Page 92 - 1960-10

pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1817

BjjMgaggBBagggiMj

Raportul de activitate al Consiiinloi Central T E iE ftIA IE E l f E f I E

al Sindicatelor la cel de-al IV-lea S t a b ilir e a r e la ţ iilo r diplomatice şi semnarea unui acord

Congres al Sindicatelor c o m e r c ia l şi a unui protocol de colaborare tehnico-

prezentat de tovarăşul Gheorghe Apostol ş tiin ţific ă între R. P. Romînă şi Cuba

(Urmare din pag. 3-a) solidarităţii internaţionale a celor ce ţie problemelor educării oamenilor rea oamenilor de arfă şi literatură de La 2.6 octombrie, a îost semnat la Havana iescu, ministrul Comerţului, iar din însărcinarea
muncesc, să militeze activ pentru dez­ muncii în spiritul dragostei de artă a crea mai multe opere consacrate următorul comunicat privind stabilirea relaţiilor guvernului revoluţionar al Cubei, de Carlos
mare măsură s.pre tratarea probleme­ voltarea conştiinţei noi, socialiste, şi si frumos, atragerii lor într-un număr vieţii noi. Sînt apoi subliniate princi­ diplomatice şl schimbul de ambasadori între R.P. Olivares, ministru ad-interîm al Afacerilor Ex­
lor tehnice, economice şi de produc­ să combată vechile deprinderi lăsate lot mai mare la activitatea artistică, palele sarcini ale presei sindicale. Romînă şi Cuba : terne.
ţie ale întreprinderilor. moştenire de educaţia şi morala bur­ îmbogăţirii conţinutului şi ridicării ni­
gheză, atitudinea înapoiată, prejude­ velului repertoriului formaţiilor artis­ Comitetele sindicatelor trebuie să „Guvernul R.P, Romîne şi guvernul revoluţio­ De asemenea, a fost semnat un acord co­
Sindicatele din întreprinderi şi in­ tice de amatori. considere problemele culturii fizice şi nar al Republicii Cuba, în scopul unei mai bune mercial şl de plăţi şi un protocol de colaborare
stituţii împreună cu organizaţiile căţile şi misticismul, orice manifestări sportului ca o parte integrantă a acti­ cunoaşteri reciproce şi pentru a contribui la dez­ tehnico-ştiinţifică pe o perioadă de 5 ani.
U.T.M., trebuie să dezvolte neconte­ ale naţionalismului, şovinismului, cos­ In continuare, raportul evidenţiază voltarea relaţiilor multilaterale între cele două
nit activitatea de educare în spiritul mopolitismului. iniţiativa Uniunii Compozitorilor de vităţii lor, un mijloc important de în­ ţări, au hotărît să stabilească relaţii diploma­ Acordul comercial a fost semnat din partea
dragostei faţă de patria socialistă, faţa tărire a sănătăţii oamenilor muncii, tice şi să procedeze la schimb de ambasadori“. R.P. Romîne de Gogu Rădulescu, ministrul Co­
de Partidul Muncitoresc Romîn, în spi­ In cadrul muncii culturale este ne­ a trimite compozitori şi dirijori în merţului, iar din partea Cubei de Antonio Nu­
de folosire în mod plăcut şi util a Comunicatul a fost semnat din însărcina­ nez Jimenez, preşedinte ad-interim al Băncii
rea guvernului R.P. Romîne, de Gogu Rădu- Naţionale a Cubei.
ritul internaţionalismului proletar şi cesar să se acorde o mai mare aten- fabrici şi pe şantiere, relevă îndatori­ timpului lor liber.

