Page 38 - 1963-07

Pa?. 2 mont nttjMun Nr.

Corul minerilor din Petrila de drumuri
In sprijinul activităţii şantierelor Succesele eonsfrueforllor

la toate sortimentele Petrila se înscrie azi pe harta, pa- corului, Borţa 'Augustul, Popa Ioan rilor muncitorefti, la gurile de mină, Cîrneşti (raionul Haţeg) a reali­
Colectivul de muncă al lotului
triei ca un oraş minier importam, fi Arsintescn Gheorghe iţi aduc bine adueîndu-fi contribuţia sa la ridica­ zat planul producţiei globale în
Aproape zilnic, din gara Sîn- mică importanţă de la moara de organizaţia de bază. Ea nu a tras Sătucul de allti dată a rămas de do- aminte de activitatea celor 40 de rea nivelului cultural al maselor, C trimestrul II al anului în curs în
timbru pornesc către şantierele bentonită. la răspundere conducerea admi­ meniul trecutului, aţa cum a rămas corijti care, in anii aceia negri, nu la formarea gustului artistic al mi- '
de construcţii din regiune impor­ Una din cele mai mari defec­ ţi viaţa plină de lipsuri fi necazuri o dată au făcut să răsune imnul norilor. Avînd un repertoriu bogat, proporţie de 101,12 la sută. In
tante cantităţi de cărămidă şi ţiuni şi pentru care nu s-a depus nistrativă pentru lipsurile mani­ a locuitorilor săi. muncitorilor de pretutindeni — in- bine intorpretat, corul din Petrila a obţinerea acestui succes s-au re­
ţiglă, produsă de fabrica între­ interes să fie rezolvată constă în festate şi a făcut prea puţin Dezvoltarea minei Petrila in anii ternaţionala. participai la toate concursurile cul- marcat în mod deosebit echipele
prinderii de industrie locală „Ho- folosirea neraţională a spaţiului pentru a întări disciplina în Puterii populare a schimbat corn- După 23 August 1944, datorită lural-artistice din ultimii ani. obţi- conduse de Nngy Geza şt Dobrca-
ria“ Alba Iulia. Meritoriu este de uscare a cărămizilor crude muncă. pici fi înfăţiţarea or a f ului. Sub mii- noilor condiţii create, formaţia a nînd la cel de-al Vll-lea concurs, nu Silviu, care au fost declarate
faptul că pe primele şase luni din şoproane. De mai mult timp ce se desfăfoară în prezent, locul ll
din acest an. colectivul de aici conducerea fabricii (şef de uni­ Sarcinile de plan trasate fabri­ la faza orăfenească. „evidenţiate în întrecere".
şi-a îndeplinit şi depăşit planul tate C. Klein) a sesizat că la cii de cărămidă din Sîntimbru nu Succesul de pînă acum al corului In recenta consfătuire de pro­
la unele sortimente de produse ir.area cărămizilor se produce o depăşesc capacităţile de produc­ minerilor are o adincă semnificaţie ducţie, unde s-a analizat activita­
ceramice. Aşa de exemplu la că­ strangulare în procesul de pro­ ţie şi forţele existente, aşa cum minei, a oraşului, a luat un puternic bine pe cori fiii Călugării îioraţiu, El este rodul strădaniei fi a mun­ tea depusă în cursul primului
rămidă normală planul a fost ducţie, dar măsurile pentru re­ încearcă unii tovarăşi de aici să avînl fi mifcarca cnltural-artisticâ Nîchita Ioan, Socoliuc Mi hai, Cră-
depăşit în perioada respectivă cu zolvare întârzie. Aici este în pri­ de amatori In prezent, oraţiil dis- iesen l-rina. Popa Viorol. Forro Ignat cii 'neobosite a unui colectiv artistic, semestru, colectivul lotului s-a
690.000 bucăţi, iar la ţigle cu justifice rămînerea în urmă. Cele Pune de un club nou, vicăpăior. fi alţii, care au *<rcal de ncnumă- /întărit, să ducă pc mai departe Ira- ^ angajat să realizeze planul pe
116.000 bucăţi-. mul rînd vorba de o folosire mai cîteva deficienţe semnalate (fără unde activează numeroase formaţii rate ori scena clubului făcmd să ră- diţia cin tecului minerilor. anul 1963 cu două luni mai de­
Fabrica din Sîntimbru are însă judicioasă a spaţiului. Numai a intra în amănunte) demon­ D. ÎONAŞCU vreme.
