Page 97 - 1963-07

PROLETARI DTN TOATP ŢA* " ’"MTTr-VA >
,T
Delegării!?» rmm la Consfătuirea C.AEJU.
mul sucialismliii al Tratatului de la Varşovia
şi la şedinţa Comitetului Politic Consultativ
*
Vg/fhnintmin
• Vecini care se cunosc
puţin ;
s-au înapoiat în Capitală
• Informaţii de partid ;
• Azi vă prezentăm : Institu­
Duminică dimineaţa s-o inapoi.il
tul de mine din Petroşani
(pag 2-a) fn patrie, venind dc la Moscova, gaţiile au fosl intimpinale de lova-
răşli Gheorghe Apostol. p. u . no-
c
• Fiecare bloc, construit tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, rilâ. Nicoîdi Ceauş eseu. Chiui Stoi­
mai repede, mai bine conducătorul delegaţiilor romîne ca, Alexandru Drăghiti, Alexandru
(pag. 3-a) care au participat la Consfătuirea Moghioroş, Dumitru Coliu. Lconlln
• De peste hotare primilor secretari al Comitetelor Sălăjan. Ştefan Voilcc, Gh. Gar.lon
(pag. 4-a) Centrale ale partidelor comuniste şl Marin, membri ai C.C. al P.M R.,
Anul XV. Nr. 2671 MARŢI 30 IULIE 1963 4 pagini 20 bani muncitoreşti şi a şefilor de guverne ai Consiliului dc Stal şi ai guver­
ale ţărilor membre ale C.A.E.R. şi nului, precum şi alte persoane ofi­
la şedinţa Comitetului Politic Con­ ciale.
sultativ al statelor participante la Au fost de lată G. h . Cebolarlov,
Tratatul dc la Varşovia, precum şi însărcinat cu afaceri ad-interim al
Dorim noi succese j e l e QA cellalfl membri ai delegaţiilor, tova­ Uniunii Sovietice fn R. P. Romîna,
răşii Ion Gheorghe Maurer, Emil şl membri al ambasadei.
Bodnâraş, Alexandru Birlădcanu, Cu acelaşi (ren a sosit şi Nicolae
comuniştilor Uniunii Sovietice Comitetului Central al Partidului Comunist Leonle Răulu. Corncliu Măncscu. Guină, ambasadorul R. p. Romine
La sosire, în gara Băneasa, dele­
la Moscova.
(Agerpres)
Gh. Gheor ghiu-De| al Uniunii Sovietice

împlinirea a 60 de ani de Ia buţie de seamă la îmbogăţirea M O S C O V A Minerii din bazinul carbonifer Valea Jiului
Congresul al IMca al P.M.S.D.R., tezaurului ideologic al mişcării
care a marcat naşterea Partidului comuniste internaţionale. Dragi tovarăş), şl mal mult înrlurlrea pe care ideile marxism-lenl-
Bolşevic, este sărbătorită, alături Inspirîndu-se din exemplul Cu prilejul împlinirii a 00 de ani de La Congre­ nlsmulul o exercită asupra tuturor popoarelor. extrag cantităţi sporite de cărbune
de comuniştii din Uniunea Sovie­ partidului lui Lenin, călăuzindu- sul al II-lea al Partidului Muncitoresc SodaJ-Demo- Partidul Comunist al Uniunii Sovietice — cel mal
tică. de către partidele comunis se după învăţătura marxist-leni- crat din Rusia — data făuriiII de către Lenin a pri­ experimentat şl mai călit detaşament al mişcării co­ fn fruntea întrecerii dc luci .ele mai avansate. Pc
te şi muncitoreşti din toată lu­ nistă, clasa muncitoare din alte mului partid rfe tip nou a\ clasei muncitoare — Co muniste şl muncitoreşti internaţionale a adus şi adu­ lîngă acestea, la îndrumarea co­
mea ca aniversarea unui moment ţări şi-a creat partide revoluţio­ miletul Central al Partidului Muncitoresc Romîn adre­ ce o mare contribuţie la îmbogăţirea tezaurului co­ Dc Ia începutul acestei luni, mi mitetului de partid, conducerea
de cotitură care a inaugurat eta­ nare. Viaţa a demonstrat că ori- sează Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Co­ mun al glndiril raarxisl-leniniste şi al experienţei prac­ nerii de la E. M. Uricani sc află minei a luat măsuri de a asigura
pa nouă, leninistă, în mişcarea cît ar fi de diferite condiţiile din mitetului său Central şi întregului popor sovietic cele tice de construire a socialismului şi comunismului. în primele rînduri ale luptei cc condiţii bune de muncă fiecărei
