Page 37 - 1963-07

I

PROLETARI DIN TOATE ŢAR1LB, UNTTI-VA1
CALITATEA - OBIECTIV PRINCIPAL
!mu suria s, \ Intre laminatorii Combinaţii- "I Munca de partid iB
ÎN ÎNTRECEREA LAMINATORIU
| ^

la nivelul cerinţelor
.■ lui siderurgic din Hunedoara .*
% se desfăşoară o susţinută între-
.* cere socialistă avînd ca obiec- In prima jumătale a anului, cali­ prevăd în planurile lor de muncă pe­
■« tiv principal îmbunătăţirea con- *• tatea laminatelor noastre a fost cu riodic analizarea calităţii producţiei.
•* tinuă a calităţii produselor la- mult Smbunătatlia fa 12 de anii pre­ In lunu mal, de pildă, organizai: de
\ minate. In acest scop, a fost \ cedenţi. Am reaUizat fn primul tri­ bază din schimbul A (secretar Eug-
întărită munca politică desfă- •* mestru o scoatere dc ţevi calitatea naru Zcvedci), a analizat in aduna­
f-a de peste 87 la sută şi am redus re generală această problemă. Co­
\ furată dc organizaţiile dc bază %
•* pe schimburi fi au fost aplica- t* pînă acum rebutul Jună de lună. muniştii din schimbul A au scos
Numai în primele 5 luni ale anului, atunci la iveală şi o serie de lipsuri
•* te o serie de măsuri tehnico- "•
•* organizatorice menite să asi- •* prin reducerea rebutului, am reali­ ca? lipsa de colaborare înlrc mane-
zat o economic de aproape 90 tone vranţi, întreţinere şi ccilaJji lumină­
"m gure o exploatare raţională a *•
de metal. Pină fată de alte tori la schimbarea cajclor, intrcline-
rj agregatelor, să scurteze durata •" r
*■ opririlor accidentale ele. "■ perioade, am primit doar două se­ '"> ţnccanică nu răspunde prompt Ia
■" Redăm cîlcva aspecte din sizări din partea beneficiarilor pen­ i iti.Tarca avariilor, funcţionarea dc-
*• activitatea colectivelor grupului *• tru calitatea mai puţin corespunză­ ft. uoasă a lanţurilor transportoare
•“ de laminoare Pcftif privind toare a profilului U24. etc. Măsurile elaborate alunei Insă
munii iiuiiinriizip ftii 17IM1» ttti tu l M MM M I ^ I u idr riU'u • . 1 |l|*tPl£l9lB1 > tl» »!» HăjQît iXi Chiar şi acest număr mic de sesi­ nu au fost înfăptuite, Ca urmare şi
*• preocuparea lor din primul se- "«
■’ mestru al anului pentru im- •* zări, pe noi ne nemulţumeşte. Pen­ rebutul a continuat 6ă se menlină
3" buniîtăţirca calităţii laminatelor. *• tru evitarea primirii unor sesizări ridicat fată de celelalte schimburi.
La G.A.C. Tărtăria ■ • Situaţia creată se dalorcşte şi fap­
• ft asemănătoare, comitetul de partid a
* 0 9 9 • 9 * •
I I ■ •
• III
Pregătiţi din vreme, colectiviştii cerut conducerii secţiei 6ă fa măsuri tului că nici comitelui fie partid nu
din Tărtăria. alaiuri do mcoanizatori, Rezerve grabnice dc înlăturare a deficiente­ a urmărit îndeaproape felul în care
au început bătalia recoltei. Inccpind lor ce s-au manifestat la maşinile de sint rezolvate hotărlrilc adunării ge­
din z(ua dc 9 Iulie a.c. şi pînă astăzi, Importante îndreptat. Inginerul Mihal Rizea a nerale a comuniştilor din schimbul
cele două combine conduşe de me­ Ritmul intens de laminare şi primit sardna să se ocupe îndea­ respectiv. Noi am Indicat biroului or­
canizatorii Gheorghe Pascu şi Ion proape de buna funcţionare a ma­ ganizaţiei dc bază din schimbul
Chirilut de la SM.T. Orăştle şi cel calităţile deosebite pe care tre­ şinilor respective. A să analizeze din nou In luna iulie
121» rie colectivişti, au recoltat griul buie să le aibă laminatele noa­ Ca urmare a indicaţiilor primite situaţia rebutului. Voin acorda dc
dc pe o suprafaţă de 66 hectare, din stre, ne-au determinat să găsim din partea comitetului dc partid, bi­ această dată organizaţiei din schim­
rezolvare mai multor probleme
suprafaţa totală de 250 ha cultivată de ordin tehnic în cadrul secţiei. rourile organizaţiilor de bază orga­ bul A un sprijin mai efectiv în ve­
cu această plagia. Una dintre acestea am aplicat-o nizează la sflrşilul schimburilor, Îm­ derea eliminării deficienţelor corc uu
MARIA LASCU preună cu şefii dc 6chimb, scurte favorizat creşterea rebutului. Acelaşi
Inginer agronom la cuptoarele adinei şi este vor­ operative în oare sfnt anali­ spjijin vora căuta să-l acordăm şi
ba de trecerea lor treptată pe celorlalte organizaţii dc bază, astfel
sistemul de evacuare lichidă a zate cauzele apariţiei rebulului. Cu îneît flecare schimb să reducă lot
acesl prilej sint traşi la răspundere
Au rncepuf seceratul zgurii. cei vjnovaţi şi sc iau măsuri pc loc mai mult rebutul sub cifra admisă.
