Page 40 - 1963-07
P. 40
Pag. 4
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2656
Festivalul internaţional Festivităţile de la Ufan-'Bator
ULTlttEL'L ŞTlPI » ULTUlIft ŞTlOl * UlTlflElL $TIPI fi ULTIMUL ŞTlOl » UltlMLU ŞTII»
al filmului de la Moscova ULAN BATOR 11 (Agerpres). iufl colonel aJ armatei populare J.
La 11 iulie In Mongolia a fost săr Lhagvasuren, ministrul apărării al
MOSCOVA II (Agerpres). — bătorită cea de^a 42-a aniversare a R.P. Mongole, a rostit o cuvlntare.
In cea de-a patra zi a Festivalului revoluţiei populare. In piaţa ceaitrală
internaţional al filmului de la Mos Suhe-Balor din oapi/taLa ţării a Apoi, In Plata Suhe-Balor a avut
cova a fost vizionat filmul regizorului avut Ioc un mare ml Ung con lo o pa-rada militară şl demonstraţia
american John Sturges — „Marea eva- oamenilor muncii oare au durat mat
sacrat ceJel de-a 42-a aniver
dareV sări a revoluţiei popuda/re. Geneja- multe cure.
Interesul suscitat de acest film se
N.S. Hruşciov Vizita delegaţiei de partid Studenţi examinaţi datorepe intr-o anumită măsură su Anlnarea grevei feroviarilor
biectului filmului, consacrat evenimen
a primit delegaţia de maşini electronice telor din anii războudui atU de proas
şi guvernamentale a R.P. Ungare pete in memorie fi mereu emoţionante.
militară a R.P. Romîne la Leningrad Realizatorii filmului, bazindu-se pe americani
MOSCOVA ll (Agerpres). — la Moscova LENINGRAD 11 (Agerpres). fapte petrecute în realitate, au căutat WASHINGTON 11 (Agerpres). — prezidată de ministrul muncii, Wlllard
su reconstituie îndrăzneaţă evadare a
Delegaţia militară romlnă condusă Studenţii de la Şcoala tehnică de ofiţerilor americani fi englezi inter Agenţiile occidentale de presă Wirtz. Comisia a fost Însărcinată ca,
de ministrul Forţelor Armate ale MOSCOVA 11 (Agerpres). Hruşcîov. Leonid Bre|nev, Anastas fizică — mecanică din Leningrad au naţi irtir-un lagăr de concentrare. anunţă că guvernul S.U.A. a reuşit In colaborare cu părţile In cauză,
R. P. Romine, generalul de armată Joi dimineaţa a avut loc la Kremlin Mikotan şi alţii. fost examinaţi de maşini electronice ’A fost primit cu căldură filmul ja „In ultimul minut" să obţină o ami- „să studieze In amănunţime faptele
Leontin Sâlăjan, care, la invitaţia mi o convorbire Intre membrii dedega- In aceeaşi xl, Janos Kadar, condu la disciplina complicată „Măsurători nare, de scurtă durată, a grevei ce şi poziţiile respective ale părţilor".
m
nistrului Apărării al U R.S.S., mare tiei de partid şi guvernamentale « cătorul delegaţiei de partid şi gu tehnice, toleranţe şl ajustaje la me- ponez „Fata destrăbălată (regizor lor 195.000 de feroviari americani care Preşedintele Kennedy s-a angajat,
şalul Uniunii Sovietice R. T. Mali- R P. Ungare şi conducători al P.GU.S. vernamentale a R.P. Ungare, a oferit tale". S-a constatat că aprecierile tă Kirio Urayama). Povestea unei tinere urma să înceapă tn dimineaţa zilei in acelaşi timp, să nu mai reînnoias
novski. întreprinde o vizită oticială şl guvernului sovietic. un dejun. cute de „examinatorii electronici" care s-a abătui de la drumul cel de 11 iulie în semn de protest îm că cererea de araînare a grevei fe
in U R.S.S., a fost primită la 11 Iu Din partea ungară, la convorbire In seara aceleiaşi zile, membrii de unul număr de 30 lucrări erau drept este infăfifată în film simplu, cu potriva hotărtrii societăţilor de căi roviarilor dacă tratativele nu vor
lie de N. S. Hruşciov. legaţiei de parlld şi guvernamentale echivalente cu aprecieri făcute de ferate de a introduce un program duce la nici un rezultat.