Stil şi metode de muncă la nivelul marilor sarcini Vizita delegafiei guvernamentale

Tovarăşi, organizaţiilor sindicale, în munca de metodele noastre de muncă, să întărim de mase şi se bucură de încrederea romîne sn Austria
creştere şi perfecţionare a cadrelor. ?i mai mult legăturile organelor con­ oamenilor muncii.
Contribuţia de seamă adusă de miş­ ducătoare ale sindicatelor cu masele VIENA 27. Trimisul special tria, arătînd că ele au îost deo- în cadrul întrevederii tovarăşul
carea noastră sindicală în perioada In continuare în raport se arată că largi ale celor ce muncesc. Consiliul Central al Sindicatelor va
dintre cele două Congrese la dezvol­ cu toate rezultatele incontestabile ob­ trebui să elaboreze un plan de perspec­ Agerpres transmite: Membri ai sebit de fructuoase. Gheorghe Gheorghiu-Dej a a-
tarea economiei naţionale şi ridicarea ţinute în îmbunătăţirea muncii orga­ Raportul subliniază în continuare im­ tivă pentru creşterea nivelului de cu­ delegaţiei guvernamentale ro- Ziariştii prezenţi au manifes­ preciat în mod foarte pozitiv po­
bunăstării populaţiei a fost posibilă nizatorice a sindicatelor, mai avem încă portanţa îmbunătăţirii continue a în­ noştinţe politice, economice şi tehnice
datorită faptului că sindicatele şi-au în acest domeniu unele lipsuri care drumării şi controlului executării hotă­ ale activiştilor şi pentru formarea de mîne au vizitat Uzinele „Voith“ tat un interes deosebit pentru sibilităţile de lărgire a sectoare­
îmbunătăţit activitatea organizatorică se manifestă îndeosebi în persistenţa rîrilor, a întăririi necontenite a legătu­ noi cadre, capabile să rezolve cu suc­
şl educativă, a crescut capacitatea lor unor metode birocratice în stilul de rilor organelor du conducere ale sin­ ces sarcinile crescînde ale mişcării pentru construcţia de maşini de dezvoltarea economiei romîneşti. lor de colaborare.
de cuprindere, de organizare şi mobi­ muncă, insuficienta operativitate în re­ dicatelor cu masa membrilor de sin­ sindicale.
lizare a maselor în lupta pentru în­ zolvarea unor probleme. dicat, a pregătirii temeinice a adună­ transmisii hidraulice şi de uti­ ¦>V Ziarele insistă asupra faptu­
făptuirea politicii partidului. rilor şi conferinţelor sindicale. Ţinînd seama de sarcinile mari ce laj pentru fabricile de hîrtie şi lui că ambele părţi au căzut de
Secţiile Gonsiiiului Central nu reu­ revin mişcării sindicale în noua etapă celuloză, întreprinderile GMF Sub titlul „Romînia se pro­ acord asupra necesităţii de a se
Consiliul Central al Sindicatelor, în- şesc încă să aprofundeze întotdeauna Trebuie să veghem şi pe viitor ca de dezvoltare în care a intrat ţara nunţă pentru dezvoltarea comer­ realiza o însemnată sporire a
suşindu-şi critica făcută de Congresul problemele principale din domeniul lor fiecare organizaţie şi organ sindical noastră, de schimbările ce au survenit pentru fabricile de forjat şi pre­ ţului cu Austria“, ziarul „Neues volumului schimburilor de măr­
al Il-lea al Partidului Muncitoresc'Ro- de activitate, iar uneori nu sesizează să respecte cu stricteţe democraţia în activitatea organizatorică a sindica­ lucrat arbori cotiţi pentru mo­ furi. Presa citează declaraţia
min cu privire la deficienţele serioase la timp fenomenele no; şi experienţa muncitorească, chezăşie sigură a creş­ telor, Consiliul Central al Sindicatelor toare cu ardere internă, precum Oesterreich“ subliniază impor­
ce se manifestau în activitatea sindi­ înaintată din munca organizaţiilor sin­ terii participării creatoare a masei a elaborat proiectul unui nou statut pe tanţa întrevederilor care au a- vice-cancelarului Pittermann cn
catelor, a luat o serie de măsuri pen­ dicale. membrilor de sindicat la activitatea sin­ care îl supune spre dezbatere şi apro­ şi întreprinderi pentru prelu­ vut loc la Viena între tovarăşul privire la intensificarea trans­
tru îmbunătăţirea stilului şi metodelor dicală, la obţinerea de realizări tot bare celui de-al IV-lea Congres al Gheorghe Gheorghiu-Dej, setul porturilor pe Dunăre, legătură
de muncă, mutînd tot mai mult cen­ In activitatea Consiliului Central al mai însemnate în munca sindicatelor. Sindicatelor. crarea cărnii şi laptelui, pentru delegaţiei Republicii Populare tradiţională dintre cele două ţări-
trul de greutate al întregii activităţi Sindicatelor, a Prezidiului şi Secreta­ a se documenta asupra nivelu­ Romîne la cea de-a 15-a sesiune