ca sarcină să producă şi o im­ aşa se explică de ce, în vreme ce strează că sînt încă mari rezerve artistice fi unde oamenii muncii vin sune cîntecele de viaţă nouă ale mi­ corespondent B. VASILE
portantă cantitate de cărămidă se vorbeşte de lipsa spaţiului, în nefo’-'ite. Pentru aceasta este cii plăcere să-fi petreacă timpul lor acrilor de azi. / corespondent
eficientă (cu goluri). La acest şoproane suprafeţe imense sînt liber. Dintre formaţiile care activea- Corni minerilor din Petrila este {
sortiment planul pc cele şase necesar să se treacă la o organi­ ză la club. cca mai cunoscută este cunoscut la fuipcni, Uricani. ta Uni­
luni nu a fost îndeplinit. Din goale, fără nici o cărămidă. zare cît mai judicioasă a muncii. corni. înfiinţat in anul 1923. ciute- can, la Hunedoara si în multe altei A -
cele 1.500.000 bucăţi planificate Deficienţe se semnalează în ul­ Să fie o mîndrie pentru întregul
s-au realizat doar 160000 bucăţi. timul timp şi Ia cuptorul dc ar­ colectiv atunci cînd va raporta cele sale. trînă la eliberarea patriei, părţi ale regiunii, unde a transmis Union Sirhu"; La ordinele dvs. —
Rămînerea în urmă este cu alîl dere a cărămizilor. Şase din ca­ au fost întotdeauna un îndemn si prin cinlccele prezentate mesajul Grădina de iuna: HUNEDOARA;
mai gravă cu cit pe marea majo­ merele dc ardere ale cuptorului îndeplinirea şi depăşirea sarcini­ o chemare la luptă pentru mineri; muncii eroice a minerilor, pricepe­ Rocco fi fraţii săi — seria
ritate a şantierelor de construcţii lor de plan ritmic şi la toate sor­ ţi îmbărbăta pentru a învinge greu- rea fi dragostea faţă de artă a ce­ 13 IULIE 19G3 l fi ll — cinematograful ..Victoria",
de locuinţe se lucrează cu ase­ slăteau ocupate dc cîteva zile eu timentele. In felul acesta ei îşi tăţile. Trudind din greu. cu utilaje lor ce scot cărbunele din adincuri. Programul I: 5,07 Ciută tara­ Rocco fi fraţii săi — scria
menea cărămidă. cărămidă care de fapt trebuia vor aduce dhi plin contribuţia la ful G.A.C. din comuna Jilavele, re­ l f l ll — Grădina de vani:
rudimentare, in negura adxncurilor.