La intîlnire a participat şi Nico- au participat membrii delegaţiei In a R.P. Ungare au vizionat la Teatrul profesori. rezervă, poetic fi cu o sinceritate care de „modernizări". Se ştie că acest Referindu-se Ia acordul provizo
lac Guină, ambasadorul R, P. Romt- frunte ou Janos Kad-ar; din partea Mare din Moscova spectacolul de ba Aparatele pentru controlul cunoş cîftigă pe spectator. A fost mult apre program urma să ducă la concedie riu obtinut tn ultimul moment, ca
ne Ia Moscova. sovietică au luat parte: Nikita let „Laoul lebedelor". tinţelor au fost realizate de către ciat jocul actorilor Mifuo Hamada fi rea a aproximativ 70.000 de munci urmaro a presiunilor guvernului
Convorbirea s-a desfăşurat inlr-o ingineri şi studenţi de la această in Mas aho Idzumi. tori feroviari. Potrivit agenţiei Fran S.U.A., corespondentul din Washing
atmosferă prietenească. Pentru unitatea de acţiune a comuniştilor stituţie de tnvăţăminL S-A bucurat de succes filmul aus ce Presse, hotărfrea a fost luată în ton al agenţiei France Presse, cllînd
★ urma unei noi şedinţe convocată în „cercuri informate", subliniază că
MOSCOVA 11 (Agerpres). şi socialiştilor francezi De la 1 septembrie uzina construc triac „Cei care riscă", consacrat vie seara de 10 iulie de preşedintele „nu s-a realizat dedt un armistiţiu
Lo II iulie, mareşalul Uniunii So toare de aparate de pe lingă şcoala ţii de culise a producătorilor de fil Kennedy Ia care au participat re care nu rezolvă In fond nimic".
vietice A. A. Greciko, prim locţiitor — Un articol al lui W. Rochef — tehnică organizează fabricaţia În me vest-germani (regizor Edwin Sbo- prezentanţii sindicatelor feroviarilor Agenţia menţionează că societăţile
al ministrului apărării al U.R.S.S., o serie do „examinatori electronici". nek). şi al societăţilor de căi feraie. La şe de căi ferate aplidnd programul lor
oferit la Casa CentraJă a Armatei PARIS 11 (Agerpres). — voltarea acţiunilor comune In apăra dinţă. reprezentanţii societăţilor de de „modernizare" urmărese să reali
Sovietice ,.M. V. Frunze" o recep Intr-un arlicol publicat In săptă- rea revendicărilor economice, liber căi ferate au acceptat să suspende zeze o „economic" anuală de 600 mi
ţie in cinstea delegaţiei militare a mînalul „France Nouvelle", organ al tăţilor şi păcii. plnă la 29 iulie aplicarea măsurilor lioane dolari. Această „economie" va
Republicii Populare Romine, condusă P.G Francez, Waldeck Rochet, se Vorbind despre rezultatele recen In Franţa continuă acţiunile ţărăneşti preconizate. îar delegaţii sindicale fl obţinută Insă pe spinarea ferovia
de general de armată Leontin Sălă- cretar general adjunct al P.G Fran tului congres al Socialiştilor, auto PARIS 11 (Agerpres). tamentul Vaucduse. Agricultorii din lor au fost de acord să suspende
jan, ministrul forţelor armate ale cez, se ocupă din nou de necesitatea rul articolului scrie că aceasta repre plnă la aceeaşi dată ordinul de gre rilor americani Intruclt. după cum au
R.P. Romine. unităţii de acţiune a comuniştilor zintă neîndoielnic un pas importJut In Franţa continuă acliumle lărâ- Carpenlras, tn semn de solidaritate arătat reprezentanţii sindicatelor fe-
In timpul recepliei, care s-a desfă si socialiştilor. El subliniază că P.G înainte in comparalic c-u poziţiile noştl provocate de nemulţumirea fală cu cei din Pertuls care sînt mult vă. Pe de altă parte, după cum scrie roviarilor, ea va duce la suprimarea
