Fier vechi pentru Au îndeplinii crearea condiţiilor care să asi­ ău elaborat anul acesta în me­
gure ridicarea acestor indici. die pe fiecare m.p. vatră cuptor de radiotelegrafişti
şi zi calendaristică cu 20 la
planul lunar In acest sens, la oţelării se sută mai mult oţel decît în anul In comună Grişcior, prin gri­
foloseşte m.ai bine capacitatea 1959.
o ţe lă rii! Ieri seară, un alt colectiv din de lucru a cuptoarelor macara­ ja comitetului organizatoric ra­
cadrul Combinatului siderurgic lelor şi a utilajului de turnare. Creşterea indicilor de utilizare
Hunedoara, a raportat îndepli­ La cuptoarele nr. 4 şi nr. 5 de a dus la obţinerea unui spor ional A.V.S.A.P. Brad, a fost
nirea sarcinilor de plan pe luna !a ofel ăr ia Martin nr. 1, s-au însemnat de producţie. Intre 4
Ianuarie, înainte de termen. Este creat condiţii' pentru elaborarea şi 29 ianuarie, furnaliştii de la organizat un cerc de radiotele-
vorba de colectivul oţelărici şarjelor de mare tonaj. Topito­ Hunedoara au dat peste plan
La Baru Mare Martin nr. 1. La acest succes rii de la noua” oţelărie Martin 1941 toine fontă, iar oţelfarii au grafişti. La cursurile acestui cerc
s-a ajuns datorită sporirii tona­ au redus în mod simţitor durata elaborat cu 7070 tone oţe.1 Mar­
jului şarjelor, traducerii în via­ de elaborare a şarjelor şi au in­ tin şi electric mai mult decît p'artiitaiipă zeci de tineri din lo­
ţă a planului de măsuri tehni- trodus un program mai constant prevedeau sarcinile de plan.
Colectivul indus­ ceastă acţiune pa­ pedíate 3.000 kg. co-organizatorice, ceea ce a dus de elaborare a oţelului. Colec­ calitate.
triei ceramice din triotică. fier vechi. la o simţitoare creştere a indi­ tivele celor ’două secţii ’de fur­ Succese importante au înre­
Baru Mare a luat celui de utilizare a cuptoarelor. nale au îmbunătăţit reţeta de gistrat în acţiunea de oreşţere După primele lecţii de radio-
cunoştinţă de che­ Drept urmare, nu­ In acţiunea de co­ dozare a încărcăturii'. a indicilor de utilizare şi spo­
marea adresată de mai in ziua de 27 lectare a fierului ve­ Amintim că indicele de utili­ rire S producţiei 'şi colectivele telegrafie, la mulţi cursanţi se
oţelării Hunedoarei ianuarie a.c., a fost chi, s-au evidenţiat zare a crescut în medie pe oţe- Eficacitatea măsurilor aplica­ de muncitori, tehnicieni’ şi in­
ceferiştilor simerietii expediat către I.C.M. tovarăşii Hie Gro­ lărie cu 260 kg. oţel pe m.p. te este ilustrată chiar de suc­ gineri de la laminorul 'de 800 observă progrese simţitoare.
şi au hotărlt să con­ Călan un camion zav, Gheorglie Alun- vatră şi zi calendaristică. In cesele înregistrate. Aproape în mm., laminorul bluming, uzina
tribuie, pe măsura cu 1.500 kg. şpan. fruntea întrecerii s-au situat oţe- toate secţiile principale de pro­ coosoohimică şi fabrica de aglo­ Printre cei mai buni cursanţi
posibilităţilor, la a- In cursul zilei de teanu, Karol Kiss şi larii din echipele conduse de ducţie s-au realizat în luna aeeă- merare a minereurilor.
ieri, au mai fost ex- alţii. prim-topitorii Simion Mihăilă, se numără Mucea Mălai, electri­
Loghin Topor, Costică Sergiu şi
CORNEL ANDRAŞ Constantin Mogonea. cian la uzina electrică Gurabar-
corespondent z a ,c a re este fruntaş şi în pro­
ducţie, Ioan Rusu, elev la şcoa­
la medie A. IanoU din Brad şi
alţii.
