Page 39 - 1963-07

Nr. 2636
DRUMUt SOCIALISMULUI

I ypă ir luni de la adunarea Productiv fafe înaltă —

califafe superioară
de dare de seama şi alegeri separaţie a preparaţiei din Pe-
Inttc schimburile de la secţia
triîa se desfăşoară o susţinută
în luna septembrie 1962 a avut generale ale organizaţiei de bază, munistulul Victor Marian Intr-o zi, sSSgkrw #i * întrecere. Obiectivele principale
loc adunarea de dore do seamfi şi a lucrat mai bine şi a mobilizat pe el îşi realizează sarcinile de plan dsp Jwo. îc a sînt calitatea şi productivitatea.
alegeri a organizaţiei de bazit P.M R. toii comuniştii la înfăptuirea sarci­ prevăzute pe 2 sl chiar 3 ziile In luna iunie, ca dc altfel in
de la Autobaza I.R.T.A. Hunedoara. nilor trasate de partid. Spre deose­ Atunci cind. sint probleme mai gre­ toate lunile dc la începutul anu­
Jn cadrul acestei întreprinderi. în bire de anul trecut, adunările gene­ le de rezolvat, el aste printre primii lui, cele mai frumoase realizări
această perioadă, treburile mergeau rale ale organizaţiei de bază sint care răspunde ohemării conducerii- le-a înregistrat schimbul condus
anevoios. Prevederile pionului de mai bine pregătite, la ordinea de zi Liviu Măniut, Ioslf TurzoL şi Tralan de tov. Aron Irimie, care a ciş-
producţie nu se îndeplineau. Exista fund prevăzute a se dezbate cele Ştefan sint de asemenea cîtiva din­ lignt astfel pentru a 6-a oară tit­
de asemenea o mare depăşire a pre­ mai importante probleme. Exercitîn- tre cei mai harnici şi mai pricepuţi J • — _AjT * < lul de evidenţiat în întrecere Re­
.
ţului de cost. In rtndul colectivului du-şl dreptul de «ontrol, organiza­ muncitori. Nicolae lacob este venit
se mal petreceau unele octe de in­ ţia de bază P.M.R. a ascultat rapoar­ de citeva luni ca conducător al aces­ zultate frumoase au obţinut şi
disciplină. Cu prilejul acestei adu­ te şi Informări olc conducătorilor tei unităli. Si el se dovedeşte a fi celelalte schimburi.
nări, comuniştii au discutat cu mul­ acestei unităli. ale unor membri de un neobosit căutător al noului, un Aşa sc face că planul dc pro­
tă răspundere şi temeinicie aseme­ partid care au funcţii de răspunde­ bun organizator care depune mult ducţie pc secţie a fost depăşit cu
nea probleme. Ei au luat atitudine re. Pc baza analizelor făcute, orga­ suflet în îndeplinirea sarcinilor. 3.656 tone, iar productivitatea
erltică, combativă, împotriva lipsu­ nizaţia de bază a Izbutit să la mă­ In rîndul acestui colectiv se mai muncii a crescut cu 23,2 la sută
rilor. S-a oritîcat stilul defectuos de suri eficace în vederea realizării în găsesc însă şi unii oameni care nu-si
muncă al vechiului birou. Membrii mod ritmi* şi la totl indicii a sar­ faa pe deplin datoria. Cu aceştia faţă dc planificat. Dc asemenea,
de partid au arătat că biroul orga­ trebuie să se lucreze mult mai mult. calitatea blocurilor s-a îmbună­
nizaţiei de bază nu a lucrat ca un organizaţia de partid să-i ajute, să i tăţit cu 11,4 la sută, piin redu­
colectiv închegat, nu a tinut cri re­ facă să înţeleagă că încălcarea dis­ cerea conţinutului de cenuşă.