şurat intr-o atmosferă de prietenie Francez este oricînd gala să exami din trecut ale conducătorilor parti de guvern care sprijină Importurile mai puternic loviţi de politica ofi agenţia, „pentru a ieşi din impasul progresivă a 40.000 posturi de me
frăţească, mareşalul A. A. Greciko neze toate problemele necesare pen dului socialist. de produse agricole deşi piaţa fran cială agricolă, au hotărit să trimită in care se găsesa căile ferate ame canici de locomotiva şi a 30.000 pos
şi generaluil de armată Leontin Sălă- tru a Întări apropierea dintre cele Un fapt pozitiv, subliniază Wal ceză nu <cre nevoie de ele. După o delegaţie In numele agricultorilor ricane", preşedintele Kennedy a de turi In alte sectoare ale căilor fe
jan au rostit cuvlntărt. două partide şl a eonlribul ta dez- deck Rochel. II reprezintă posibili cum relatează agenlia France Presse meridionali la ministrul agriculturii, semnat o comisie mixtă de anchetă rate.
tatea pe care o au In momentul de ,.în cursul zilei de miercuri in nume Edgar Pisanl, pentru a prezenta ne
lalâ socialiştii de a desfăşura o lup roase localităţi din deparlamenleJe mulţumirile lor.
Pe de altă parte, France Presse
VaucJuse si Bouches-du-Rhone s-au
După alegerile din Argentina tă „de ofensivă" comună sau para desfăşurot noi manifestaţii ţărăneşti". adaugă că In cursul după-amtezil lo O noua scădere a producţiei de oţel in S.U.A.
lelă împotriva uneltirilor reacliunil
Declaraţiile lui Arfuro lllia Totuşi, socialiştii au refuzat să ela France Presse menţionează că agri calitatea Orpentras a suferit pur şl NEW YORK 11 (Agerpres). de 63,5 la sută tn cursul lunii tre
cultorii din sudul Franţei au adoptat simplu o invazie paşnică. Aproxima- In ultimele zile se semnalează o cute.
boreze un program comnn eu comu
BUENOS AIRES ll (Agerpres). — Oii of New Jersey", „American o nouă tactică; „In locul ciocnirilor tiv 2.500 de ţărani au defilai ou trac nouă scădere a producţiei de otel S-a anunţat, de asemenea, că săp-
Inlr-un interviu acordat la 10 iu Oif', „Union Oii" şi „Tennessee Gas niştii. Ace>ta, subliniază autorul, es directe cu serviciul de ordine, care toare. camioane şi alte maşini. Cir (n S.U.A., precum şl reducerea acti tămfna trecută societatea „Bethleem
lie corespondentului din Buenos Ai- and Transmlssion Company". precum te un aspect negativ al tacticii so au provocat serioase incidente la în culaţia a fost serios perturbată. Sin vităţii diferitelor uzine siderurgice. Steel Corporation" a Închis alte patru
res al agenţiei Associated Press, dr. şi o serie de firme olandeze şt ita cialiştilor. ceputul flceslel luni, ţăranii organi gurul Incident s-a produs la Rogno Uzinele aparţinlnd companiei „Ma furnale la uzinele sale din oraşul
Arturo lllia, care a obtinut cel mai liene. In încheiere. Waldeck Rochel ara zează acum adunări şi manifestaţii nas unde manifestanţii au răsturnat jor Mills", situate In districtul Buf-
mare număr de voturi in alegerile Aceste contracte semnate tn anul tă că P.G Francez va continua să paşnice”. pe şosea o maşină cu doi inspectori falo, produc in prezent cu numai Lackwanan „din cauza lipsei de co
prezidenţiale desfăşurate duminică In 1958, a spus lllia, „au adus beneficii Asemenea manifeslalii au avut loc de politie oare înregistrau numerele 51,3 la sută din capacitatea lor faţă menzi*.