muncitorească şi a pus temeliile diverse ţări, numai un partid de mai cordiale felicitări şi un fierbinte salut frăţesc. Partidul şi poporul nostru se bucură din toată Ini­ se dă în Valea Jiului pentru ex­ brigăzi, o bună aprovizionare a
victoriei marxismului revoluţio­ tip nou — aşa cum l-a conceput In cei 60 de ani de existenţă, Partidul Comunist ma de succesele obţinute de poporul Iralc sovietic, tragerea unor cantităţi sporite de locurilor de muncă cu materia­
nar asupra oportunismului şi re­ Lenin — este capabil să organi­ al Uniunii Sovietice a parcurs un drum glorios de sub conducerea încercată, raarxist-Ieninistă a P.C.U.S., cărbune. Fc scama creşterii pro­ lele nccc.are şi un transport co­
formismului pe plan internaţio­ zeze lupta clasei muncitoare şi luplă în slujba cauzei comunismului. întemeierea sa a Comitetului său Central în frunte cu eminentul ductivităţii muncii, randamentul respunzător. Toate acestea au
nal. a tuturor celor ce muncesc împo­ reprezintă totodată un eveniment dc Însemnătate is­ luptător pentru socialism şi pace, tovarăşul N. S. pc exploatare în cărbune a cres­ lăcut ca în 26 de zile din luna
Elaborarea de către genialul triva claselor exploatatoare, pen­ torică pentru întreaga mişcare muncitorească. Că- Hruşciov, fn înfăptuirea grandiosului Program al con­ cut şi în luna iulie ajungind la iulie, minerii din Lupeni să-şi
continuator al operei Iui Marx şi tru cucerirea puterii, iar după lăuzindu-sc după invă(ătura leninistă despre partidul struirii comunismului. 3,879 tone pc post faţă de 3,501 depăşească sarcinile planului de
Engels, Vladimir Uici Lenin, a victoria revoluţiei socialiste să de tip nou al proletariatului, forţele tnainlatc ale Politica externă a stalului sovietic constituie un fac­ cît este planificat. Depăşindu-şi producţie cu 4.353 tone cărbune.
învăţăturii despre partidul de conducă opera de făurire a socie­ clasei muncitoare din ţara noastră, din numeroase tor de o deosebită însemnătate al luptei pentru apă­ în fiecare lună sarcinile de plan,
tip nou, despre bazele lui ideo­ tăţii noi, să îndrume cu mină si­ (ărl ale lumii, au pus bazele partidelor marxisl-leni- rarea şi consolidarea păcii, pentru preinlîrapinarea răz­ Un aport însemnat la obţinerea
logice, organizatorice şi tactice, gură toate domeniile de activita­ nişte care alcătuiesc astăzi puternica mişcare comu­ boiului mondial, pentru triumful cauzei socialismului, colectivul dc muncă de aici a accsiui succes a adus sectorul
constituie un merit nepieritor al te, asigurînd traducerea în viaţă nistă internaţională — avangardă de luptă a clasei democraţiei şi progresului In fnlreaga lume. reuşit să extragă anul acesta IV B unde apliciiulu-se cu mult
său fa{ă de proletariatul din în­ a ideilor marxism-leninismului. muncitoare şl a tuturor celor ce muncesc. Vă urăm din toată inima, dragi tovarăşi, dumnea­ peste prevederile planului de pro­ succes metoda de lucru „Două
ducţie mai mult de 10.000 tone
treaga lume. Teoriilor reformiste, Născut acum peste patru dece­ Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, unind sub voastră, tuturor comuniştilor sovietici, succese tot cărbune. Numai în această lună, lîşii de cărbune în 24 dc ore",
sa reuşit să se dea peste plan
Lenin le-a opus concepţia sa cu nii, Partidul Comunist din Romî- steagul său revoluţionar cele mal largi mase de oa­ mai mari in ridicarea edificiului luminos al comunis­
privire la partid ca detaşament nia s-a călăuzit neabătut după în­ meni aj muncii, a fnlăptuit Marea Revoluţie Socia­ mului, fn lupta pentru pace şl prietenie Intre popoare. pînă în ziua de 27, minerii din 1.764 tone cărbune.