gularitate şedinţele dc lucru, nu a ciplinei aduce prejudicii întreprinde­
exercitat o Îndrumare şi un control rii, întregii economii, umbreşte acti­ C. BADUŢA
eficace asupra muncii comuniştilor. cinilor de plan, să intervină în mod vitatea depusă de colectivul acestei corespondent
In euvîntul lor, membrii şi candi­ operativ in rezolvarea unor proble­ unitătî. Ţr»v. Aron Munteanu, de pil­ Muncitorul Andrei Cazan, dc
daţii de partid au făcut propuneri me privind îmbunătăţirea muncii în dă, şi alţi conducători auto, asemă­ la secţia l-a locomotive a Ate­
pentru îmbunătăţirea muncii si vie­ atelierele de întreţinere şl repara­ nători lui, trebuie să înţeleagă că' lierelor R M R Simeria îşi de­ Cu planul îndeplinit ritmic şi la toţi indicii
ţii de partid, au cerut să se întăreas­ ţii etc. autocamioanele sînt bunuri ale în­ păşeşte planul lunar cu 25 la
că controlul asupra activităţii con­ O mai bună orientare are organi­ tregului popor, că ele nu pot fi fo­ suta Ln cadrul unei recente
ducerii telvnico-zidmimistrative ele. zaţia de partid în stabilirea sarcini­ losite in scopuri personale sau pen­ consfătuiri de producţie, a fost
In centrul atenţiei dezbaterilor au lor pe fiecare membru şi candidat tru a face ,,bine'' unor cunoscuţi declarat evidenţiat in întrecerea EFICIENTA ENOR MASURI
fost cîteva dintre cele mai princi­ de partid. Semnificativ în această Unii zic în sinea lor că faa ce fac socialistă.
pale probleme: Îndeplinirea planului direcţie este şi faptul că organizaţia dar nimeni nu ştie. Greşit procedea­ La sfîrşiUil primului trimestru analizei făcute, a fost aprovizio­ Periodic, biroul organizaţiei dc
de transporturi, reducerea preţului de bază nu se mulţumeşte doar să ză. Taxator sau şofer fiind, lei ciu­ In excursie din anul acesta, cînd s-a făcut narea ritmică cu materiale şi bază a analizat stadiul îndeplini­
1
de cost, realizarea de economii. In traseze sarcini , ci pe parours îi buc astăzi, iei ciubuc roiine, dai bilanţul activităţii noastre, rezul­ piese dc schimb necesare desfă­ rii sarcinilor dc plan la toţi in­
această direcţie trebuiau de altfel ajută pe oameni în îndeplinirea lor într-o zi tot eşti prins. Şi atunci 2SE5PS 2SH5HS tatele obţinute în îndeplinirea şurării în bune condiţiuni a pro­ dicatorii. Şi dc fiecare dată, îm­
concentrate toate forţele, îndreptată şi-i controlează asupra felului în unde-i dempitatea ta de om, cinstea ij Recent, un grup de mi- 0] planului erau ncsatisfăcătoare. cesului dc producţie. Apoi s-a preună cu comitetul sindical dc
întreaga atenţie a comuniştilor, a în­ care şi le realizează. Organizaţia de ta de muncitor? Pentru asemenea rp neri de la l.M. Ţebca Dj Planul producţiei globale şi mar- completat numărul dc muncitori secţie şi conducerea tchnico-acl-
tregului colectiv. partid manifestă, în comparaţie gu fapte nu te poate ierta, familia, nu pj cave locuiesc în salul Cri £ fă era îndeplinit mimai în pro­ necesari şi s-a trecut la organi­ minislralivă, s au stabilit măsuri
...Au trecut de la oceastă adunare anii trecuti, mal multă exigentă fată te poate ierta societatea ÎS şan, au organizat o excursie tn porţie dc 95,65 la sulă şi respec­ zarea mai judicioasă a muncii. eficiente menite să ducă la înlă­
de dare (le seamă şi alegeri a orga­ de orice Inculcare a disciplinei de că­ Sarcina principaJă a organizaţiei K pe traseu! : Crişan — Bul- Dl tiv 92,46 la sula, iar calitatea, de Constituirea brigăzilor complexe turarea unor neajunsuri' şi preve­
nizaţiei de partid aproape 10 luni. tre membrii şt candidaţii de partid de bază este aceea de a sc ocupa /.eşti — Avi am lancu — în asemenea, na fost întotdeauna pc specialităţi ca: maşini unelte, nirea altora.