Argentina, a declarat că. dacă, la 31 numai unor afacerişti şi repre/enl iuti lupte pentru unitatea de acţiune n la Chaleaurenard, Rognonas, Apt,
iulie va fi ales ca preşedinte al la al autorităţilor, fără să fie Insă In clasei muncitoare, pentru alianţa tu Mato>ne si în special, la Carpeni ras, de circulaţie ele maşinilor In care 100 de evadaţi la o închisoare din Venezuela
rii, va anula toate contractele în folosul tării". turor forţelor democratice. important centru agricol din depar se aflou demonstranţii.
cheiate de Argentina cu societăţi Referindu-se la alte aspecte. Ar- CARACAS 11 (Agerpres). Potrivit agenţiei, săplămfna trecută
le petroliere nord-amcricane şi din turo 1 ti ia a declarat: „Nu slnt antl- După cum transmite agenţia Pren tn aceeaşi închisoare s-a produs o
alte ţări ale Euiopei occidentale, vankeu, dar dorim să fim respectaţi sa Latina, aproximativ 100 de tineri răscoală a deţinuţilor, membri al
lllia a subliniat că va anula, de a- ca guvern suveran". El a adăugat că venezuelenl, membri ai Frontului do F.A.L.N., care au reuşit să distrugă
semenea. concesiunile pentru pros şl de anim Înainte capitalul străin va eliberare naţională din Venezuela arhivele, astfel îndt autorităţile s <*u
pecţiunile petroliere ale unor socie fi binevenit „numai cu condiţia să (P.A.L.N.), au reuşit să evadeze din
tăţi străine acordate „ca un mijloc vină In mod lega), şi nu pe uşa din închisoarea „El Junqulto", unde so văzut acum tn Imposibilitate de a
pentru a trata boala economică a dos", lllia a subliniat, de asemenea află Întemniţaţi deţinuţii polltld, stabili identitatea majorităţii evada
Argentinei" In legătură cu aceasta, că. o dală cu instalarea noului gu fără oa poliţia să le dea de uxmă. ţilor.
agenda menţionează că In ultimii vern. toţi deţinuţii politici. Inclusiv
ani au primit asemenea concesiuni membrii partidului comunist, vor fl
firmele nord-amerlcane „Standard eliberaţi. In foto: La A- Dezbateri în Camera Comunelor
vlgnon, detaşa
mentele republica LONDRA II (Agerpres). — W. Shepherd, există oameni în sta*
Criminal de război hitlerist decorat ne de securitate In oamera Comunelor din Anglii re să reediteze ororile Germnniel
„Încearcă să Îm se dezbate proiectul guvernamental naziste. Laburistul Greenwood a re
în R.F. Germană piedice demonstra , cu privire la menţinerea ordinel latat In Camera Comunelor că fas
ţia a pesle 3.000 publice", cam prevede intensificarea ciştii l*au ameninţat în repetate rîn-
de ţărani, re*
BONN II (Agerpres). In anul 1947 un tribunal militar măsurilor represive pentru „Încălca- durl prin telefon că 11 vor asasina
Ceroufule guvernante de la Bonn american l-a condamnat pe Flick la curgind la gre rea ordinei". Numeroşi vorbitori şl- pentru declaraţiile pe care le face
au acordat lui Friedrich Flick, mare 7 ani închisoare pentru crime Împo nade cu gaze la au exprimat îngrijorarea In legătură Împotriva rasismului.