sindicale în întreprinderi şi instituţii, în riatului său, deşi în ultimii ani au Consiliul Central, organele conducă­ Prevederile proiectului noului sta­ lui tehnic al industriei austriece.
mijlocul muncitorilor, tehnicienilor, in­ survenit îmbunătăţiri simţitoare, mai toare locale ale sindicatelor, sînt da­ tul au la bază generalizarea şi siste­
ginerilor şi funcţionarilor, acolo unde persistă totuşi anumite deficienţe care toare să acorde o atenţie deosebită matizarea experienţei dobîndite de miş­ -ir a Adunării Generale a O.N.U., şi ¦k
pulsează viaţa, unde se decide soarta se manifestă îndeosebi prin cunoaşte­ îmbunătăţirii continue a muncii cu ac­ carea sindicală în perioada dintre cele tovarăşul Gh. Gaston Marin, şe­
planurilor de producţie. rea şi rezolvarea cu înlîrziere a unor tivul sindical. Ele trebuie să se sfătu­ două congrese, asigură lărgirea demo­ Răspunzind solicitărilor unui ful delegaţiei guvernamentale ro­ Miercuri dimineaţa delegaţia
probleme importante ce stau în faţa iască cu activul lor asupra tuturor pro­ cratismului în viaţa organizaţiilor sin­ însemnat număr de reprezen­ mîne aflate în vizită în Austria, guvernamentală romînă a avut
Raportul arată rezultatele pozitive mişcării sindicale, prin lipsuri în dome­ blemelor importante ale activităţii sin­ dicale, reflectă grija continuă a miş­ tanţi ai presei austriece, delega­ pe de o parte, şi cancelarul fe­ o şedinţă de lucru tinală la
ale hotărîrii din ianuarie 1960 a G.G.S. niul selecţionării, creşterii şi promo­ cării sindicale faţă de membrii săi, ale deral Julius Raab şi vicecance­ Cancelaria Federală. Din partea
privind înfiinţarea de sindicate pe în­ vării cadrelor şi prin îndrumarea in­ dicale, să-I afragă în mod sistematic căror drepturi se împletesc în mod ţia guvernamentală romînă a a- larul Bruno Pittermann, pe de austriacă au participat repre­
treprinderi, instituţii şi comune; consti­ suficientă a activităţii cultural-educa­ organic cu îndatoririle ce le au faţă vut o convorbire cu ziarişti şi altă parte. Ziarul scoate în evi­ zentanţi ai Cancelariei Federal1'
tuirea de uniuni care să reunească tive. la studierea şi rezolvarea .lor, să se de organizaţia din care fac parte, asi­ redactori şeii ai unor gazete din denţă faptul că în cursul convor­ — Departamentul întreprinderi
toate sindicatele dintr-o ramură sau gură aplicarea şi mai consecventă a Viena. Tov. Gh. Gaston Marin, birilor au tost atinse probleme de Stat, ai Atinisterului Afaceri­
mai multe ramuri economice sau ad­ Toate acestea — subliniază raportul ocupe cu grijă şl cu perseverenţă de principiului centralismului democratic ale colaborării economice romî- lor Externe, ai Ministerului Co-'
ministrative înrudite, organizarea con­ — arată cît de întemeiată este critica — principiu călăuzitor al structurii or­ preşedintele Comitetului de Stat merţului şi Reconstrucţiei, pre-
siliilor regionale şi locale ale sindi­ creşterea nivelului politic, cultural şt ganizatorice a mişcării, sindicale — no-austrjece _în următorii patru cum’ şi directori ai întrep’rinde-
catelor. Aceste măsuri organizatorice făcută de Congresul al 111-lea al P ar­ precum şi a principiului locului de pro­ al Planificării a făcut unele pre­ sau cinci ani iilor etatizate.
au contribuit la îmbunătăţirea activi­ de îmbogăţirea experienţei sale prac­ ducţie şi ai ramurii de producţie.
tăţii generale a sindicatelor. tidului Muncitoresc Romîn privind lip­ cizări cu privire la vizitele şi „Volksstimme precizează că Din partea romînă au parfi-
tice. Proiectul noului statut a fost primit convorbirile delegaţiei în Aus-
De asemenea, raportul subliniază surile ce s e , ma i manifestă în activi­ Din rîndurile acestui activ va trebui cu deosebit interes de către membrii
realizările în îmbunătăţirea controlu­ sindicatelor, de masele cele mai largi ¦ -R3E- ... Lipat membrii delegaţiei sub
lui executării hotărîrilor organelor su­ tatea noastră. să promovăm la muncă de condu­ de oameni ai muncii. Cu prilejul dez­
perioare, în îndrumarea concretă în baterilor ce au avut loc în adunările Declaraţia reprezentantului * conducerea tov. Gh. Gaston Ma­
muncă a organelor şi organizaţiilor Pentru a asigura îndeplinirea cu suc­ cere în organele sindicale tovarăşi cu sindicale au luat cuvîntul aproape rin, preşedintele Comitetului de
sindicale, în întărirea vieţii interne a 300.000 tovarăşi.
ces a sarcinilor tot mai mari şi de răs­ perspective de dezvoltare, care au do­ Stat al Planificării.