Noi am observat că porţiunea
griului pentru prelntîmpinarca fenomenelor SIMION MORARU
din lingou introdusă în stratul respective. Trebuie 6ă arăt că or­ locţiitor al secretarului comitetului
In ziua de 9 iulie a.c., la gospodă­ de cocs nu prezintă acelaşi grad ganizaţiile de bază pe schimburi tşî dc partid de Ia laminorul dc 650 ruin.
ria agricolă n>leclivă din PelrestL de încălzire cu celelalte porţiuni
raionul Sebeş, 40 de colectivişti au Din această cauză înregistram de­ Asigurăm o bună întreţinere
tnroput recoltatul griului. Colecti­ seori rebuturi ridicate şi un con­
viştii vor recolta cu forte proprii sum mare de cocs. De aceea a agregatelor
6uprafala de 15 ha, lucrare ce nu 6e ne-am orientat încă din anul tre­
poate face mecanizat pe această su­ cut asupra introducerii unui nou Sîntem datali cu agregate mo­ lor. Aşa am procedat, bunăoară, cu
prafaţă. lip de grătare în cuptoare şi derne; dar, cu cit agregatele sint mai citeva zile fn urmă. Şeful de echipă
Dc a doua zl, combinele care de- efectuarea unor modificări con­ moderne, cu mecanisme mai multe şi Barbu Mitică, din scclorul patului dc
,
serveso această gospodărie, termintnd structive care să permită func­ mai complicate, cu atit şi sarcinile ră< ir \ a sesizat că bolţurilc de re­
recoltatul orzului, au intrat In lanu­ ţionarea cuptoarelor pe bază de dc întreţinere sint mai complexe. Ţi- glare dc la tija amortizoarc nu mai
rile de grîu. zgură lichidă. Urmărim ca acest nind cont de această cerinţă, ne-am prezentau siguranţă fn exploatare de­
eCATERlNA BLAGA sistem să fie mai întîi aplicat la organizai fn aşa fel munca, Incit sâ oarece lăcaşurile bolţurilor erau
corespondentă un rînd de cuptoare, unde con­ nu lăsăm nesupravegheat nici un sub- uzate. Avînd din timp pregătite pie­
diţiile de evacuare a zgurii per­ ansamblu din agregatele existente. Iii sele de schimb, la prima schimbare
K Tractoristul Cobliaş Emil, de $4 a calihrclor am executat şi noi lu­
Jg Ia G.A.C. Deva, lucrează la ^ mit desfăşurarea muncii cuptora- acest scop, au fost constituite crările ce ne aparţineau.
bătăii a M slrlnsul şi balotatul paielor de
cile două brigăzi, una la
li­
rilor fără a fi expuşi unui exces
stl=li:iisit=lt=itsiisil S||S||=II=II=II=I|=||=|| £ orz. de căldură. Urmează ca după exe­ nia de laminare şi alta la patul dc La începutul anului înregistram,
fi Wi :: -- :: -- ” .. cutarea tucrărilor de ecranare a răcire; la rlndul lor, aceste brigăzi ruai ales la profilul rotund, un rebut
peretelui fiecărui cuptor opus şi sint divizate pe echipe, fiecare om mare provocat de fisuri longitudinale.