Industriaş, criminal de război hille- triva umanităţii. După un an si ju crimogene. cu faptul că proiectul de lege po.de Potrivit proledului menţionai, cel
rist, una din cele mai inalte distinc mătate el a fost Insă eliberat, tar In fi folosii împotriva manifestaţiilor care Iau atitudine împotriva provo
ţii a3e Germaniei occidentale — „cru- anul 1952 i s-a restituit Întreaga ave populare, deoarece formularea Iul cărilor fasciste, a subliniat laburis
cea mare pentru merite cu steaua re. tnolusiv capitalurile realizate In vagă Îngăduie să fie calificate drept tul Leo Abse, slnt pasibili de pe
$1 panglica Ordinului pentru merite". timpul războiului In prezent el este „încălcarea ordinel", de pildă, de depse mai severe decît fasciştii. A-
Acest fost „fbhrer al economiei" proprietarul marelui concern „Fllck- monstraţiile partizanilor păcii. cest punct de vedere o fost împărtă
hit-leriste l-a ajutat In mod activ pe Konzern" din industria minieră ou Totodată proiectul de lege, după şit şi de mulţi altl membri al Came
Hltier să instaureze dictatura fascistă un capital de 300 milioane mărci. cum au remarcat numeroşi vorbitori, rei Comunelor.
şl să dezlănţuie cel de-aJ doilea răz El participă din nou la producţia de nu conţine prevederi concrete îm
boi mcuidiaJ. arme. potriva primejdiei fascismului. In ta
ra noastră, a declarat conservatorul Reuniunea Consiliului
ministerial al Pie|ei comune
^ m m (b Indonezia se opune creării Federaţiei Malayeze Incidente violente în cursul demonstraţiilor BRUXELLES 11 (Agerpree).
<SXA4Wi / ^Declaraţiile preşedintelui Sukarno— In zilele de 10 şl 11 luille a avut
împotriva discriminării rasiale în S.U.A. loc la Bruxelles o reuniune a Con
• SANAA 11 (Agerpres). — • CAIRO. — La 10 Iulie, la Cai DJAKARTA 11 (Agerpres). în condiţiile care s-au creat ca ur- siliului ministerial al Pieţei oomune
(C.E.E.) In care, printre altele, a fost
Comisia pentru studierea situa ro, precum şl In capitala Nigerului, Intr-o declaraţie fâculâ la 10 Iu ma.re a semnării acestui acord se NEW YORK II (Agerpres). — York, Nelson Rockeleller, şl a pri discutată $1 problema privind stabi
Nlamey, a fost dat publicităţii comu lie, preşedintele Indoneziei, Sukarno îndoieşte de oportunitatea conferin marului oraşului New York, Roberl
ţiei din sudul Yemenului a Comite a subliniat că „Republica Indonezia ţei la nivel Înalt care urmează să La 10 iulie. In oraşul Savannah lirea de contacte ofLctaJe intre GE.H;
nicatul comun cu privire Ia tratative (Georgia) s au produs incidente vio Wagner. Manifestanţii au declarai că
tului O.N.U. pentru examinarea pro şl poporul indonezian nu mimai că aibă loc între 30 iulie şi 2 august şl Marea Brltanie.