de avangardă al clasei muncitoa­ văţătura Iui Marx, Engels, Lenin, listă din Octombrie, a construit pentru prima oară Trăiască gloriosul Partid Comunist al Uniunii Sovie­ Uricani au extras peste plan C. SABIN
re, format din elementele cclc aplicînd-o în mod creator la con­ în lume societatea socialistă, iar astăzi realizează cu tice I 1.951 tone cărbune. corespondent
mai conştiente, cele mai mature diţiile ţării noastre. Acum parti­ succes construcţia desfăşurată a comunismului. Să trăiască şi să se întărească unitatea şl frăţia din­ Rezultatele cele mai bune le-a
din punct de vedere politic, cele dul nostru îşi îndeplineşte cu Realizările epocale ale Uniunii Sovietice fn edifi­ tre partidele noastre, unitatea înlregil mişcări comu­ obţinut sectorul 1 unde brigă­ Prin creşterea
mai călite şi combative, capabile cinste rolul de forţă conducătoa­ ca rea orindulrii socialiste. în dezvoltarea economiei, niste Internaţionale, a comunităţii ţărilor socialiste, zile conduse de Victor Cîrciu- randamentului
de orice sacrificiu pentru cauza re în opera istorică de făurire a ştiinţei şl culturii, tn domeniul cuceririi Cosmosului sub steagul atotbiruitor al marxism-leninismului I maru, Vasile Apostol, Stan Matei,
socialismului. Istoria a confirmat socialismului. stlrnesc admiraţia oamenilor muncii din ţara noaslră COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI au realizat însemnate depăşiri in vederea îndeplinirii planului
profunda justeţe a concepţiilor In timp ce acum 60 de ani idei­ şl din lumea întreagă, constituie o vie mărturie a su­ de producţie o activitate însufle­
lui Lenin, demonstrînd că numai le lui Lenin adunau în jurul lor periorităţii socialismului faţă de capitalism, întăresc MUNCITORESC ROMlN ale planului de producţie. ţită sc desfăşoară şi în abatajele
un astfel de partid este in stare doar un pumn de luptători, as­ S. LUPU minei Aninoasa. Rezultate bune
să organizeze masele, să Ic mobi­ tăzi ele însufleţesc puternica miş­ corespondent au obţinut sectoarele 1 şi III,
lizeze la luptă revoluţionară şi care comunistă internaţională, Adunarea solemnă consacrată aniversării care in perioada 1—27 iulie au
să asigure victoria socialismului. care a devenit o uriaşă forţă a 4,353 tone cărbune extras peste plan 1.063 tone şi
respectiv 866 tone cărbune. Spo­
Făuritor al învăţăturii despre progresului social, numărînd CongresuBui al Il-iea al P. M. §. O. R. peste plan rul dc producţie a fost realizat
partidul revoluţionar de tip nou, aproape 90 de partide comuniste In vederea îndeplinirii ritn-L datorită creşterii randamentului
al comuniştilor, Lenin a fost. tot­ şi muncitoreşti cu 42,5 milioane Cu prilejul aniversării a 60 de A luat cuvîntul tovarăşul Ion partidului maixisl leninist, suc­ a • ircinilor de plan. minerii din pc mină la 1,321 tone cărbune pe
odată, organizatorul primului de membri. Strîngîndu-şi necon­ ani de la Congresul al II-lea al Popcscu-Puţuri, membru al C.C. cesele obţinute de poporul so­ abatajele minei Lupcm caută să post.