T Fa Gr A.C. ,,Docta“ din Orăştie kilometri din oraş. Da, da, f>e tar- — Stai o clipă, că nu dau turcii! Recoltatul furajelor introducerea ventilaţiei în spa­ avînd în supraveghere citc un sub- Din cau/.a temperaturii ridicate trans­
li ^ bătălia pentru strinsi/l piinii, de- laua de acolo Se lucrează intens. Mănincă fi ţi-oi spune eu... ţiul de lucru lingă orificiul de ansamblu La llecaic începui dc misă de bjra încălzita, rolele ver­
îl etanşată cu citeva iile în urmă. este — Plec la Şumuftâu. — Dar vreau sa fliu acum, să-mi Creşterea continuă a electivului de evacuare, să trecem şi celălalt schimb se execută revizia •> aban.sun- ticale dc ghidare la mesele orizon­
in toi. intri in sediul colectivei, ve- — Păi ziceaţi că vieţi sâ afla(i tihnească. animale proprietate obştească, ridică rînd de cuptoare pe acest nou blclor respective şl în cazul cind este tale dc buclurc se blocau. In acest
s ritabil stat major al campaniei de situaţia. — Rezultatu-i bun. Uite. pînă la In fa|a colectiviştilor din raionul sistem. Pînă acum, noul sistem descoperită o defecţiune, şctul dc caz, rolele respective nu mai pri­
il recoltare, curios să afli cum mer- — Am fi aflat-o. Mi-a dat ajutor 12 ai dat 45 de saci. Calculat fie­ Orăştie, problema asigurării unei pu­ este aplicat la 14 cuptoare, avînd echipă şi maistrul iau măsuri urgcnlc meau mişcarea dc rotaţie iisurtnd ast­
II ge treaba. Aici se aduni scriptic re- telefonul... care la circa 80 de kg, înseamnă în ternice baze iurajere. Pentru reali­ astfel condiţii de încălzire uni­ pentru remediere. Prevenim in acesl fel barele. Fisurile puteau fi obser­
îţ zultatele din fiecare zi. se lac com- + medie 3.600 kg. Pînă în seară, dacă zarea acestui lucru, colectiviştii formă a lingourilor. tel defecţiunile ulterioare. vate numai la balotarea laminatului,
paraţii cu cele ale anilor anteriori, faci tot pe atîia... mobilizai! dc organizaţiile de partid Noul sistem permite şi scurta­ ultima fază din procesul tehnologic.
calcule fi anticipări, se împart sar- C tefan Soloraon, colectivist, dele­ — Nu te grăbi să calculezi, că şl consiliile de conducere ale G.A.C,, rea duratei de încălzire, deci in­ In activitatea noastră urmărim şi IMTiă atunci sc mai laminau circa
reducerea timpului de staţionare la
n
ctai „ultraurgente . Oamenilor insă ' l<* combina nr. 36, privefte am fi eu socotelile mele. Vreau să participă In număr mare la recolta­ tensificarea ritmului de laminare, opririle accidentale planificate. In două tone de metal, care era trans­
nu prea le arde de vorbă. Iţi râs- cu mindric lunecarea lină a combx- fac mai mult decit am făcut dimi­ tul şi strînsul furajelor. elimină răsucirile şi secţiunile format fn rebut.
pund laconic, chemaţi de treburile ne lor in lan. neaţă.. Pînă Ir? ziua de 10 Iulie a.c., aşa luna aprilie, dc pildă, acest timp a
fost redus cu 72 la sulă. in luna mai
Acest inconvenient l-am înlăturat
rombice la caja de laminare, cît
cîmpului — Vreo 60 de hectare; Atît ara Hotărirea nu-i numai a lui loan jj după cum reiese din situaţiile comu­ şi pericolul de rupere a cilindri­ cu 83,3 la sulă. iar fn perioada 1—25 prin modificarea rolelor. Montind rul­
— La grîu am început din 6 iu- tarlaua asta de la Şumufiău. Astăzi Barbtt. Pe felele arse de soare ale ţţ nicate Consiliului agricol raional lor. In mare măsură vor fi elimi­ Iunie, din cele 75 dc ore planificate, menţii din role sub nivelul mesei
lie. Merge bine. O sâ avem recolta dăm gata tot ce a mai rămas aici celorlalfi se poale cili aceeaşi dorin- jj Orăştie, (înul natural a (ost recoltat nate şi defectele de suprafaţă: am folosit doar 9 orc. Acest lucru
de buctarc, blocarea lor este evi­
nu glumă. de recoltat. Că lucrează copiii ăftia fă fermă de a munci mai bine, moi j- de pe o suprafaţă de 3.310 ha, Iar a fost posibil şi datorită faptului că tată, Iar pericolul fisurării barelor
— Da, cu combinele. Aşa recol- de te miri... cu spor, de a stringe cit mai repede Jj sufluri, incluziuni nemetalice, fi­ noi ţinem o legătură strinsă cu mai­
I] tâm. E vorba doar de operativitate. ,.Copiii sint cei patru mecaniza­ aurul ogoarelor în hambaralele co- fi tinetele cullivatc de pe 1.492 ha. suri etc. ştrii de la exploatare şi atunci cind complet înlăturat.