le care au avut loc tntre preşedinte lente in cursul unei demonstraţii an- nu vor retrage pichetele pină ce nu
blemei aplicării Declaraţiei cu privire le Republicii Arabe Unite, Nasser, şl nu sini de acord cu crearea Fede la Manila. tlsegregallouiste la care au participat se va da de lucru pe şantierele de După oum relatează agentHSe de
la acordarea independenţei ţărilor şi preşedintele Nigerului, Dlori, care a raţiei Malayeze, dar se vor opune După cum se ştie, conferinţa de la peste 1.000 de negri. Agenlia France construcţii muncitorilor negri şl por- presă, cel şase au căzut de acord ca,
popoarelor coloniale a Început să iăcut o vizită în R.A.U, acestui p’ran de inspiraţie colonia Manila cu participarea preşedintelui Presse relatează că poliţia a făcut uz toricani. contactele ou Anglia să aibă loc de
se deplaseze din nou fn regiunile In comunicat se subliniază că cel listă". El a criticat poziţia primului Indoneziei. Sukarno. a preşedintelui de grenade cu gaze lacrimogene pen In aceeaşi zi, potrivit relatărilor patru ori pe an în oadrul Uniunii
Republicii Arabe Yemen. doi preşedinţi cordamnă politica du ministru al Malayei. Ţunku Abdul Filipinelor, Macapagal. şl a primu tru a Împrăştia mulţimea demon agenţlilo. occidentale de presă, de Europei Occidentale din oare fa«
să de Imperialişti împotriva popoare Rahman, pentru că acesta „nu şi-o lui ministru al Malayei, Tunku Ab stranţilor. Ciocniri inlre demonstranţi monstraţii Împotriva segregaţiei ra
• LONDRA. — După cum anunţă respectat promisiunea făcută In ca dul Rahman. urma să discute proble siale au avut loc la Cambridge, Dan- parle cele sase lărl membre ale Ple
agenţia United Press Internaţional, lor africane, in special acţiunile co drul conferinţei de la Tokio de a or mele legale de divergentele ce s-au şi poliţişti au avui loc In faţa în ville, Omaha, Columbus, New York te! comune şi Anglia.
chisorii oraşului unde negrii au ce
la 10 iulie la Londra şl-a început lonialiştilor portughezi tn Africa, pre şl tn alte oraşe. Poliţia a Intervenit
lucrările Conierinţa In legătură cu cum şl politica de discriminare ra ganiza în prealabil un plebiscit tn Ivit Intre aceste trei ţâri in legătură rut eliberarea unuia dintre liderii lor. operînd arestări.
problemele conducerii interne aie sială promovată de guvernul din Re teritoriile din Kalimantanul de nord”. cu crearea Federaţiei Malayeze, pre Potrivit agenţiei, demonstranţii au a- Pe fondul intensificării luptei popu Un memorandum pentru
Hondurasului britanic, colonie engle publica Sud-Afrlcană. Cel doi preşe Se ştie că acordul cu privire la cum şi propunerea Filipinelor făcută runcat In poliţişti cu pietre. Poliţia laţiei de culoare din Statele Uni
cTin Savannah a anunţat că 25 de
ză din America Centrală, aliată sub dinţi au declarat, de asemenea, că crearea Federaţiei Malayeze a fost la înlilnirea celor trei oameni de stat te se conturează acum „contraacţlu- excluderea Republicii
dominaţia 'Angliei de 300 de ani. manifestanţi au fost arestaţi. Agen nile" rasiştilor, membri al organiza
sprijină lupta popoarelor africane 6emnat la Londra la 8 Iulie în urma care a avut loo la Manila cu privire
ţia Reutcr relevă că numai în acest ţiei ullrareacţionare Ku-KIux-KIan. Sud-Africane din O.N.U.
• CARACAS. — După cum tran pentru independenţă şl şl-au exprimat insistentelor reprezenlanlilor guver la crearea unei confederaţii din care oraş peste 1 000 de negri au fost a-
smite agenţia UPI, la 10 iulie un hotărirea de a traduce In viaţă re nului englez. Potrivii aceslul acord, să facă parte Fillpinelc, Indonezia si restaţi In ultimele săptămtnl. Ziarele americane relatează că tn ca
drul unei adunări a Ku-Klux-KIan-
grup de membri al Prontului de eli zoluţiile adoptate la conferinţa şeil- Federaţia urmează să intre In vl teritoriile incluse in Federaţia Mala- După cum transmite agenţia Fran ului. care a avut Ioc marţi tn oraşul NEW YORK 11 (Agerpres).