pundere ce ne stau în faţă, trebuie să vedit prin fapte concrete devotamentul forţelor Patet-Lao IHANOI 27 (Agerpres). — Lucrările ComîtetuVi
Politic al Adunării
îmbunătăţim permanent activitatea or­ faţă de regimul democrat-popular, lup­ Postul de radio Vientiane a
dezlănţuie în ţară răzbgouiivuuellrncuîl-
ganizatorică a sindicatelor, stilul şi tă cu pasiune pentru înfăptuirea sar­ vil şi să răstoarne
transmis declaraţia Iui Vong- Suvanna Fumma. De aceea re­ G enerale a O. W. U.
cinilor încredinţate, sînt strîns legaţi vicit, şeful delegaţiei din Pa-
fuzăm un asemenea ajutor“.
Pentru întărirea unităţii de acţiune a clasei muncitoare din întreaga tet Lao la tratativele de la Vien­ In încheiere, Vongvicit a a- NEW YORK 27 (Agerpres).
— In tot cursul zilei de 26 oc­
tiane, făcută Ia cererea agen­ rătat că tratativele de la Vien­ tombrie, în Comitetul Politic al
tiane, se desfăşoară într-o at­
lume, pentru pace şi progres social ţiei de presă din Laos. mosferă de cordialitate şi înţe­ Adunării Generale a continuat
legere reciprocă. „Cele două discutarea problemei dezarmă­
Reîerindu-se la atitudinea părţi se upiruonnuumnţaă pu ec nu t»ruu unceuutl ri aa- rii. La discuţie au luat parte
litate, pentru înţelegere şi uni
tetul său Central în frunte cu tova­ partidului Neo Lao Haksat fa­ reprezentanţi a opt ţări — Iran,