a
Cele mal bune rezultate le-au ob­
fi — Ştiţi.» tori de pe combină. frn[ii Bnrbn lectiviftilor. ţinui gospodăriile agricalc colective Ing. IO AN MUIUŢ ci executau lucrările planificate Procedind astfel, am reuşit să ne
— Nu vă supăraţi, trebuie să ple- — Vaslle fi Ion. ■— Gheorghe lai n auza de prim a trecut Combi- jj adjunct al şefului secţiei bluming (schimbări de calibre, schimbări şi aducem contribuţia directă asupra
Zi cam la holde. Să vedem cum stăm fi llic Andrei. Şi, afa cum zicea M nele au pornit din nou, în mer- ~ din Şi bol, Vinerea, Mârlincşll şl Ing. AUREL PADUREAN reglări de caje etc.), am executat reducerii rebutului cu mult sub ci­
Gcoagiu, care au cxeculat această
i] cu recoltatul. Griul nu afteaptă. Uite, sul lor legănat, să secere griul. De ţj fra admisă. Dară în luna aprilie, re­
fi pînă ne întoarcem o să vă pună in oe*x>oo<xi<yx>occ<>ctx*x>oettOooooocccK<)oooao lucrare pe întreaga suprafaţă. Inginer principal unele lucrări de prevenire a avarii- butul a fost exact cit cifra admisă,
departe ai impresia că totul se des- fi
■■ curent cu situaţia tov. Bona. Din carnetul făfoară ufnr in joacă Dc aproape jţ in lunile mai şi funie cl a fost re­
:
— Saluturile dc rigoare fi, peste ci- de reporter insă, duduitul perseverent al trac- — dus cu efte 0,42 şl respectiv 0.G1 pro­
1| teva clipe, la sediu nu mai râniine OOO^moUJCIOOOMOOOOCOuroooOOuiJ 00006000 cente sub cifra admisă.
tomclor împletit cu fofnclul uscat il
decit tovarăfa Doina Borza, ajuloa- al holdelor ce ie curmă sub pale- fi SILVIU BOLDIN
rea contabilă. Prefedintcle fi iagi­ delegatul, muncesc cu tragere de lele combinelor, frunţile pline de “ maistru principal ta fnlrclîncrea
nerul colectivei au plecat, preocupaţi inimă, cu atenţie. Combinele lor %* sudoare ale mecanizatorilor fi ale s mecanică de la linia de prolilc mici
de treburile însemnate ale acestor opresc doar citeva clipe, atit cit să colectivi fiilor, privirile fi mişcările i! şi mijlocii a laminorului dc 450 mm.
zile, acolo unde se dS bătălia pentru hse sacii plini de rod. Apoi pornesc lor încordate, întreg freamătul num- l| Mobilă de bună calitate • • B miia» fi
pline. <H n nou > ca nişte corăbii indrăz- cii de care e cuprins cimpul iţi redă jj
- Situaţia, începe tov. Bona, e ne(e, pe valurile strălucitoare ale pe deplin imaginea ineleftării intense Z In cursul lunii iunie, secţia limplărle din cadrul I.I.L. „6 August" de OH** PIccsîB'csa.