Care sînt cauzele cc au dus Ia scoasă, fiind arsă. Sc motivează realizarea noilor construcţii so- \ rudimen [ anii din urmă. formaţia de cor giunea Bucureşti; 5,20 Emisiunea SIMERIA : ll unica Sabclla — ci­
n
neîndeplinirca indicatorilor de cu lipsa de muncitori. Dar cinci c ia l-cu I lurale din regiune. ^ minerii duceau cu ei cîntecele re- a minerilor din Petrila a prezentat pentru sale : Arătura de vară ; nematograful „/. Pinlilic" : PE­
votulionare ale coriftilor. Veteranii numeroase spectacole in sălile dubii-
plan ? Cel mai important lucru întrebi ce s-a făcut pentru rezol­ \ volulion 5,30 Muzică tişoarâ» 6,07 Jocuri TROŞANI: A fost prietenul meu
V. FURIR — cinematograful „Al. Sahia" ;
constă în slaba organizare a pro­ varea acestei lipse sc... dă din interpretate de fanfară; 7.10 Jocuri
interpretate la fluier şi acordeon ; Fraţii — cinematograful „7 No­
cesului t.Tinologic. Pentru produ­ umeri. iembrie *, ALBA IULIA: Caboti­
4
8,06 Cîntece şi piese corale dc
cerea cărămizilor eficiente tre­ La fabrica de cărămizi din Mircea Neagu ; 9.25 Muzică popu­ nul — cinematograful „Victoria" ;
buia montată o linie tehnologică Sîntimbru sînt şi alte rezerve Scrisori din taberele de vară Pentru ridicarea nivelului lară rominească şi a minorităţi­ Pompierul atomic — cinematogra­
nouă. Pînă la 15 marlie trebuia care pot duce Ia sporirea pro­ profesional al muncitorilor lor naţionale; 10,30 Muzică uşoa­ ful „23 August“ ; Ciad comedia
era rege — Gradina de vară;
terminată presa pentru pastă şi ducţiei de cărămidă. Procentul aie elevilor In primul semestru al anului ră interpretata dc solişti instru­ SERE$: Tintin fi misterul „Li­
cam tot atunci presa pentru că­ dc cărămizi sparte mai ales Ia în curs s-au desfăşurat la uzina mentişti şi orchestre dc estrada; nei dc aur" — cinematogra­
ti.30 Cîntece ş» jocuri populare
rămizi. Din păcate ambele s-au cele crude este încă mare. Condiţii şi privelişti minunote „Victoria" Călan 4 cursuri de din Moldova ; 12,30 Muzicfl uşoa­ ful .,Progresul“ ; Post restant —
pus în funcţiune cu mare întîr- Manipularea lor nu sc face cu calificare, unde au participat 115 ră ; 15,30 Muzică distractivă in­ cinematograful ,.M. Sadovcanu";
muncitori. Aici au- fost pregătiţi
pică — Grădina
Dama de
ziere. Linia pentru pastă, dc deslulă grijă. De asemenea lasă Pe Valea Gălzii în sus, după ee început să răsune de linereţe şi muncitori pentru meseriile de terpretată de fanfară; 17,10 Clntă de vară; ORASTIE: Clinele săl­
pildă, a fost dată în exploatare de dorit disciplina în muncă. diurnul este strîmtorat de stînci bucurie. uscători-forme şi miezuri, maca­ Gigi M;rg« şi Luigl lonescu ; batic Dingo — cinematograful „V.
masive de piatră, formînd aşa- Conducerea taberei, colectivul 18,05 Program muzical pentru
cu mai bine de o lună întârziere, Numărul absenţelor nemotivate ziselc Chei ale Gălzii, sc deschi­ de educatori, se ocupă îndeaproa­ ragii. fochişti-cazane şi mecanici fruntaşi tn producţie din industrie Roaitu" ; Lcon Gaross ifi caută
iar cealaltă cu cîteva zile în ur­ şi al învoirilor este mare. Cît pentru pompe. De asemenea, s-au şi agricultura; 18.30 Cu microfo­ prietenul — cinematograful „Fia-
de o poiană unde se află „cen­ pe de activitatea elevilor în tabă­ mai organizat 2 cursuri de spe­
mă. întârzierea s-a datorat ne- priveşte calificarea muncitorilor, trul" comunei Intregalde. Aici, cializare în meseriile de turnă- nul în mijlocul formaţiilor artisti­ căra'; Cerneala rofie — Grădina de
asigurării din timp a tuturor pie­ ea este de un nivel scăzut. Măsuri ră. Pentru ei sc organizează tori-formatori şi aparataj termo- ce de amatori; 21,25 Muzică vară; BRAD: Floarea dc fier —
în munţii Apuseni, în şcoala nouă activităţi instructive şi educative: populară cerută de ascultători; cinematograful .,Steaua rofie" ; HA­
selor necesare. Dar chiar şi practice însă nu se iau. Era de cu etaj, se află acum o tabără de excursii în împrejurimi, jocuri tehnic. 22,25 Muzică de dans. ŢEG : Strada mezinului — cinema­
atunci cînd ele au fost procura­ dorit ca în această direcţie să se Eficienţa acestor cursuri se tograful „Popular" ; LONEA :
elevi. Aproape 100 de elevi de la sportive, concursuri pe diferite vede în realizarea planului dc Programul II: 10,10 Solişti de
te, s-a lucrat într-un ritm încet. organizeze cursuri de ridicare a muzică u$o*rfl i 11,00 Cîntă corul Dacă ţii la mine — cinematograful
Şcoala profesională din Hune­ teme, seri literare ctc. producţie; în primul semestru
La presa de cărămidă eficientă, calificării cu toţi muncitorii. doara şi şcolile medii din Haţeg, Condiţiile de odihnă. hrana toate secţiile uzinei şi-au îndepli­ Palatului pionierilor din Capitală ..Minerul"; TEIUŞ: Lanterna cu
montată în unul din şoproanele Nu poate fi absolvită de răspun­ Brad şi Sebeş au fost trimişi aici nit planul de producţie, îmbună- dirijat de Stelian Olariu / 11,15 amintiri — cinematograful „V.