tenit rîndurile, întărind unitatea
partid de acest fel — gloriosul Partidului Muncitoresc Social- al P.M.R., directorul Institutu­ vietic sub conducerea Partidu­ Irosească din plin utilajele mo­ V. IOAN
Partid Comunist al Uniunii So­ lor sub steagul invincibil al mar­ Democrat din Rusia. în sala lui de istorie a partidului, caic lui Comunist al Uniunii Sovieti­ derne cu care lucrează, metodele corespondent
vietice. care mergînd pe drumul xism-leninismului, călăuzindu-se C.C.S. din Capitală a avut Ioc a relevat însemnătatea istorică ce, triumful în ţara noastră. în
arătat de Lenin, a înfăptuit pri­ în mod consecvent după tezele o adunare solemnă, organizată a celui deal II-lea Congres al mişcarea muncitorească interna­
Consfătuirilor din 1957 şi 1960, de Institutul de istorie a parti­ P M.S.D.R., lupta Iui Lenin pen­ ţională, a învăţăturii marxist-
ma revoluţie socialistă din lume, partidele comuniste şi muncito­ dului de pe lîngă C.C. al P.M.R., leniniste despre partidul revo­
a creat prima societate socialis­ reşti vor obţine noi succese în Şcoala superioară de partid tru crearea partidului de tip nou luţionar al clasei muncitoare. Arături pe suprafeţe cît mai mari
tă, iar acum, în fruntea poporu­ lupta pentru triumful socialismu­ „Ştefan Gheorghiu" de pe lîngă al proletariatului şi fundamenta­ După adunare a rulat filmul
lui sovietic, construieşte cu lui, pentru democraţie şi inde­ C.C. al P.M.R. şi Institutul de rea principiilor ideologice, de ,.Ia începutul secolului". Dacă în ultimele zile ritmul seceri­ ptnă la data amintită s-au executat
succes comunismul în U.R.S.S. pendenţă naţională, pentru pace. istorie al Academiei R.P.R. organizare şi de activitate ale (Agerpres) şului a crescut considerabil, in majo­ arături pc numai 14,9 la sulă, 24 şi
Ultimele congrese ale P.C.U.S., Partidul Muncitoresc Romîn, La adunare au luat parte to­ ritatea raioanelor, Ln schimb araturile respectiv 15.3 la sulă din cft s-a pre­
la care am avut prilejul de a asis­ împreună cu întregul popor ro­ varăşii Uie Murgulescu, Gheor- continua sa se desfăşoare anevoios văzut a se ara.