următoarea Sinibătă am început re- lanului La .,cirmă“ ei. tinerii mc- dintre om fi natură în bătălia Pen- li Petroşani a livrat organizaţiilor comerciale din Valea Jiului un număr
coltatul griului. Din cele 406 ha in- caniznton, cu miinile indeftnle pe tni pline. Şi oamenii de aici, de II de 50 garnituri mobilă dc bucătărie de tip LL.H.-I i umal de bună ca­ Colectiviştii din Gcoagiu ra­ dÎBB Canalia8a
săminţale cu această cultură, cit volan fi ochii ageri, iar sus. „pe la Şuniuf‘ăii. biruitorii de fiecare iî fi litate. Brigada condusă de Petru Popa care execută această mobilă s-a ionul Orăştie. au cultivat cu orz
are gospodăria.. Punte\ echipajul, cile două colec- ai bătăliei, vor raporta fi in această S angajat ca fn cursul lunii iulie să depăşească planul de prod«:r(:e cu 25 » de3eg»*ffiţ|5ea
Convorbirea e întreruptă de firii- tiviste care supraveghează umplerea la sută, livrind un'tăţilor comerciale un număr de 53 d'' qornituri de mo­ 100 de hectare. Folosind scminle de
li tul telefonului. cu boabe a sacilor. Dar nici dele- G.A.C., rezultate dintre cele mai bilă. ION CIUR AŞ soi şi cultivlnrl orzul într-un teren bi­ II.T.t’.L.
fi - Alo tConsiliul agricol tDa. »"'< nu Unu locului. l,i bune. II corespondent ne pregătit, aileg acum rod bogat. S-au
imediat. Situaţia la zi c următoarea: notea,i !n lac, lă,a , in V. CHIŞ = recoltat pînă in prezent 50 hectare, Joi a părăsit Capitala, îndrcplin-
fi t li
ÎS ha recoltate. Cu patru combine. Ae « "■«"><« « =K=il=llzilzi[=ll=M=ll=l!=||=: =!tzj| O unitate mode! depăşindu-se producţia planificată In du-se spre patrie, delegaţia U.T.C.L.,
fi t,ccaye si n mâr Ha odihna.
Asta-i tot. Merge bine Nici o de- a,M in “ «/*' li condusă de tovarăşul Piotr Rcşclov,
fecliune cient, nu cumva să stea din pricina In oraşul Vulcan există unitatea medie cu 820 de kg orz la hectar.
fi Avans bănese preşedintele Comitetului organizaţii­
Vă spuneam deci - reia tirul n,ta ’ celor nr. 10 O.L F. al cărei goslion-jr Tot mei mulţi muncitori dc la Brigada III -a. condusă de loan Borza,
Um in
discuţiei interlocutoarea, că recol- f . fi colectiviştilor este tov Gheorghe Milra, iar vin- Fabrica dc hîrlie „1 Mai“ din Pe- care are £n primire lotul seminccr lor dc tineret din U.R.S.S., membru
obosite în magaziile gospodăriei, cal­ fi y.ălor iov. Gheorghe Floroiu. Spi­ treşti îşi petrec concediul de de 5.5 ha a depăşit producţia plani­ al Biroului C.C .al U.T.C.L., care ta
culează cu migală, periodic, cit a
Din nou telefonul. De la S.M.T. •r La gospodăria agricolă coîccti- ritul gospodăresc care domneşte odihnă la munte sau la mare. ficată cu 1.666 kg. la hectar, reali- invitaţia C.C. al U.T.M. a făcut o vi­
de data aceasta. recoltat fiecare combină Din h-jn 1! vă „Dacia" din Orăştie, de citeva aici. bogatele sortimente de le­ Anul acesta au plecat fn staliu- zită in ţara noastră.
calcule, comparaţii fi, bineînţeles, sa- zile a început să se împartă co­ gume şi fruclc oferite consuma­ nile dc odihnă 50 de muncitori zînd o producţie record.
- Da, gospodăria aici. Oho. eu j ^ \ bogate, La plecare, pc aeroportul Bănoa­
lis ac unei uco le de Rr}u lectiviştilor un nou avans bănesc torilor, rlovcdesc preocuparea ges­ printre care se numără *. Gheorghe Frumoase rezultate a obtinut şi bri­
orzul am terminat. SO de ha. Meca- p p i pcre fi lunar. Pentru cele 5.955 zile- tionarului unităţii şi conducerii Dasarobă, Vasile Stanciu, Maria sa, oaspeţii au fost conduşi de lo-
rin
r cc
nizatorxi sint acum la grîu. Ştiaţi? U^nina j or n colectivi flit or ajutaţi gada IV-a condusă de loan Mădeanu, varăşul Virgil Trofin, prim-scerctar
n Desigur, nu mi-am dat seama, era mecanizatori, muncă efectuate în luna iunie se O.L.F. Petroşani, pentru deservi­ Itîscă, llic Ghiban, Ion Ghiban, care a depăşit producţia planificată
fi firesc să ftifi. Ne daţi in ajutor r „ bi„ le se opre<c. împart colectiviştilor, drept a- rea şi aprovizionarea populaţiei. Ana Secaş şi Andrei Kamerth. al C.C. al U.T.M., de membri ai Bi­
prînz com e vans, 41.655 lei. Oamenii muncii din Vulcan au In lunile ce urmează îşi vor pe­ cu 700 kg. orz la hectar. roului şl efe activişti ai C.C. al U.T.M.