Tovarăşi, imensă, căci împotriva unei clase mun­ sindicatelor din toate ţările, in lupta răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — că ţă de politica prinţului Suvanna
pentru un trai mai bun, pentru liber­ sindicalele din ţara noastră, care nu ^ . .. ,
Trăim o epocă măreaţă — epoca citoare internaţionale unite, a unui tate şi democraţie, dezarmare generală
elor mai profunde transformări din front comun al tuturor torţelor intere­ şi totală, lichidarea completă a siste­ au alt ţel decît slujirea cu cre­ umma, ongvicit a declarat Cambodgia, R.S.S. Ucraineană,
iaţa omenirii. Caracteristica dominan- sate în apărarea păcii, orice planuri mului colonial, pentru triumful cauzei că partidul său s-a pronunţat Peru, Columbia, Romînia, Aus­
î a întregii dezvoltări istorice este agresive sînt sortite eşecului. păcii şi prieteniei între popoare. dinţă a intereselor vitale ale cla­ întotdeauna pentru ca Laosuî să taie şi an hotărît să lupte în tralia şi Indonezia.
riaşa creştere a forţelor socialismului urmeze calea neutralităţii care comun împotriva trădătorilor
i păcii din lumea întreagă, neîntrerup­ Credincioasă principiului internaţio­ Tovarăşi, sei muncitoare, ale poporului, vor fi Fumi Nosavan şi Roun Oum“. Următoarea şedinţă a Comite­
ţi întărire a sistemului mondial so- nalismului proletar, mişcarea sindicală corespunde năzuinţelor poporu­ Ei şi-a exprimat convingerea că tului politic a avut loc în dimi­
ialist şi strălucitele sale succese în din ţara noastră întreţine legături de Clasa noastră muncitoare, întregul şi de acum înainte ajutorul credin­ lui laoţian. De aceea, atunci tratativele se vor încheia cu neaţa zilei de 27 octombrie.
!ttrecerea economicăa cu capijtuauli.osmu.uul., colaborare cu sindicate şi oameni ai popor, sub conducerea înţeleaptă cînd prinţul Suvanna Fumma a succes.
cios şi de nădejde al partidului în ------® ------
strămarea colonialismului ajuns în muncii din peste 70 de ţări. Ea dez- partidului, au străbătut un drum mare, lupta pentru înflorirea patriei noastre declarat că intenţionează să •&
agul lichidării totale, apariţia de noi voltă relaţiile frăţeşti cu sindicatele au învins multe piedici şi greutăţi îne-
îte care se pronunţă peniru o politi- din Uniunea Sovietică a căror vasta renfe înfăptuiriiunei opere de aseme- socialiste, pentru progres social şi pace promoveze politica neutralităţii VIENTIANE 27 (Agerpres). Conferinţa de presă
experienţă constituie un bogat izvor nea amploare şi au făurit orînduirea am consimţit să plecăm Ia Vien­ — Postul de radio Vocea Patet a secretariatului
de pace, amploarea fără precedent de învăţăminte pentru sindicatele din socialistă în patria noastră. -Este o în lumea întreagă. Lao a transmis declaraţia pur­
luptei popoarelor pentru triumful tara noastră. Se lărgesc necontenit le­ mare bucurie de a trăi în epoca mi­ Strîns uniţi în jurul partidului nos­ tiane pentru a găsi căi în ve­
găturile de colaborare tovărăşească cu nunată cînd s-au împlinit idealurile
-Incipiilor coexistenţei paşnice. sindicatele din celelalte ţări ale la­ pentru care au luptat şi s-au jertfit tru iubit, înainte spre noi victorii în derea reuniîicărîi ţării şi pen­ tătorului de cuvînt al C.C. ai F. M. I. D,
Subliniind că au apus timpurile cînd gărului socialist. In ultimii ani, s-au măreaţa operă de desăvîrşire a con­ tru a contribui la transpunerea Partidului Neo Lao Haksat, în
uterile imperialiste puteau întreprjn- intensificat şi au devenit tot mai rod­ cei mai buni fii ai clasei .muncitoare în viaţă a acestei politici. legătură cu situaţia care s-a BUDAPESTA 27. (Agerpres).
e nepedepsite acţiuni provocatoare nice schimburile de delegaţii între sin­ şi ai poporului. Clasa muncitoare, în­ strucţiei socialiste în scumpa noastră creat în regiunea Phongsaly. După cum anunţă agenţia MTI,
npotriva altor state şi să dezlănţuie dicatele noastre şi sindicatele din tregul popor muncitor, plin de încre­ Vongvicit a subliniat că este la 26 octombrie a avut loc la
izboaie. raportul arată că întreaga U.R.S.S. şi din celelalte ţări socialiste. dere în politica leninistă a partidului, patrie t necesar să se stabilească rela­ In declaraţie se arată că în Budapesta o conferinţă de pre­