de uscare, lucrările s-au între­ dere pentru activitatea ncsatisfă- consistentă, activităţile în aer li­ tăţindu-se şi calitatea produselor. Jocuri populare; 13.00 Muzică Roaită“ ; Z LAT NA : Urme tăcute
să-şi petreacă vacanţa. ber asigură elevilor o vacanţă populară interpretată de Vic­ — cinematograful Muncitorul" ;
rupt pentru unele lucrări de mai cătoare ce se desfăşoară aici nici Recent s-a deschis un nou curs
încă din primele zile bucuria plăcută, reconfortantă. dc specializare a controlorilor toria Ba-iu, Nicolne Bob Slănes- IU A : Miracolul lupilor — cinema­
şi voioşia elevilor a pus stăpîni- R. NOJA tehnici de calitate de Ia turnă­ ni şi Ion Albcşlennu; 13,30 Mu­ tograful ,,Glt. Doja"; APOLDUL
DE SUS: Balada husarilor — cine­
zică uşoara; 15,30 Din cîntecele
re pe întrega tabără. Munţii au Tabora Intregalde, raionul Alba torii. Păcat însă că aici frecvenţa popoarelor; 16.40 Program susţi­ 44
este uneori slabă. Dacă şefii ce­ nut de orchestra dc mandoline a matograful „23 August .
Activităţi plăcute şi educative lor două turnătorii s-ar interesa Ministerului Transporturilor şi Te­
mai mult de acest curs, rezulta­ lecomunicaţiilor; 18,37 Formaţii (Buletin.
Este suficient să amintim că o mulţime de activităţi instruc­ tele ar fi desigur mai bune. de muzică uşoară; 19.40 Muzică
peste 2.100.000 de elevi din ţara tive şi recreative. Astfel au fost Formele care se practică la uşoară de Aurel Giroveanu / 21,10 meteoealoq.ie
noastră îşi petrec în această vară organizate două excursii în îm­ Uzina „Victoria" din Călan în Muzică de dans; 21,45 Agendă
vacanţa în diferite tabere, pentru prejuri mile Şttgagultti, un con­ ridicarea calificării s-au dovedit teatrală; 22,00 Romanţe» 23,55 PENTRU 24 ORE
a ne da seama de cită grijă se curs „Cel mai bun cîntăreţ şi deosebit de eficace. Cursanţii do­ Muzică dc dans. Vreme nestabllă cu cerul noros.
bucură azi, din partea partidului recitator", un simpozion, un con­ vedesc mult. interes, alît la Radiojurnale şi buletine do ştiri: Izolai, vor cădea averse de ploaie.
nostru, tineretul şcolar, fiii oame­ curs „Cine ştie, cîştigă", întreceri cursuri, cît şî în . aplicarea în 5,00; 7;00*, 11.00 ; 13.00; 17,00; VInt potrivit din sud-vest şi vest.
nilor muncii de la oraşe şi sate. sportive, jocuri disrractive etc. practică a celor învăţate. 21,00; 22,00; 23.50—23,55. Temperatura va fi ziua Intro 25
Dintre cc’e opt tabere din re­ In zilele următoare vor fi orga­ Sc cuvine aşadar ca în viitor şl 31 grade. Iar noaptea Intre 11
giunea noastră, una se află şi la nizate alte activităţi: un carna­ şl 17 grade.