Treptat, măsurile luate, însoţite
bună.
Care este situaţia astăzi? In citeva Dc îndată ce se observă şi se con­ de educaţia oamenilor.. O grijă deo­ pj Scărişoara — Cîmpcni — ifl mecanici reparaţii utilaje şi con­
cuvinte se poale spune că la Auto­ stată asemenea încălcări, ele slnt sebită se cere să se acorde mai ales & Abrud — Brad — Crişan. £ Cc trebuia făcut pentru îmbu­ strucţii metalice, a fost un în­ bineînţeles dc un control opera­
nătăţirea activităţii dc viilor ? Ca
baza I.R.T.A. Hunedoara, lucrurile supuse discuţiei comuniştilor. îndru­ tineretului. Este necesar ca de edu­ S Printre minerii care nu Dj şi altă dală, organizaţia dc partid ceput bun. Mai ttrziu, brigăzile tiv şi permanent, au dus la îm­
bunătăţirea activilăţii dc produc­
merg acum mult mai bine Prevede­ mat de către biroul organizaţiei de caţia şi creşterea lui să se ocupe ^ participat la această lru- 5) au lost împărţite în echipe de ţie a colectivului. In trimestrul
rile principalilor indici ai planului bază. mult şi-a îmbunătăţit activita­ toii comuniştii, întreaga orgonizn(p' Gj moaşă excursie se numără fii a dat răspunsul cuvenit. Sa fă­ 4—5 oameni după specificul şi lf planul a fost îndeplinit şi de­
natura reparaţiei. Biroul organi­
Lă şi Tănase Manca şi Ioneli im Cj cut o analiză multilaterală a tu­
de producţie nu numai că se înde­ tea şi comitetul sindicatului. Acesta de partid. Să se cunoască zi. de zi turor factorilor dc caic depinde zaţiei dc hază a îndrumat comi­ păşit lună dc lună, reuşind ca
plinesc, ci se şi depăşesc. Pe prime­ se ocupă cu mai multă răspundere felul eum îşi îndeplineşte fiecare lî- Dj Bîrna, muncitori cvidcn- Cţ îndeplinirea planului. Cu acest tetul sindical dc secţie să organi­ pînă Ia sfîrşiUil semestrului I să
le 6 luni ale acestui an. de exemplu, de organizarea şi desfăşura-rea în­ nur sarcinile, cum îşi petrece timpul ţiaţi în cadrul Intrcprin- R prilej s-n subliniat că ncîndcpli- zeze mai bine întrecerea socialis­ sc recupereze nercalizarca dc
sarcinile de plan au fost depăşite trecerii socialiste, urmăreşte rezul­ liber, care este comportarea în familie pi derii miniere Ţcbea. D^ tă. Au lost stabilite criterii pre­ plan din primele luni ale anu­
LA7ÂR AVRAM Di nirea planului nu sc datoreşte
cu 4-5 la sută la transport călători şi în societate. Fieoare tînăir, trebuia
tatul practic al consfătuirilor de pro­ aşa dc mult cauzelor cxlcrne, cil cise pentru fiecare loc dc muncă, lui. Exprimată în cifre, situaţia
☆
şl tone km. convenţionali. In pri­ ducţie et«. In ultima vreme 9-a îm­ să simtă sfatul şi îndemnul tovărăşesc F\ uminlcă a fost organi- 10 tl fa|itu!uî că nu a cxislat suficientă pe baza cărora muncitorii şi-au îndeplinirii planului în prima ju­
1
mele 5 luni, colectivul acestei auto­ bunătăţit activitatea sultural-educa- al comuniştilor, dragostea şl preo­ ffl " zată pentru tinerii co- Dj preocupare din partea conducerii luat angajamente In întrecerea mătate a anului arată astfel: pla­
baze a realizat o economie de peste tivă şi sportivă. In sadml autoba­ cuparea lor pentru formare* unor lectivişti din Pianul dc Jos Jh tchnico-adminislrative pentru asi­ socialistă. nul producţiei globale îndeplinit
250.000 lei la' preţul de cost plani­ activează cu rezultate bune o cadre de nădejde. Organizaţia de o excursie la Geoagiu-Băi. \'A gurarea bazei materiale a înfăp­ Urmărirea şi afişai'ca rezultate­ în proporţie ele 100,73 la sută, iar
zei
ficat. formalie de artişti amatori şi dife­ partid va trebui să se preocupe cu Di Printre cei caic au parii* Dj tuirii sarcinilor. Mai precis sa lor obţinute în întrecere a consti­ la producţia marfă în proporţie
Un mare merit îl are în această rite echipe sportive. mult mai multă răspundere de felul fO clpat la această excursie Dj lăsat pe planul al doilea aprovi­ tuit un puternic imbold mobiliza­ dc 100,23 la sută.