GHEORGHE BORŞ
corespondent
Intr-o sin g u ra zi ~0~ '
R e p etijil cu piesa
Muncitorii 'Atelie­ mele 3 zile de la In cursul zilei de Prin reducerea „M ielul turbai“
relor C.E.R. Simeria pornirea acţiunii, ei 27 ianuarie a.c., co­
continuă cu multă au colectat şi expe­ lectivul secţiei va­ In cinsfea consum urilor sp ecifice Formaţia de teatru a industriei
însufleţire acţiunea diat oţelaritor din goane a mai colec­ ceramice din Baru Maire pregă­
patriotică de colec­ Hunedoara cantita­ tat încă 30 tone fier conferinţei orăşeneşti teşte piesa „Mielul turbat“ de
tare a fierului ve­ tea de 100 tone fier vechi. Aurel Baranga. La începutul lu­
chi. Numai în pri­ vechi. U.T.M. Deva Economii de materie plfgin. ’Această reducere echiva­ nii februarie a.c., piesa va ÎI
primă... lează cu o economie de peste prezentată în cadrul clubului în­
Şi elevii sprijină pe siderurgişti in cinstea Conferinţei orăşe­ 2.800 lei. Reduceri însemnate de treprinderii, apoi în alte locali­
neşti U.T.M. Deva-, tinerii de la’ Colectivul industriei ceramice consumuri specifice s-au înregis­ tăţi din raionul Haţeg.
I.A.R.T. aur organizat un schimb 'din Baru Maire a fost în perma-. trat şi la combustibili.
dc onoare la-care au participat nenţă preocupat de reducerea Pirintre artiştii amatori oare vin
Dornici de a spri­ toate ’brigăzile, utpmiste dc pro­ costului produselor. Pentru a In prezent, la industria cera­ cu multă plăcere la repetiţii şi
jini chemarea side- ducţie. <Dintre cole 5 brigăzi de putea atinge acest obiectiv, mun­ mică din Baru Mare se desfă­ se pregătesc sub îndrumarea tov.
rurgiştilor hunedo- ţiune de colectare a de valorificări a coo­ producţie U.T.M. .din întreprin­ citorii, tehnicienii ’ şi . inginerii şoară întrecerea pentru reduce­ Ioan Soicoi, pentru a interpreta
reni, elevii şcolii me­ fierului vechi. perativei „9 Mai" dere, cete mai frumoase reali­ şi-au îndreptat atenţia înspre rea preţului de cost, sub lozin­ cit mai bine rolurile, fac parte
dii din Teius, des- 1.180 kg. fier vechi. zări le-au ¦ obţinut brigăzile reducerea consumurilor specifice.- ca : „Fiecare muncitor să reali­ şi tovarăşii Ioan Aldeş, preşe­
făşoară o largă ac- Numai în cursul nr. 2 -şi 3. : zeze zilnic 3 lei economii .la pre­ dintele comitetului de întreprin­
zilei de 28 ianuarie, A. OŢOiU Desfăsurind o susţinută între­ ţul de cost“. dere, Ii ie Ne.oş secretarul orga­
ei au predat secţiei corespondent Astfel, brigada nr. 2, de la cere socialistă, e i.a u reuşit în nizaţiei de bază U.T.M., strun­
secţia tranşare, condusă dc utc- ...Şi materiale garii Ilie Grozav şi Patzima Ca-
mista Ana Grişan, şi-a depăşit cursul primelor 27 de zile din rol, funcţionarele Torok Manta şi
In perioada 1—28 ianuarie Maria Stefănescu.