ta, au trasat, în spiritul ideilor mîn, folosesc prilejul celei de-a ghe Nccula. Paul Niculescu-Mi- Aproape 4 milioane lei economii Din întreaga suprafaţă de 40 000 ha, Intre seceriş şl arături s-a oreat
leniniste, sarcini de însemnătate 60-a aniversări a Congresului al zil. Ghizela Vass, membri ai pină la 28 iulie nu se arase nici cel un mare decalaj care trebuie urgent
istorică pentru înfăptuirea fazei II-lea al P. M. S. D. R. pentru a C.C. al P.M.R., Cornel Fulger, Cocsuîii hunedoreni au desfăşurat de Ia uzina cocso-chimică din Hune puţin 25 )a sulă. Unităţile agricole lichidat. In acest scop conducerile
superioare a comunismului în transmite poporului frate sovie­ Constantin Lăzărescu, Teodor anul acesta o susţinută activitate pen­ doara a acordat o deosebită atenţie din oraşul regional Hunedoara au unităţilor agricole sl ale S M.T. au
U.R.S.S., au dezbătut probleme tic, încercatului său partid comu­ Marinescu, membri supleanţi ai tru a trimite furnalelor cocs In can­ reducerii preţului de cost. Consumu­ cxoculat araturi po 36 la sulă, iar ceJe rlaloria să antreneze la executarea
fundamentale ale luptei pentru nist, Comitetului Central şi Pre­ C.C. al P.M.R., activişti ai orga­ tităţi suficiente şi de calitate superi­ rile specifice au scăzut, materiile chi­ din raioanele Sebeş şi Alba pe aproa­ arăturilor un număr sporit dc trac­
victoria cauzei socialismului şi zidiului C.C., în frunte cu tova­ nizaţiilor de parlid din Capita­ oară. Numai tn primele două decade mice au fost mai bine valorificate. pe 30 |q sută dîn suprafeţele pla- toare, să ia măsuri pentru a se lucra
păcii în întreaga lume. Lucrările lă, cadre didactice, elevi şi stu ale acestei lum ci au produs peste Drept urmare, în prima jumătate a nif iccfl e. alît ziua oît şi noaptea.
congreselor P.C.U.S., programul răşul Hruşciov, urări de noi şi den(i de la şcolile de partid, plan aproape 500 tone cocs, cu o anului la uzina cocso-chimică a com­ Cu acelaşi rilm se puica lucra şi în Peste lot, arăturile trebuie să
P.C.U S, adoptat la Congresul al măreţe succese în lupta pentru cercetători ştiinţifici, propagan­ rezistentă mecanică ridicată. binatului hunedorean s-au înregistrat unităţile agricole din raioanele 11ia. înceapă imediat pe terenurile dc
victoria cauzei noastre comune De asemenea, colectivul de muncă economii de aproape 4 milioane lei. f,
XXII-îea au o mare importanţă — cauza comunismului şi a dişti. Orăşlie şi oraşul regional Deva unde unde s-a 'îns recolta t
nu numai pentru P.C.U.S. şi con­ păcii. Au fost dc faţă I. K. Jegalin,
strucţia comunistă în U.R.S.S., ambasadorul Uniunii Sovietice
dar şi pentru mişcarea comunis­ Articol cens pentru ziarul în R. P. Romină, şi membri ai
sale finele pete
tă internaţională, aduc o contri­ „Pravda“ ambasadei.

£cc ce coidPi&uÂtti

LA CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCD? în 90 gospodării colective MKVRgsrvn • tf '
1
s-a terminat secerişul ‘m
Preocupări pentru sporirea
Corespondentul nostru, tov. SEVER MISCHIE, de ln Consiliul agricol
producţiei de o(el special regional. ne face cunoscut că pină ic ri, 29 iulie, in 90 dc gospodării agri­ ®§il
cole colective din regiunea noastră s-n terminal recoltatul cerealelor.
Colectivul oţelăriei electrice încărcarea la timp şi corectă a am redus rebutul la zero. In Dintre acestea, 23 sc află in rata nul flia. 20 in raionul Scbcf, 12 in
a C.S. Hunedoara se situează cuptorului. această direcţie mai avem totuşi raionul Alba 9 in raionul Brad. lot. atitea in oraţul regional Hunedoara ele.
printre colectivele care în se- Este apoi deosebit de impor­ multe dc făcut. Aceasta o făcut posibil ca pc întreaga regiune, pină ieri, să fie strinsâ
* mestrul I al acestui an a realizat tantă urmărirea evoluţiei şarjei Redactorul: Care sînt posibili­ recolta dc cereale de pe 93.1 la sută din suprafaţa cultivată cu griu, orz
ritmic sarcinile de producţie. pe fiecare fază de elaborare, pen­ tăţile de creştere a productivită­ fi secară.