privinţă Organizaţia de bază P.MR. Întregul colectiv al acestei între­ în care şoferii, taxatorii lucrează Ş au fost Mihai Birk, Maria zionarea cu materiale şi piese de tor pentru toţi muncitorii. Fie­ Este important să arătăm că
Ea a nellonat în mod operativ în prinderi merge pe un drum bun. pe trasee, dacă aceştia dovedesc so­ Savu, Floarea Savu, Ana Jj schimb In felul acesta lorţa de care echipă şi brigadă s-a stră­ prin folosirea judicioasă a uti­
vederea Îmbunătăţirii activităţii eco­ Multe greutăţi sint învinse. Comu­ licitudine şi respect fată de că­ S Pienar, Stela Florea şi alţii. îîl muncă şi utilajele n-au putut li duit să obţină ce Ic mai hune re­ lajelor şi timpului dc lucru, pla­
nomice, în remedierea llpsiuilor ivite niştii, se străduiesc să ducă colec­ lători, d“acă îsi îndeplinesc în modul g NICOLAE URSU g folosite la întreaga lor capacitate. zultate. O atcntic sporită s-a nul dc creştere a productivităţii
Prima măsură luată, în urma
în munca şl viata oamenilor. In acest tivul înainte, sâ-1 mobilizeze Ia în­ cel mai conştiincios obligaţiile. De SE52S225E5ESSHS2S2 2SESESES2SE55E5Î5E acordat calităţii reparaţiilor. muncii a fost îndeplinit în pro­
an, biroul organizaţiei de bază şl a făptuirea unor noi succese. Cu deo­ asemenea, trebuie să se urmăreas- porţie de 107,8 la sută. La aceas­
întocmit planuri de muncă lunare, sebit respect vorbeso oamenii des­ că cu mai multă eficacitate felul în ta au contribuit şi cele două
citorilor în spiritul disciplinei în Pregăti ’i pentru deschiderea noului an de studiu şi montate de noi în atelier.