acest an să reducă consumul de inclusiv, colectivul întreprinderii
brigada nr. 3, ’dc-la secţia con­ miniere Teliuc a desfăşurat o PARO0ZAY ALEXANDRU
serve^ materie primă pe tona de produs susţinută întrecere socialistă
pentru reducerea consumurilor corespondent
...De cîtva timp în secţia la­ Iată cîteva lapte care situea­ cu 30 kg. faţă de realizările din specifice. Amplasînd mai judi­
minorul de 800 mm. a Combi­ ză schimbul lui Păcuraru în anul trecut şi cu 10 kg. faţă de cios găurile de puşoare şi gos­
natului siderurgic Hunedoara se fruntea întrecerii cu celelalte podărind cu grijă explozivul, mi­
vorbeşte mereu despre schimbul schimburi. -m -
pe care-1 conduce tovarăşul Eu­
gen Păcuraru. Schimbul Iui Pă­ Sînt oare întâmplătoare succe­
curarii realizează în ultima vre­ sele acestui schimb ? Este greu
me succese deosebite. Pînă la de crezut mai ales pentru că nerii din Teliuc au realizat o ° Tribtuia propagandistului
25 ianuarie, el a produs peste în ultima vreme aşa-numitele economie de aproape 29.000 lei. — Cercul de economie con­
plan nu mai puţin de 1.037 tone vîrfuri de producţie sînt tot mai La coroane de sfredele, consu­ cretă contribuie la rezolvarea
de laminate, în timp ce celelalte des atinse. Deci nu-i vorba de mul specific a fost redus în a- sarcinilor de producţie
două schimburi au dat peste o întâmplare. ceeaşi perioadă cu 11,2 la sută.
plan, G85 şi, respectiv, 434 tone (pag. 2-a):
de laminate. In timp ce în schim­ Biroul organizaţiei de bază O atenţie deosebită a fost a- a Puternicul ecou al apro­
burile lui Triîu şi Crăciun se a sezisat acest nou, dar încă cordafă reducerii consumului de piatelor întîtniri de ta Bucu­
dă bătălia pentru asigurarea n-a încercat să-l extindă, consi- lemn de mină. Folosind lemnul reşti a tineretului şi studen­
derîndu-l nestabil. Dar chiar la dimensiunile cerute, utilizîn- ţilor din ţările regiunii Bal­
canilor şi a Mării Adrialice
du-1 de ma.i multe ori, minerii
unui număr de 108 lingouri cal­ dacă este vorba de o instabili­ din Teliuc au redus consumul (pag. d -a ):
specific planificat cu aproape 29 ° Vizita solilor poporului
la sută. sovietic în India ( pag. 4-a).
Păcuraru realizează în medie toria organizaţiei de bază de
-m.-
rînduri a realizat şi 122. Schim­ a se consolida, adică succesele In rîndulfruntaşilor
bul lui Păcuraru este în frunte realizate pînă acum şi mai ales
şi în lupta pentru reducerea re­ mijloacele prin care se reali­
buturilor. Pînă la data amintită zează să fie studiate şi răs- iVWWWWVSA/VV aaa/w \^v\ aa/w n a
el a redus rebuturile cu 75 la pîndite în aşa fel îneît exemplul
sută, sub cifra admisă prin evi­ înaintat să devină un bun al In anul trecut, mai ales în, 24 a lunii, numărul tonelor
tarea arderilor de lingouri. Ce­ întregului colectiv. Nu încape lunile de vară, nu era chip peste plan era doar cu 22 sub,
să poţi sta de vorbă cu vreu­ cifra de 1.000. Apoi cifra a\
nul din conducătorii secţiei. început să scadă, aşa fel, in­
şi ele rebutul cu 65 şi, respec­ colectivului de laminatori nu­ Strungarul Iosif Romoşan lucrează la fabrica cliimică din Dacă nu erau în vreo şedinţă, cit ta data de 27 ajunseseră
Orăştie. El îşi depăşeşte zilnic norma cu 10—15 la sută, dind
tiv, B0 la sută sub limita ad­ mai cîştig, totodată lucrări de cea mai bună calitate. îi găseai ba sus la încărcare, la „abia" 847 tone peste plan.