fi încă două combine? Asta zic fi eu Z- Mecanizatorii, colectivistele de Valoarea avansurilor băneşti numai aivinlc de mulţumire des­ trece concediul do odihnă 1n sta­
'
surpriză plăcută. Vin chiar de după pe comh me fi delegaţii se cifează GH. SÂDAU Au fost de fală I. K. Jcgalin, am­
fi amiază ? Vă mulţumim, tovarăşi.. /fl umhfă mănînce f să se odih _ repartizate colectiviştilor de la pre accaslă unitate motlcl ţiuni încă un număr de 57 mun­ corespondent basadorul Uniunii Sovietice fn RP.
;
DUMITRU CRINTEA
citori
fi Tov. Borza a pus receptorul jos. nească. începutul anului şi pînă în pre­ AUREL HOZU Romînă, şi membri ai Ambasadei.
zent însumează 118.631 lei.
fi Dar nu reufefte să se ajeie bine _ QU t — întreabă scurt han jg
jj fi telefonul sună din nou. Bărbii, mecanizatorul de la combina jj
— Alo ? Cum, unde ?! La Şumtif- 14 pe tinărul loan Bozdog. delega- z
II
tău. acolo recoltăm griul. Vreo doi tul combinei. “
n
fi wj&ll
SSllZ||ZnZI!ZlIZ||Z||Z||f|ZltZllZ||Z||Z||Z||S||=||Z||ZHZ||=||Z||Z||Z||Z||n
i-'- * '■ *.
'■vi • •
fa '■
Un nou record
la înaintări rapide
Teri a avut loc ta mina Vulcan ta oapaoitate maximă preoum şi
sărbătorirea unul eveniment deose­ susţinerii provizorii cu armături me­
bit. O brigadă complexă, căreia 1 s->a talice speciale T.H.
încredinţat săparea tn piatră a unei Executarea săpării galeriei a fost
galerii importările, a obţinui o înain­ încredinţată unor mineri cu experien­
tare de 341 m.l. şl un randament de ţă cum sint Voss Martin. Ionaşcu
4,7 m c. pe post, record In minele Ion, Szekely Ignat şl lonescu Iile.
din Valea JluluL care au condus cile un schimb fie­
La ieşirea din mină, minejii au care. Un ajutor preţios In organiza­
fost întirapinati ou căldură şî felici­ rea lucrului l-au primii din partea
taţi de organele de partid, tovarăşi maiştrilor mineri Traian Gherman,
din conducerea Combinatului car­ Vasillu Constantin şi Dudui Nicolae,
bonifer Valea Jiului, mineri fruntaşi, care au o Îndelungată experienţă în
oare le-au înmînat buchete de Mori. lucrările miniere speciale.
Apoi, In sala de apel a minei a ovul Rezultatele obţinute de brigada
loo o scurtă întrunire featlvă unde complexă de la mina Vulcan au do­
au luat cuvtntul minerii — şefi dc vedit că şl în condiţiile de zăcâ-
schimb şl tehnicienii, care au exe­ ratnt ale minelor din Valea Jiului
cutat lucrarea. El au arătat că re­ se poate organiza săparea unor lu­
zultatele obţinute se datoresc orga- crări miniere rapide, care 6ă asigure
năzării superioare a munall în patru deschiderea de noi fronturi de lu­
schimburi, pe baza cldogrameJ de cru lntr-ui: timp scurt In vederea
lucru, dotării brigăzii ou maşini dc qţxterU continue a producţiei de : Yt wHattW ••
încărcat de productivitate ai căwunt;
alte utilaje lOodern* Moşim Iţi * NICD Peisaj industrial din Valea Jiului. Pe vechea luncă a Jiului a răsărit o uouă preparaţte de cărbune.