Şugag, raionul Sebeş. Aici se val al tineretului, un loc de organele sindicale şi administra­ Cinema
instruiesc şi odihnesc în această tabără şl un program artistic tive să acorde toată atenţia pre- 13 IULIE 1963 PENTRU URMĂTOARELE
vară 348 de elevi din şcolile medii care va fl prezentat în faţa cetă­ gălirii profesionale a muncitori­ TREI ZILE
şi profesionale din regiune. în ţenilor din comună. lor. DEVA : Cereomuflii — cinema­ Vreme nestabllă şl temperatura
tabără sc organizează, sub îndru­ BOTA MIRON V. TATARUŞ tograful „Patria" ; Dracul fi cele In uşoară scădere la sltrşitul In­
marea colectivului de conducere, Tabăra Şugag, raionul Sebeş corespondent 10 porunci — cinematograful „Fi- tervalului.

Creşte numărul inovatorilor
'Şcoala profesională comercială Petroşani
Muncitorii, tehnicienii şi Ingi­ ducţie, 26 se află în faza de ex­ Kheill Otmar şi alţii, care au
nerii de la Exploatarea Uzina de perimentare. iar două inovaţii au adus îmbunătăţiri de seamă în •ANUNŢĂ: Pentru anul şcolar 1963/1964, se vor
preparare a minereurilor Gura-
barza se preocupă îndeaproape fost înaintate spre rezolvare procesul tehnologic, reducînd primi la Şcoala profesională comercială
de continua îmbunătăţire a pro* Trustului aurului Brad, ele depă­ simţitor consumul de materiale din Petroşani, absolvenţi ai 7 clase,
cesului de producţie. Dovada sînt şind posibilităţile exploatării. şi prelungind durata de funcţio­ din o r a ş e l e regiunii Hunedoara.
cele 27 de Inovaţii înscrise în Printre Inovaţiile aplicate în nare a maşinilor. Prin aplicarea
acest an Ia cabinetul tehnic, pe producţie se numără cele ale lu­ în producţie a noilor inovaţii se Candidaţii vor face înscrieri la O. C. L.-urile din
Ungă cele 3! care n-aru putut fl crătorilor Ioan Stan, Aurel Faur, realizează anual o economie post oraşele Deva, Hunedoara, Alba Iulia şi Petroşani.
Oraşul. Vulcan, ca şi celelalte oraşe ale Văii Jiului, îşi schimbă me­ rezolvate în anul trecut. Din to­ Vasile Moroşan. Mlhai IVfartinov, calculată de 488.076 Iei.
reu (nlăţişarca. Pentru oamenii muncii de akl sc construiesc noi blocuri Ştefan Traîan şi Virgil Dobîrcău, Informaţii suplimentare la direcţiunea şcolii.
de locuinţe, ca apartamente confortabile. talul de 58 de Inovaţii, 14 au fost MIHAI SUSAN
In fotografie: Un bloc dc locuinţe dat recent in folosinţă. deja aplicate în procesul de pro­ Gheorghe Dărău, Walter Acoş, corespondent

şedinţele gospodărie», tov. lonn To- diat după ce 9-a săpat fundaţia, de­ pare. Tot aici trebuie adăugată şt
lipsa spiritului gospodăresc. La graj­
In raionul llia derici, ne-e răspuns laconic: oarece există o bună parte din ma­ dul gospodăriei spre exemplu, stau
— Mal avem tncă timp. Pînă cînd
teriale (bile manele, piotră pentru
animalele vor fi aduse la grajd... fundaţie, nisip, pietriş, ţiglă eto.). Nu prost depozitat», supuşi stricăciunii
Si-apoi, am avut multe greutăţi.