a organizat cu regularitate adunări pre faptele pline de măreţie ale eo- care organizaţiile de masă se preo­ macarale portative confecţionate
cupă de educarea şi creşterea mun­
Pe această bază, cît şi prin re­
producţie. Concomitent cu îmbunătă­ ducerea cheltuielilor directe şi in­
MUZEUL „VIEŢII" ţirea mu neţi" de educaţie, orga nizaţia în înuitămîiihil de partid directe şi folosirea cu spirit gos­
dc partid are datoria să eoniinuie- să
podăresc a matei iei prime şi pie­
controleze cu eficacitate felul în care
KtGSQKMKHVCW selor de schimb, la preţul dc cost
îşi îndeplinesc membrii şi candida­ De airînrf, în organizaţiile de bază selecţionaţi 65 propagandişti. Corni rîndul tovarăşilor cu o bună pregă­ s-au realizat în numai 5 luni
In faţa mea se află sălile Muzeu- ((tuna indo-a astral intui); micuţul gin■ fi ţii de partid sarcinile ce le au în R.M.R. au avut loc adunări generale telul de partid din cadrul acestei tire ideologică, 173.000 lei economii suplimenta­
lui „Gr. 'Antipa', in care este recon- dac Pyropliorns noctUucus din Bra-vţ domeniul producţiei, să tragă la răs­ tn cadrul cărora s-a analizat Iţiul în uzine a stabilit ca o parte din aceşti Zilele acestea, birourile organiza­ re Analizînd posibilităţile de re­
stituit, cu preţul citor strădanii, ceea zilia. luminiscent noaptea; gindă-'t pundere pe aceia care nu-şi fac pe care s-a desfăşurat învăţăm*eJnl d.‘ propagandişti să urmeze cursurile de ţiilor de bază dc la C.S.II, I.C.S.H., ducere pe mai departe a preţu­
ce a zămislit natura In miliarde de ceii aurii, ca nişte splendide podoa-J deplin datoria. partid în anul 1962—1963 şl s-au pregătire cc se vor organiza în vara Uzina „Victoria" Călan. E.M. Ghelar lui de cost, colectivul nostru şi-a
u ani.., Dincolo ’de aşezarea expona- be femeieşti; minusculele păsărele J La Autobaza 1 R.T.A. din Hunedoa­ elaborat măsuri fn vederea deschi­ acestui an. De asemenea, ta EJVI. etc. au alcătuit comisii care discută reînnoit angajamentul anual dc
8 lei or, printre rind urile etichetelor şi Colibri cv taliile lor gingaşe care.fi ra treburile pot merge şi mai bine. derii noului an de studiu. Tcliuc au fost selecţionaţi 26 propa­ cu fiecare membru şi candidai dc la 200 000 lei,‘la 260.000 lei.
Ţ planşelor explicative, am citit biogra- asemenea zeilor din antichitate, sem munca să tic şl mai spornică. Se In lumina acestor măsuri s-a gandişti partid, precum şi cu tovarăşi din La obţinerea rezultatelor amin­
fia nescrisă a unei activităţi pasio- hrănesc cu neclarul florilor ; pasărea «ere însă ca posibilităţile existente trecut la pregătirea viitorului an activul fără de partid asupra formoi tite a contribuit întregul colec­
Pregătiri în vederea deschiderii tn
n nante de cercetare, 'de studiu şi co- liră. a cărei coadă aminteşte prinŢl să fie şi mai bine valorificate. Aceas­ şcolar. Organizaţiile dc partid de la cele mai bune condiţiuni a viitorului de învălămînt pe care o vor urma tiv. S au evidenţiat în mod deo­
Q lecţionarâ îndelungată. forma ei melodiosul instrument; gis J ta este o cerinţă la care trebuie să Uzina „Victoria" Călan, in urma sta­ an şcolar in învăţăraînlul dc partid tn viitorul an. Unind seama de cu­ sebit şefii dc brigadă Ioan Dră-
k ...Iri urmă cu mar bine 'de un secol, ca polară cu gitul roşu; chiţcanii dc fi răspundă întregul colectiv al Auto­ bilirii iormclor de învăţămint ce vot se foc şi in codrul comunelor. In noştinţele ce le poseda şl de dorinţa ghici, Simion Moldovan, mecani­
V prin 1831—1832, a luat fiinţă, la „Sf. apă. gorilele din Camerun, pe calc. bazei I.R.T.A. din Hunedoara si iu funcţiona în anul şcolar 1963—1964, exprimata. cul Simion Bcligăr şi sudorul lo-
i Sava' , un muzeu 'de istorie naturală de 'dispariţie, fragila pasăre fără primul rind membrii şi candidaţii au început selecţionarea propagan­ unele comune ca Cerbul, lelese, Te* GEZA MOZEŞ sif Pop.