berare naţională din Venezuela a ce Presse, tot la 10 Iulie numeroşi Atlanta (Georgia), rasiştii au pus la La 10 Iulie, reprezentant! al parti
dului Congresul Naţional African
atacat Închisoarea pentru femei din lor de stale şl guverne africane de goa-re la 31 august a.c. yeză. (Mnlaya, Singapore, Borneo de manifestant* negri, cărora II s-au a- caJe noi acţiuni represive Împotriva di-n Republica Sud-Africană. Interzis
Los Tequez, capitala statului Miran- Ia Addls-Abeba. Preşedintele Sukarno a declarat că nord, Sarawak), lăturat un marc număr de portorl- negrilor în Georgia, Plorida, Texas, de către autorităţile ras(6te din acea
da,. şl a eliberat cinci tinere vene* cani au instalat pichete în faţa bi Carollna de nord, Tennessee $1 Ala- stă ţară, au prezentai Comitetului
zuelene fntemnliate sub acuzaţia de rourilor guvernatorului statului New bama. special O.N.U. pentru cercetarea po
„acţiuni antiguvernamentale". Anglia intenţionează să amine acordarea liticii de apartheid a guvernului Re
• HAVANA. — Agenţia Prensa Anchetă organizată de „Daily Express** publicii Sud-Africane un memoran
Latina anunţă că la 10 Iulie cei 59 independentei Guyanei Britanice dum tn oare cez excluderea Imediată
de tineri din S.U.A. care vizitează LONDRA 11 (Agerpres). vatorilor. Chiar conservatorii sînt a RS.A. din O.N.U., deoarece guver
Cuba pentru a lua cunoştinţă de via GEORGETOWN 11 (Agerpres). — corespondentul din Londra al agen Leone şi Chile urma sfi cerceteze Majoritatea englezilor slnt convinşi seeptid fată de şansele lor ta vii. nul acestei ţări promovează o politi
ta tineretului cuban au fost primiţi La 10 iulie a sosit In Guyana Bri ţiei Pronsa Latina subliniază că „căile şi mijloacele pentru ca Guya că dacă în toamna aceasta ar avea (oarele alegeri. Numai 40 ta sută din că rasistă.
de către preşedintele republicii, Os- tanică ministrul englez pentru rela această călătoria organizată în mo na brilanică să oblinâ tn cel mat loc alegeri generale, la putere ar veni tre conservatorii oaie au răsp\ins la In memorandum se cere, de ademe
ţiile cu ţările Commonwealth-ului si mentul cînd a luat sfîrşil greva scurt timp independenţa”. Potrivit un guvern laburist. In oadrul anche această anchetă şi-au exprimat încre nea. aplioarea de sancţiuni econom.re
valdo Dorlicos. In aceeaşi zi. tinerii declanşată la chemarea conducăto
nord-americanl au avut o Întrevedere pentru problemele coloniilor, Dun- agenţiilor de presă, fn şedinţa din tei organizate în rlndurile cititorilor derea în victoria partidutul lor. R.S.A. de către toate lâri’.e memhre
cu Armando Harl, ministrul educaţiei can Sandys, pentru a examina, po rilor de dreapta ai sindicalelor, „est-* 10 iulie a Comitetului special O N U., de ziaruţ „Daily Expres", 69,5 la 6ută Potrivit anchetei efectuate de zia ale O.N U. In acest scop, autorii me
al Cubei. trivit spuselor sale „grava situaţie considerată ca o încercare de a re reprezentantul Republicii Chile a din cei întrebaţi şi-au exprimat con rul „Dal'ly Express" 42 la sută din morandumului cer întocmirea unei
politică şl dilicultăţile economice" înnoi acţiunile opoziţiei, instigate de atras atenlia că vizita pe care Dun- vingerea în victoria laburiştilor şt alegători li sprijină pe laburişti şi na- liste a societăţilor care colaboieazâ
• HAVANA. — Autorităţile cuba- prin care trece in ultima vreme a- interese străine". can Sandys o face în Guyana bri numai 19 la sută în victoria conser mai 36.5 1a sută pe conservatori. cu guvernul sud-african şi cheamă