ezvoltare a societăţii contemporane păşesc neabătut pe drumul luminat de ţii diplomatice cu toate ţările urma schimbului de păreri din­ să a secretariatului Federaţiei
re loc sub influenţa determinantă a Sindicatele din Republica Populară învăţăturile lui Marx, Engels, Lenin (Raportul a fost subliniat în vecine, indiferent de regimul lor, tre prinţul Suîanuvong, preşe­ Mondiale a Tineretului Demo­
ihimbării raportului de forţe pe plan Romînă afiliate la Federaţia Sindicală spre culmile însorite ale socialismului repetate rtnduri. de vii aplauze. să nu se adere la nici un pact crat cu prilejul celei de-a 15-a
lounudiiuali yşii- va*. continuei -s---a---l--e-- a----c-centuări Mondială încă de la în_fiinţarea ei, spr,i şi comunismului. şi să nu se permită nici unei dintele C.C. a! Partidului Neo aniversări a creării federaţiei.
jină cu fermitate activitatea acesteia Delegaţii şi invitaţii la con­ ţări să posede baze pe terito­ Lao Haksat, şi primul ministru Pierro Pieralli, preşedintele
favoarea socialismului şi păcii, toc- îndreptată spre făurirea şi întărirea Ingăduiţi-mi, dragi tovarăşi, ca în gres, prin ovaţii şi urale, au riul Laosutui, să se accepte a- F.M.T.D. care a luat cuvîntul la
ii pe această bază fiind în zilele unităţii de acţiune a sindicatelor, în numele delegaţilor la cel de-al IV-lea manifestat pentru Partidul jutor în scopul întăririi econo­ Suvanna Fumma, Partidul Neo conferinţa de presă a vorbit
astre pe deplin posibilă, realistă, pre- lupta pentru apărarea intereselor eco­ Muncitoresc Romîn, pentru Co­ miei din partea acelor ţări ca­ Lao Haksat a ordonat încetarea despre activitatea desfăşurată
nomice şi sociale ale celor ce muncesc Congres al Sindicatelor şi al tuturor mitetul său Central in frunte re nu pun nici un fe! de con­ tuturor operaţiunilor militare şi despre planurile de viitor ale
tîmpinarea unui nou război. din ţările capitaliste, dependente si cu tovarăşul Gh. Gheorghiu- diţii. din regiunea Phongsaly, Luang F.M.T.D.
Raportul subliniază însemnătatea Dej, pentru eroica clasă munci­ Prabang, Vientiane 'şi alte re­
lorică a propunerilor guvernului so- coloniale, pentru menţinerea şi conso- toare, ţărănimea şi intelectuali­ Vongvicit a subliniat că aju­ giuni, care se află sub contro­ Pierro Pieralli a informat,
etic, prezentate de tovarăşul N. S. tatea noastră, pentru lupta oa­ torul american „constituie un lul efectiv ai guvernului Suvan­ printre altele, că în prezent
ruşciov la a 15-a sesiune a Adunării menilor muncii de pretutindeni na Fumma.
enerale a O-N.U. cu privire la dezar- mi !Inc de imixtiune în treburile F.M.T.D. reuneşte în rîndurile
area generală şi totală, controlată, noastre interne, urmăreşte să Declaraţia relevă faptul că sale 87 de milioane de tineri
!hîdarea definitivă a sistemului colo- colaborarea preliminară dintre
al, precum şi contribuţia activă a Partidul Neo Lao Haksat şi gu­ din 94 de ţări ale lumii.
!legaţiei Republicii Populare Romî- lidarea păcii în lume. membrilor de sindicat, să încredinţez in apărarea păcii). -------------- Rg2--------------
Infăţişînd acest tablou al legături­ Partidul Muncitoresc Romîn — ;Gomi-
în frunte cu tovarăşul Gheorghe Text prescurtat Baze ale vernul Suvanna Fumma în re­ Cu prilejul şedinţei secreta­
heorghiu-Dej, pentru promovarea prin- Bundeswehruîui giunile menţionate, precum şi riatului F.M.T.D. care va avea
piilor coexistenţei paşnice şi asigu- lor internaţionale largi ale mişcării ?Sf ; tratativele care au loc în pre­ loc la 28 octombrie la Sofia vor
irea păcii în lume. noastre sindicale, Raportul arată că în Belgia zent între cele două părţi, au fi primiţi noi membri astfel in­
Sindicatele, toţi oamenii muncii din dat o lovitură grea planurilor
ra noastră — arată raportul — spri- sindicatele din Republica Populară Ro­ Festivităţile consacrate cit numărul membrilor federa­
nă din toată inima şi cu fermitate mînă şi-au manifestat solidaritatea şi 9 intervenţioniştilor americani şi ţiei va spori la 101 milioane oa­