Acest succes a fost obţinut în­ tru a putea interveni Ia timp în ţii muncii în viitor?
deosebi ca urmare a creşterii ne­ dirijarea unor parametri ai cup­ I. Ibinceanu: Două lucruri im­
contenite a productivităţii muncii. torului. portante vrem să le rezolvăm cît
Acum cîteva zile am organizat I. Ibinceanu : Aici intervine şi mai urgent. In primul rînd, ne Un ritm mai susţinut la treieriş! V s*
o discuţie la această secţie pe te­ organizarea muncii. propunem să reducem timpul
ma creşterii productivităţii mun­ N. Avrămescu: Indiscutabil că de reparaţii la rece cu 30—40 la In ultima săptămină. mai ales, rit­ Slab se stă cu această lucrare, mai
cii. Au participat tovarăşii : ing. fără o temeinică organizare şan­ sută. Cea de a doua problemă mul lucrărilor de recoltare s-a inten­ ales, în raioanele Brad, Haleg şl tn
loan Ibinceanu, adjunct al şefu­ sele izbînzii sînt minime. Prim* este trecerea la elaborarea dc sificat mult in ţoale unităţile agri­ oraşul regional Deva unde cu toate
lui de secţie, Nicolae Avrămescu, topitorii şi toţi ceilalţi muncitori şarje fără oxidare, procedeu ex­ cole din regiunea noastră. Drept re­ că existau arături tăcute şi gospodă­
maistru la cuptoare şi lancu trebuie să cunoască din timp pra perimentat cu bune rezultate. zultai, pină la 28 Iulie s-au recoltat riile dispuneau dc seminţele necesare, u* ri
Constantin, şef de echipă în hala gramul de lucru, pentru că nu­ Menţionez că aplicarea acestor cerealele de pe 93,1 la sula din supra­ s-au însăminţat plante furajere pe
de turnare. Redăm mai jos o mai în acest fel îşi pot organiza măsuri duce Ia scurtarea duratei faţa cultivată. Cele mai bune rezul­ numai 56 la sulă, 56,5 Ia sulă şi res­
parte din discuţie. bine munca. de elaborare a şarjelor cu circa tate s-au obţinut la slrinsul recoltei pectiv 64,3 la sută din suprafeţele
* I. Constantin: De felul cum o oră şi 30 de minute. Bineînţe­ in oraşul regional Deva şi in raioa­ planificate.
T. Ibinceanu: Dacă în prima sînt pregătite oalele de turnare les că alături de cele arătate se nele Ilia, Sebeş şi Orăştie. In oraşul Este de datoria organizaţiilor de
jumătate a anului am reuşit să şi maselotele depinde în mare regional Deva, spre exemplu, recolla parlid. a sfaturilor populare şi a
dăm peste sarcinile de plan 1392 măsură evitarea pierderilor de impune reducerea în continuare de cereale a fost strinsă de pe 99,3 conducerilor unităţilor agricole să ia '•■•-'agr o
tone oţe! şi să ne îndeplinim rit­ oţel. In mai multe luni din anul a rebutului şi ridicarea califică­ Ia sută din suprafaţa ocupată cu măsuri pentru urgentarea transportu­
mic planul la toţi indicii, acest acesta, împreună cu echipa mea. rii. orz, secară şl griu, iar în raioanele lui la arii şi pentru executarea fn-
lucru se datoreşte în mare mă­ amintite de pe 93,6—98,2 la sulă. fr-un ritm mai susţinut a frelorişului. tfe*. fer- i K
sură creşterii productivităţii mun­ Nu aceeaşi preocupare se mani­ In acest scop este necesar să se or­
cii, indice care s-a realizat în pro­ festă însă pentru transportarea re­ ganizeze mai temeinic munca in cam­
porţie dc 107,8 la sută. Linie ferată continuă Bucureşti-Constanţa coltei la arii, pentru desfăşurarea In- pania de strîngere a păioasclor, să ti'
Redactorul ziarului nostru: tr-un ritm mai susţinut a trelerişu- se urmărească folosirea mal deplină
Prin urmare, aţi dobîndit o bună Dc curînd au fost terminate lucră­ duri de calitate superioară şi la un Iui. Iu majoritatea raioanelor, cimpul a timpului de muncă şi a capacităţii
experienţă în acest domeniu? rile de transformare a căii ferate ce preţ de cost redus. este încă plin de clăi, ariile nu sînt de lucru a atelajelor şi celorlalte
leagă Capitala cu oraşul Constanţa
I. Ibinceanu: Desigur. Creşte­ Trecerea la calea ferată continuă peste tot amenajate, Iar batozele, in mijloace de transport.