- R A I D A N C H E T A — Fără îndoială că motive pentru există în schimb sulicicntă preocu­ 16 sac» cu ciment (? I).
re tn bune condiliuni, el au format Argumentul adus de tov. Ioan justificare se găsesc. Dar nu de aşa Timpul nu aşteaptă, se impun măsuri
o echipă specială de construcţii, care Munteanu, preşedintele G A C. cum ceva e nevoie, oi de mal multă preo­
Crefterea continuă a efectivelor de animale proprietate obflcască a de­ cupare. In felul acesta s-ar Ii putut
terminat gospodăriile agritole colective din raionul Iha, ca pentru acest an este condusă de colectivistul Avram că presa dc confecţionat cărămizi rezolva multe din aşa-zisele neajun­ urgente!
a fost defectă pînă In urmă cu cl-
să prevadă ridicarea dc noi construiţii zootehnice. S-a prevăzut bunăoară Manea. Totodată, s-a căutat să se suri. Cit despre greutăţi, nu prea
să se construiască 15 grajduri, 9 maternităţi pentru scroafe, 5 ingrăfălorii asigure din timp şi materialele nece­ tevn zile, nu poate justifica cu nimic poate fl vot ba la G.A.C din Zum
pentru porci, 8 saivane fi 9 coteţe pentru păsări. In plus. gospodăriile co­ sare începerii lucrărilor. Astfel, pe rămînerea în urmă a lucrărilor de Gospodăriei I s-au asigurat din timp Din raidul întreprins s-a constatat că acolo unde consiliile do con-)
construcţie. Presa respectivă s-a aflat
plan local s-au confecţionat circa
lective din raion au holurît ca incă in primul semestru al acestui an să ter­ 60 000 bucăţi cărămidă, din care ju­ doar la G.A.C. Dobra din anul tre­ cimentul, piatră se găseşte într-o ca­ ^ ducere ale G.A.C., organizaţiile de partid şi comitetele exec»itive ale)
[sfaturilor populare s-au preoc»ipat de procurarea materialelor necesare şl)
mine lucrările de csnslrucţie la adăposturile planificate fi ncrcaliznie în anul mătate a fost deja arsă. Din resurse cut. Ea putea fi deci pusă la punct rieră destul de apropiată, 70.000 bu­ [de începerea din timp a lucrărilor de constniclie, rezultatele sînt bune.)
trecut. tocate au fost procurate balastul, ni­ încă din Iarnă. De acest lucru nu căţi de cărămidă sînt pregătite (lemn [Exemplu în această privinţă, pc lingă gospodăriile amintite, îl mai con-)
Pentru a cunoafte în ce măsură se preocupă coinfucerile G.A.C, fi sfa­ sipul, piatra pentru fundaţie, lemnul s-a sesizat Insă nimeni pînă acum. pentru arsul el există suficient prin [stituie şl G.A.C. cMn Lăpuşnlc, Bampotoc, lila etc. Construcţiile provă- J
turile populare dc realizarea acestor obiective, stadiul in care se află con­ Reparînd-o din vreme, colectiviştii împrejurimi), au fost procurate şi (zute a se realiza în aceste gospodării sînt avansate, ceea cc constituie 1
strucţiile prevăzute. rcdac(ia ziarului nostru a organizai zilele trecute un si alte materiale. din Dobra puteau avea gata cără­ alte materiale. Ce nu a existat la lo garanţie că ele vor 11 dale in folosinţă la termenele prevăzute. 1
raid anchetă in G.A.C. din raionul Iha. lată cîteva din constatările fă­ Cu ritva timp în urmă s-a termi­ mida din primele luni ale anului. G.A.C. din Zam ? Preocupare pen­ [ Cu toate realizările obţinute în unele gospodării colective, rezulta-)
cute cu acest prilej. nat fundaţia grajdului. Avînd mate­ tru mobilizarea tuturor forţelor de
rialele necesare asigurate, zidarii au Pentru aceasta era însă necesar să Iţele înregistrate in raionul llia pe linia realizării construcţiilor planlll- )