ţ
o fi antichităţi. Care avea să fie stră- aripi de partid. diştilor din rîndul celor mai pregătiţi liuc ele., s-a terminat de pc acum directorul Cabinetului orăşenesc îng. IOAN DAMIAN
moşul muzeelor din Bucureşti. El <4r GH. CAUNCSCU tovarăşi, Pînă în prezent au fost selecţionarea propagandiştilor din dc partid Hunedoara şeiul Atelierelor centrale Alba Ini ia
şi-a purtat exponatele de-a lungul Cercetătorii muzeului lucrează laL
anilor, de la „Sf Sava la umversî- fr proiecte noi. Printre a''elf, înW
c
eva
tate şi dc acolo, in 1908, in aciua- organizarea diovainelor, conceputeg
ţ ^fiaţa animalelor, urmează* U .
0 Iul local din Piaţa Victoriei, ridicat Q {dee a hi Qrigor, Antipajd tuonsăi a acestei industrii a favorizat Harta economică
r
rin
E P * «> marelui savant romui Gri- care ^i â(i}caz5 foarle sugesl v R.5.5. ţara şantierelor apariţia unor noi oraşe : Novo-Kuibi- a U.R.S.S. se schimbă
i J
c gore Anhpa, zoolog şi muzeolog de p şev, Uoljsk, Stavropol.
ecie d n văzfnd cu ochii
f renume mondial. Diferiţi conducători Q fi f- Cnlg citeva schimbări, potrivii^
ai acestui muzeu, oameni instruiţi şx u hi l cercetări privind evoluţia} 1 In cartea sa „Jara ifi schimbă în­ triilor forestieră, a hirlici şi celulozei, licr. cuploare electrice pentru elabo­ Surse inepuizabile Dc cind a apărut cartea lui Mihai­
me 0Ţ
j entuziaşti, s-au străduit să mărească geologica a pămîntului in timpuln făţişarea". apărută in 1937. Kikolai chimică, metalurgică Hidrocentrala dc rarea oţelului, motoaic electrice, apa- de materii prime lov, poporul sovietic a depus o muncă
fi necontenit prestigiul muzeului, inzcs- erelor geologice. In sălile diarame-y Mihailov, seriilor şi geograf sovietic, la Bratsk, âc pc Angara, va alimen­ rata} dc înaltă tensiune, echipament titanică, care a modificat radical în­
£ trindu-l cu colecţii adunate cu greu / or> p f j transparent al tablou-% evoca schimbările rapide petrecute in ta şi alt.e centre industriale din Sibe­ electric pentru locomotive, maşini agri­ Toate legiunile ţării nu s-ar fi putut făţişarea U.R.S.S Pentru dezvoltarea
e ondn
V xn toată lumea, dedieîndu-se unui \] luminoase, de mari dimensiuni,'t Uniunea Sovietică in etapa iniţială n ria. Ea nu va rumînc insa mult timp cole. muşini, şi utilaje miniere, ţevi dc dezvolta intr-un ritm alît de rapid industriei in regiunile din nordul şi
r
0T
- apostolat de cultură, intr-o lume pli- vizitatorii vor putea cerceta vieţui-^ reconstrucţiei socialiste a ţării Faptele cea mai marc rlin lume. oţel. dacă Uniunea Sovietică nu ar fi dispus estul ţării s-aa investit sule dc mili­
care cu peste 25 de ani în urmă pro­ de resursele de vicierii prime indispen­ oane dc ruble. Uralul din zilele noas­
nă de nepăsarea guvernanţilor, care toarele in mulaje, aşa cum s-nun Ziua de 25 martie 1963 va rumînc Numai in decursul actualei generaţii.