misă. A. CERBU ba la maiştri, într-o continuă Cauza se va vedea în cele
fierbere şi încordare. Planul ce urmează.
porumb, ceea ce înseamnă 195 nu se îndeplinea, indicii de
kg. grîu şi 214 kg. porumb la utilizare erau scăzuţi, fără sâ y
fiecare hectar însămînţat cu cul­
turile respective. Supărarea inginerului L
IN RAIONUL HUNEDOARA Cantităţi mari de produse au mai vorbim de depăşirile în­ GheorgMoni ]
contractat şi întovărăşirile agri­ registrate'ta preţul de cost şi
Mari cantităţi de prodose cole. întovărăşirea din satul care cine ştie cîte clipe amara E un om masiv, plin la
agricole contractate cu statul Chitici, de pildă, a contractat 45 i-au dai şefului secţiei. corp şj pare-se, totdeauna bi-
tone grîu, 28 tone porumb şi ne dispus. E şeful unui schimb
3.800 kg. floarea-soarelui, iar Apoi situaţia s-a îndreptat. de jurnalişti cu şanse mari
întovărăşirea din satul Valea Aşa că la conferinţa orăşe­ de a cîştiga întrecerea între
Sîngeorgiului a contractat 32 nească de partid, tovarăşul
tone grîu şi 18 tone porumb. Andrei Raţ a putut să rapor­ schimburi. Deocamdată frun­
Exemple de acest fel mai pot teze că numai în luna decem­ taşul nu se cunoaşte, norma-
ii rjţatc multe. Important este
însemnate avansuri băneşti. Cu lare în cadrul circumscripţiilor tităţi mari de alte produse. că, datorită muncii politice des­ brie au f o s t ____________ lorii fiind foar­
făşurate, colectiviştii şi întovă-
banii primiţi ca avans pot cum­ lor. Gospodăria colectivă din Ra- răşiţii s-au convins de avanta­ elaborate cu Oameni şi fapte te ocupaţi cu
polt a contractat 83 tone grîu, jele ce !e au sporind cantităţile 2.000 tone fon­ calcularea pri­
păra îngrăşăminte chimice, ma- Un lucru important de ară­ ceea ce înseamnă mai mult de de produse contractate cu sta­
şijii şi unelte cu ajutorul că­ tat este şi faptul că organiza­ 340 kg. la fiecare hectar însă- tul. tă mai mult melor de vechi­
rora pot să sporească produc­ ţiile de partid şi sfaturile popu­ mînţat cu grîu, 46,6 tone po­
ţia. In această direcţie au fost lare au acordat o atenţie deose­ rumb, 10 tone floarea-soarelui, Trebuie arătat că munca ’de decît aveau planificat. me. Are un carnet cu scoarţe
date exemple prin care s-a ară­ bită pregătirii şi desfăşurării 90 tone cartofi şi altele. G.A.®. lămurire a colectiviştilor şi în­
tat că sporul de producţie ob­ adunărilor generale în care s-a din Tîmpa a contractat 25 tone tovărăşiţilor pentru a spori can­ In noul an, furnaliştii sec­ roşii în care găseşti de toate.