început lucrările „de roşu“. Zidarii existe mai mult interes. Or, de aşa lucru, o organizare mal judicioasă a f (.cate sint nesatlsfăcăloare. ) 3
Rod a) preocupării anul trecut. Dc asemenea, din albia conduşi de colectivistul Constantin ceva, atît consiliul G.A.C. cît şi co­ muncii. O vină pentru oceastă stare i Pfnă fn urmă cu citcva zile gospodăriile agricole colective din acest »
Mureşului s-a asigurat balastul şi Pilip muncesc cu mult spor pentru mitelui executiv al sfatului popular de lucruri o ore şi comitetul execu­ (raion n-au terminat nîd măcar un grajd, 10 din acestea sc allă doar la)
Colectiviştii din Bretea Murcşonă, nisipul necesar. In acelaşi timp s-au a termina cît mai urgent lucrările. comunal n-mi prea dat dovadă. Iată tiv al sfatului popular comunal (pre­ (fundaţie, iar la G.A.C. din Şoimuş, Hărăti, Sirbi şt Rădulcşli lucrările)
au prevăzut in planul de producţie efectuat şi unele lucrări prin muncă Merită să fi» evidenţiaţi pentru mun­ cauza pentrircare lucrările de con­ şedinte Silaghi Octavian). Acesta s-a ide construcţie a adăposturilor nici măcar n-au fost începute. Asemănă-J
pentru acest an să dezvolte consi­ patriotică cum nu fost săpăturile la ca ce o desfăşoară aici, colectiviştii strucţie a grajdului stagnează. împăcat ou tdeea că... sint greu- l tor stau lucrurile şl in ceea ce priveşte construcţia maternităţilor. Din cele ^
derabil seclorul zootehnic, cere le fundaţii şi umplfiturile din pardo­ Ionel Puiuţ şi Lazăr Ursa. Cit despre lucrările de construcţie tăti(? I). Firesc ar fi fost în acest caz (9 maternităţi planificate a se da anul acesta tn folosinţă, 4 se altă la j
aduce importante venituri. Dar, pen­ seală ele, In acelaşi timp la brigada din sa­ (a maternitatea pentru scroafe, oces- să ajute la înlăturarea lor, sfl tragă (învelitoarc, 3 la fundaţie, iar la două din ele nu sau atacat lucrările.-;
tru realizarea acestui obiectiv, sînt Toate acestea au adus mari econo­ tul Tirnăvlţa se lucrează intens la tea nici măcar n-au încoput, deşi con­ Ia răspundere pe cei ce se foc vino­ (.Tot cam tn acest fel se stă şl în ceea ce priveşte construcţia saivanelor.'.
necesare şi adăposturile respective mii. La construcţia maternităţii, ale finisajul (tencultul) unui grajd şl Ia diţii existau. Gospodărie are procu­ vaţi de rămînerea fn urmă a lucrări­ (îngrăşătorlilor pentru porci şi a celor 9 cotele pentru păsări din care J
Tocmai de aceea, consiliul de con­ cărei lucrări se găsesc la şarpantă, magazia de coreole cu o rapacitate rate mari cantltătl de lemn, 12000 lor la construcţiile zootehnice. (. doar 2 sfnl terminate. J 1
r
ducere al gospodăriei a organizat tn so vor realiza economii de cca. 24.000 de 5 vagoane kg. ciment, 14.000 bucăţi ţiglă sl alte ^ Ne ailăm Intr-o perioadă cind braţele de muncă şi atelajele sini )
aşa fel munca Sncît paralel cu mun­ lei. Iar la magazie de aproximativ materiale. Forţe suficiente pentru Lipseşte spiritul ^ deosebit de solicitate la recoltarea cerealelor. Acearta nu înseamnă insă )
cile la cîmp să sc execute $i con­ 25.000 lei. A (osl defectă presa (?!) executarea construcţiilor zootehnice gospodăresc , că problema construcţiilor trxbuie abandonată pină după terminarea 1
k
strucţiile zootehnice. Din rîndul co­ Datorită bunei organizări a muncii exista la Dobra. Să fie deci folosite r campaniei de rcroltarr. Dimpotrivă. Consiliile de conducere ale G.A C,, 1