rea productivităţii muncii este înfr-o linie ferata continuă fără joan- sporeşte siguranţa circulaţiei, viteza multe locuri, nu funcţionează la în­ Situaţia treierişului
fe. La realizarea ei. lucrători ai Di­
strîns legată dc îmbunătăţirea in­ (renurilor, precum şi capacitatea de treaga tor capacitate. Ca urmare, din
dicilor dc utilizare a cuptoarelor, recţiei generale a cailor ferate au transport. De asemenea, cheltuielile de la 28 iulie a.c.
recolta dc griu, secară şi orz, sece­
folosit utilaje de mare randament la exploatare pe un kilometru de linie
care sînt condiţionaţi de o serie rată mecanic şi manual s-a treierat
de factori. Din aceştia amintesc nivelul tehnicii actuale, fabricate în de acest fel sînt cu circa 20 la sută pină Ia 28 iulie doar 38,4 la sulă fn Deva 45.2 7 #
ţară. cu ajutorul cărora au obţinut su­ mai mici declt Ia o linie obişnuită.
necesitatea stabilirii corecte a raionul Sebeş — 35,1 la sută In ra­ Sebeş
reţetei de dozare în funcţie de ionul Orăştie, 5,5 la sută în raionul 38,4 •/.
marca şi proprietăţile oţelului. Brad, 22,8 la suta în raionul Ilia etc. Orăştfe
N. Avrămescu: Sînt de aceeaşi Maşini electronice de calcul fn silvicultură Pe regiune proporţia trclerlşulul se 35,1%
părere în privinţa reţetei de do­ ridică Ia numai 31,7 la sută din su­ Alba 33,BV,
zare; important este însă ca ea De curbul maşinile electronice de eonstrteirea drumurilor forestiere, pre­ prafaţa de cereale recoltată. 1. v^
să se respecte întocmai. Indicii calcul au început să fie utilitate fi cum fi pentru punerea în valoare a O situaţie similară există şl în ceea Hunedoara 26,3*/,
de utilizare pot fi influenţaţi în la retolvaria unor probleme impor­ unor masive păduroasc ce urmează ce priveşte însămînţarea plantelor fu­
bine numai dacă se respectă cu tante din domeniul silviculturii. să fîe date în exploatare. In numai rajere fn mirişti. Potrivit datelor
strictele procesul tehnologic şi Pe baza unei noi metodologii, ela­ 70 de orc dc lucru cu mafinile elec­ aflate la Consiliul agricol regional, lila 22,8 % La G.A.C. din Orăştie se pun încă de pe acum baze viitoare­
instrucţiunile deiucru. Ca mais­ borate dc specialişti ai Institutului dc tronice de calcul romincfti s-au reali­ pină fn prezent gospodăriile agricole Haţeg 18.4% lor recolte. In acest scop, mecanizatorii execută de zor arături
de vară.
tru. am insistat întotdeauna asu­ cercetări forestiere, eu ajutorul aces­ zat lucrări care in mod obifnuit ar colective au lnsămîn|at plante furaje­
pra acestor cerinţe. Am urmărit tor mafint s-au efoctual calculele ne­ fi necesitat cel puţin 4.000 — 5 000 re pe numai 1.125 ha din suprafaţa Brad m In fotografie: tractorişti din brigada a VlII-a a S.M.T.
pregătirea materiilor prime şi cesara întocmirii proiectelor. P en£nt ore. prevăzută în planurile de producţie. Orăştie, condusa dc tov. Ion Sendrean, Ia arat.
m