neclintit politica externă a partida simpatia caldă faţă de lupta sindica­ sărbătoririi centenarului BONN 27 (Agerpres). — Du­ politici! reacţionare a clicii meni. Preşedintele F.M.T.D. a
şi guvernului, cu convingerea telor şi oamenilor muncii din ţările pă cum anunţă ziarul „Frank­ comunicat de asemenea că Fes­
•mă că ea răspunde atît intereselor furter Rundschau“, în apropie­ Fumi Nosavan—Boun Oum, de tivalul Mondial al T ineretului
:ale ale poporului romîn, cît şi ale Universităţii „ALcapitaliste împotriva exploatării şi asu­ Caza“ din re de oraşul Arendonck din Bel­ a scinda tara. va avea loc în 1962 la Helsinki.
[or ce muncesc din toate ţările.
Clasa muncitoare, clasa cea mai îna- pririi, cu lupta popoarelor din tinerele ; gia, se intenţionează să se con­
tatâ a societăţii contemporane este
state independente pentru consolidarea (Urmare din pag. l-a) buţia lor la înflorirea ştiinţei Mesajul adresat de Lumumbastruiască o bază pentru Bun-
prezent nu numai principal.a p. ro,mo.- independenţei naţionale, pentru* pro­ din ţara noastră.
gres economic şi social, cît şi a po­ le. Cuvîntarea a fost in repe­ deswehrul vest-german. Pentru
-e a progresului social, ci şi forţa poarelor care luptă pentru independen­ tate rinduri subliniată eu a- Prof. univ. Jean Livescu a a- construirea obiectivelor milita­
ţă şi suveranitate naţională. Sindica­ plauze îndelungi şi furtunoase dus salutul instituţiilor de în- re, inclusiv a cazărmilor, în a- iui Hammarskjoeld
ruroasă, capabilă să unească în ju- de către întreaga asistenţă. văţămînt superior din ţară şi a
înmînat rectorului Universită­ oeastă regiune sînt necesare 300 LEOPOLDVILLE 27 (Ager- ba, comandamentul trupelor
I el masele cele mai largi în lupta pies,. - După cum anunţă a- O.N.U. din Congo, a sprijinit
tele noastre vor milita şi pe viitor Apoi, tov. Ilie Murgulescu, în ţii „Al I. Cuza“ un salut scris milioane de franci belgieni. genţia Faniug, intr-un mesaj a- pînă în prezent clica lui Mo-
ntru izbăvirea omenirii de militarism Intre Bonn şi Bruxelles, scrie dresal secretarului general al butii care se menţine numai da-
pentru strîngerea continuă a relaţiilor numele Ministerului Invăţămîn- pe pergam ent. din partea Uni­
catastrofe sîngeroase, pentru apăra- ziarul, se duc tratative cu pri­
de prietenie cu sindicatele şi oamenii J tului si Culturii a transmis ce- versităţii „C. I. Pârhon“ din vire la construirea a două baze
i păcii mondiale. Bucureşti. militare ale Bundeswehrului pe . N. U., Hammarskjoeld, şe- torită ajutorului din afară A-
. . . . .. .. 7n„, j le mai calde felicitări Univer-
In condiţiile actuale, devine impe- muncii din ţările şt ¦ „ iesen e vrednicilor săi Au mai transmis saluturi Cor-
neliu Gîrdea, muncitor la Ate­ teritoriul Belgiei. Se intenţio­ fu| guvernului Republicii Con- ceasta clică, care a pretins că
>s necesară realizarea unităţii de ac- Mării Adriatice, interesaţi in transfor- ' slujitori şi studenţi, urîndu-le lierele C.F.R. „Ilie Pintilie“ în nează oa a doua bază militară go, Lumumba, menţionează că
numele oamenilor muncii din să se construiască la Ardennen. va stabili ordinea în ţară, şi-a
îne a clasei muncitoare şi sindicate- marea acestei regiuni într-o zonă a pă- ca acum, cînd păşesc în cel situaţia din Congo se înrăută­ început de fapt activitatea prin
Ziarul informează că popu­ ţeşte pe zi ce trece. arestări samavolnice, jafuri şi
r din lumea întreagă, pe baza înte- Cil. In rîndurile oamenilor muncii din $ de-al doilea secol de existenţă,