lectiviştilor a fost formată o echipă la lucrările de construcţii, s-a reu­ La gospodăria agricolă colectivă din chibzuit, tar consiliul de conducere Nu se poale spune că gospodăria [ îndrumate de organfrattllc dc partid şt sprijinite de comitete!* executive ^
din 22 oameni care cunosc dulgherln şit ca grajdul să fie terminat încă Dobra s-a pievăzut a se construi anul al G.A.C, şt comitetul executiv al colectivă din satul Cimpurl nu are [ale sfaturilor populare vor trebui să organizeze în aşa fel munca, Incit,,
şl zidăria şi care se ocupă special la începutul anului. Acum, se lucrea­ acesta un grajd pentru 100 vite mari sfatului popular să dovedească mal un sector zootehnic dezvoltat. Dim­ [paralel cu lucrările agricole, să sc muncească efectiv şi la ridicarea con- ^
de aceste construcţii. ScIul echipei ză intens pentru terminarea maga­ şi o maternitate pentru scroafe. Sta­ multă preocupare, mai mult simt de potrivă. Vacile, îndeosebi, sînt fru­ [strucţiilor. Echipele de construcţii, îndeosebi, să île folosite exclusiv^
a fost numit colectivislu 1 Mihai Vă- diul in care se altă construcţiile res­ răspundere şi operativitate. moase şi bine întreţinute. Pentru spo­ [ In această direcţie.
ziei, necesară depozitării cerealelor ^
lungan. din noua recoltă pective dovedeşte că aici, proble­ rirea şeplelului, colectiviştii de aici [■ La rîndul I ot, comitetul executiv al sfatului popular şi consiliul )
In planul gospodăriei s-a prevăzut mei ridicării construcţiilor necesare Nu de justificări e nevoie... au hotârît sfl mai construiască un agricol raional să manifeste mai multă grijă faţă de sprijinirea unităţilor "j
sfl se construiască 1n anul acesta un Lucrări trainice şi ieftine adăposliril animalelor nu l se acor­ grojd. Cu aproape o lună de zile agricole în aprovizionarea cu unele materiale cum ar H ciment, lemn)
grajd penlru 100 capele bovine, o dă atentia cuvenită. La grajdul pla­ O situaţie nesatisfăcătoare există in urmă s-au făcut săpăturile Ia r pentru grinzi şl căpriori de care gospodăriile colective duc încă lipsă, să)
;
maternitate pentru 25 scroafe şi o Si colectiviştii d n satul Roz au nificat. de pildă, fundaţia este tur­ şi la G.A.C din Zam. Aid. construc­ fundaţie si de atunci încoace... ni­ £ controleze şl să Îndrume mal eficient conducerile G.A.C. în realizarea)
magazie. Ţoale luci firile ou fost în­ prins 1n planul lor de dezvoltare, nată de aproape 5 săplămînl. Zidă­ ţia grajdului se oflă intr-un stsdiu mic. Lucrările au fost abandonate. r construcţiilor zootehnice planlllcate. Se impune acest lucru ai atît mai)
cepute. Pentru realizarea lor la un executarea unor construcţii. Printre ria nu se începe însă. Din «e cauză? Înapoiat. Se luorează doar la săpatul Si aceasta nu pentru că nu ar exis­ [mult ai cit timpul este înainlat. Numai în felul acesta se va putea reuşi)
preţ de cost .cît mai redus, c-n căutat acestea se numără un grajd cu o Pentru că tovarăşii din conducerea ta fort® de muncă suficiente, ct ca [ca toate construcţiile zootehnice planificate să poată fl date In folosinţă. )
să se folosească o serie de materla- capacitate de 75 copcte, un atelier G.A.C. nu s-nu preocupat din vreme fundaţiei. l oreîndu-se astfel condiţii corespunzătoare penlru adăposttrea animalelor.)
din resurse locale, Astfel, cără- de fierărie, remiză şi garaj. pentru a şi procura cărămida nece­ întrebat despre cauza care a deter- urmare a slabei preocupări.
mld4 a fost confecţionată încă din Pentru ca lucrările să se desfăşoa­ sară. minat Această răminere îa urmă, pre- Luorările ar Ii putut începe Ime*