ne au anunţat la 10 Iulie că pilotul ceastâ colonie engleză. Pe de altă parte, după cum trans tanică trebuie pusă In legătură cu toate ţările membre ale O.N li să
militar american Roberto Ramos a pă Chiar In ziua sosirii, Sandys a mit agenţiile occidentale de pr *să, intervenţiile guvernului englez de a rupă relaţiile cu aceste societăţi, (o-
răsit Statele Unite şi a sosit in Cu avut o întrevedere eu primul minis reprezentantul Marii Britanii la amina acoidnrea independenlcî a- Recunoaşterile lui Dean Rusk todată, memorandumul cere elibera
ba pe bordul unui avion de antrena tru Clieddi Jagon, In cursul căreia, ONU., Cccil King. a declarat la 10 cestui teritoriu. WASHINGTON 11 (Agerpres). — mat pe faţă îngrijorarea că discri rea tuturor deţinuţilor politici, pie-
ment. Ramos, a cărui familie este ori potrivii agenţiei France Presse, „au iulie că guvernul englez nu va au In acelaşi timp, după cum a trans La 10 iulie secretarul Departamen minarea rasială în America dăunea cum şi desfiinţarea lagărelor de con
ginară din Cuba, a declarat că a ho- mis corespondentul din Londra al tului de Stat al S.U.A. Dean Rusk.
fost trecute In revistă problemele toriza sosirea în Guyana Brilanică ză profund poziţiei Statelor Unite In centrare din Africa de sud.
tării să părăsească forţele armate a- constituţionale, politice, rasiale şi a unei misiuni a Comitetului special ziarului „New York Times", preşe a luat cuvintul in faţa membrilor Co străinătate". Agenlia Reuter relatează că dele
mericane şi să se stabilească In Cuba. economice ale Guyanei britanice". O.N.U. pentru examinarea aplicării dintele Kennedy a cerut primului mi misiei Senatului S.U.A. pentru pro Dean Rusk a citat în sprijinul afir gaţii ţărilor africane la O.N.U. <«u
După cum transmite agenţia Reu- Ministrul englez urmează acum să Declaraţiei ai privire la acordarea nistru Macmillan, In cursul recentei blemele comerciale tn eeea ce agen* maţiilor sale o serie de incidente hotărit la 10 Iulie să ceaxâ convo
ter, un purtător de cuvint al avia se tntîlnească cu conducătorii parti independentei ţărilor si popoarelor călătorii pe care a făcul-o în An ţia U.P.I. a descris drept „un eJort tn cursul cărora diplomaţi străini de carea Consiliului de Securitate cil
ţiei S.U.A. a declarat că Ramos, care delor de opoziţie, principalii Insti coloniale, pentru a studia situaţia glia, garanţia că Guyana britanică de a obţine sprijinul senatorilor In culoare, acreditaţi la Washington au mai curînd posibil pentru a discuta
urma să efectueze un zbor de la gatori ai tulburărilor din acei.tă din această colonie. Această misiune problema controversată a drepturilor fost refuzaţi cînd au cerut 6ă fie ser politica de apartheid din RS.A. si
Miami la baza militară Tyndall „a Iară. alcătuită din reprezentanţi ai Repu nu va deveni independentă în vii civile”. După cum relatează agenţiile vili In restaurante, hoteluri şi alte situaţia din coloniile portughez* din
dispărut". Referindu-se la vizita lui Sandys, blicii Mali, Siriei. Iranului, Sierra torul apropiat. occidentale de presă Rusk „a expri localuri publice din S.U.A. Afrioa
1
Redacţia şl administraţia darului «Ir. I Martie of, 0, Telelon 188. 189, 75« 674. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale «VT.TJL or. 263.928dlo 0 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai Deva.