sului major şl comun al salvgardă- ţara noastră găseşte un puternic ecou să obţină noi şi strălucite rea­ oraşul şi regiunea Iaşi şi Mi- laţia din Arendonck a protestat Lumumba îl acuză pe Hain- crime.

i păcii. Aceasta are o importanţă lupta eroică a popoarelor Americii L a­ lizări, demne de vremurile lu­ tache Strat, student ia Facul­ cu hotărîre împotriva construirii inarskjoekl că nu recunoaşte au­ Organizaţia Naţiunilor Uni­
tine, însufleţite de exemplul Cubei, îm­ minoase pe care le trăim. tatea de m'atematică-fizică, în
potriva dominaţiei monopolurilor ameri- acestei baze militare a Bundes* toritatea guvernului legal care te, deciară Lumumba, trebuie
canc. Transmiţînd salutul Acade­ numele organizaţiei U.T.M. şi
miei R. P. Romîne, acad. Ataca­ al Uniunii Asociaţiilor Studenţi­ wehrului. Pe teritoriul unde se se bucură de încrederea- parla­ să acorde neîntîrziat ajutor po­
Sindicatele din ţara noastră vor mi­ se Joja, a arătat că oamenii de lor din Universitate. In numele prevede să se construiască ba­ mentului şi a poporului, şi că porului nostru. „Guvernul meu
lita neobosit pentru dezvoltarea şi în­ ştiinţă ieşeni se bucură de o cadrelor didactice ale Universi­ za militară, se află ' un monu­ ignorează împuternicirile parla­ nu doreşte decît o soluţionare
tăţii ieşene a vorbit acad. prof. ment ridicat în memoria locui­ mentului congoîez. paşnică care să asigure intere­
torilor oraşului executaţi de o- sele poporului congoîez şi ale

tărirea unităţii oamenilor muncii şi a înaltă preţuire pentru contri­ Al. Mylier. cupanţii hitlerişti în 1944. Dună cum subliniază Lumum- tării“.

Redacţia şi administraţia riarufui: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită in numerar co uiorut aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mat“ — Deva.