ţinut în urma folosirii îngrăşă­ dezbătut problema contractări­ grîu, 15 tone porumb, 3 tone tităţile de produse contractate ţiei l-a furnale din Combi­
mintelor chimice cumpărate pe lor. In aceste adunări li s-au floarea-soarelui, 20 tone cartofi, continuă în raionul Hunedoara. natul siderurgic Hunedoara 11 consultă şi cu voce domoa-
banii primiţi ca avans pentru arătat colectiviştilor şi întovă­ iar G.A.G. din satul Strei a Mai sînt gospodării colective au păşit hotărîţi la fapte mari,
produsele contractate, a fost răşiţilor posibilităţile concrete contractat 25 tone grîu (peste cum este, dc pildă, cea din Sînt- siguri pe forţele lor. Deşt lă ne spune:
mult mai mare decît întreaga pe care le au peniru sporirea 300 kg. la fiecare hectar culti­ andrei, care nu au contractat ştiau că vor trebui să producă
cantitate de produse contractată cantităţilor de produse contrac­ vat cu această cultură), 12 tone cantităţi de produse corespunză­ mult mai mult decît în 1959, — Da, am mers binişor. In
în anul respectiv. Agitatorii au tate precum şi veniturile cc Ic porumb (peste 260 kg. la fie­ toare cu posibilităţile ce Je au. totuşi, pe baza analizei rezer­
mai arătat colectiviştilor şi în­ vor realiza în urma acestui fapt. care hectar cultivat cu porumb), Există de asemenea întovărăşiri velor de care dispun, s-au an­ primul rînd, succesul se ex­
tovărăşiţilor că sistemul de con­ Ga urmare, colectiviştii şi înto- 1.400 kg. floarea-soarelui şi al­ care pot contracta mai mult. gajat să-şi depăşească planul
tractări le mai asigură şi avan­ vărăşiţii din majoritatea satelor tele. Gospodăria colectivă din Organizaţiile de partid şi sfa­ anual cu 5.000 tone fontă. plică prin respectarea reţetei
tajul că statul le acordă pre­ din raion au hotărît să contrac­ Streisîngcorgiu a contractat 30 turile populare continuă să ducă
ţuri ferme, indiferent de oscila­ teze anul acesta grîu. porumb, tone grîu, 26 tone porumb, 10 muncă de lămurire în rîndul Ce au făcut pînă acum ? de încărcare a furnalelor. Pro­
ţia preţurilor pe piaţa neorga­ floarea-soarelui, cartofi şi alte tone cartofi şi alte produse. Me­ membrilor acestor unităţi, pentru Începutul a fost bun. Zi de
nizată. Prin urmare, preţurile cu produse agricole în cantităţi rită a fi evidenţiată în mod deo­ a-i convinge că este în intere­ zi, planul era depăşit cu 30-40 blema e rezolvată în mare.
sebit gospodăria colectivă din sul lor să contracteze cît mai
contractate sînt foarte avanta­ tractate anul treGut. satul Linoţna. Această gospodă­ multe cereale cu statul. şi chiar 50 tone fontă. Oame­ Atît doar că ne cam pun bete
joase. în cele mai multe cazuri Astfel, pînă la 25 ianuarie se rie este tînără — a luat fiinţă
fiind mult mai mari decît pre­ . contractaseră în gospodăriile doar în toamna trecută — şi T. MARIAN nii, jurnalist şi cauperist, lă­ în roate fraţii mineri. }
turile dc pe piaţa neorganizată, colectiv© şi întovărăşirile din ra­ arc numai teren de deal şi de cătuş şi încărcător, mecanic Cuvintele acestea le-am au- ţ
fn felul acesta, au fost îndru­ ion, peste 858 tone grîu, 450 munte. Gu toate acestea, a con­ sau inginer, cu toţii au pus zit mai apoi şi de la alţi fur- ?
maţi să ducă muncă de lămu­ tone porumb, 46 tone floarea- tractat 14 tone grîu şi 22 tone nalişti. Am aflat pe urmă că >
rire şi deputaţii sfaturilor popu­ soarelui, 345 tone cartofi şi can­ furnaliştii şi-au îndreptat a- i
tenţia înspre o serie de mă- t
suri, care aplicate cu stric- <
teţe au dus la obţinerea rea- ^
Uzărilor amintite. Este vorba ţ
'de respectarea graficului de ?
umărul şi iacă-aşa, printre evacuare, a temperaturii viu- x
secţiile fruntaşe ale combina­ tutui insuflat, a debitului ae- ş
tului siderurgic Hunedoara, ca
început să se numere şi sec­ rulai insuflat în furnale. De (
A. JUROA <
ţia l-a furnale. La data de (Continuare în pag. 111-a)
AA/W\ l