£ s-au perindat odinioară la china ţă- succedai pe pâmhit, aşa cum au^ duceau asupra noastră o vie impresie, in analele energeticii. La această dată Krasnoimshuţ s-a transformat dîntr-un sabile. Pc lista descoperirilor geolo­ tre a lăsat mult in urmă, prin nivelul
său de industrializare şi prin cantita­
Z. rii. Rezultatele acestei munci perse- trăit... Se va mai amenaja o sală, î/ij ni sc par astăzi lucruri obişnuite pc şcmtinul hidrocentralei dc la Kras- mic orăşel do provincie, intr-un im­ gice import mite din anii de după răz­ tea dc produse industriale po cmc le
ev0
M vercnle şi-an găsit preţuirea abia azi. care se vor prezenta originea şi ~'i Intr-adevăr, dacă in primul cincinal naiarsk a fost stăvilit Eniseiul, unul portant centra industrial. Aproape boi, trebuie menţionată îndeosebi pros­ furnizează, principala regiune indus­
In anii regimului deijzoerat-pnpular, luţia omului in principalele etape* au fost construite 1.700 de întreprin­ din cctc mai mari fluvii dc pc glob. toate întreprinderile sale industriale au pectarea regiunii de petrol şi gaze din­
4 eind muzeul a atins o treaptă înaltă ale antropogenezei. deri, in decursul actualului septenal Puterea proiectată a hidrocentralei dc fost construite in anii de după răz­ tre Volga şi Ural. Această descoperire trială a vechii Rusii: regiunea cen­
trală, care s-a format dc-n lungul vea­
fi de dezvoltare. transfonnindu-se in- fr se construiesc cam 1.000 pc an, ceea la Krasnoiarsk este de 6 006 900 l:W boi. Cele mai tinere dintre acestea, a permis ca in decursul ultimelor două curilor în jurul Moscovei. La che­
f tr-un important centru de ştiinţă şi Muz©ul C3T6 rtdŞfe pSSÎUnî ' ce înseamnă că zilnic sini. date in ex­ depăşimI cu 1.5 milioane pc a cclci uzinele chimice, sc specializează în decenii să se modifice aspectul unui marea partidului şi Comsomolnlui, mi­
§ cultură pus in slujba poporului. , , . ploatare in medic trei întreprinderi de la Bratsk. producţia de cauciuc .sintetic, anvelope, imens teritoriu. Prospecţiunile geolo­
li» (..vulva, xn muzeu lucrau doar Lretxm importante. gice din lakuţia au fost incmumule dc lioane dc tineri entuziaşti au pornit in
3 St gSujc nici cuca 300.000 «/>»- Asllhi _ 5j u ic Vorbind in rindurile dc mai jos des­ An început lucrările pregătitoare fibre artif iciale. întreprinderile din descoperirea a numeroase zăcăminte taigaua siberianul şi au creat acolo un
, ^
f ,m e m ,e ni l‘ rn,e ■ cme ""ace,lui coi pre marile şantiere ale ţării sovieti­ pc şantierul hidrocentralei dc la Sa- Krasnoiarsk piodiic. de asemenea, lo­ dîamanlifcre. care au situat UII S S ţinut nou. care sc întinde de la mun­
' ■ "' " “
% ,Im />«/<• hotarele faine, launa mu- de iunî — a doua treaptă a cascadei hi­ comotive, vagoane, nave fluviale, ma­ între ţările cele mai bogate în acest ţii Ural, pînă la Oceanul Pacific Pe
f leului bucure,lean.Muici de or- Pc vremuri avea 23 Jeţ. ce, ne vom referi numai la acelea care drotehnice dc pc F.nisei — care va fi şini agricole şi mnşini-nncllc. televi­ mineral. harta U.R.S.S., in regiunile estice an
(k
prezintă o importanţă primordială pen­
Ţ curat, jmtrwit unu, fina întocmit pMi(e _ 37. Pen-L aproape la fel dc marc ca şi hidro­ zoare. maşini şi utilaje miniere apărut zeci dc oraşe şi centre indus­
Un eveniment nu mai puţin impor­
5 în anul 19.33. ini,-un sen, „n,crlc. „ o tru ramuri întregi sau care modifică centrala de Ia Krasnoiarsk Simultan tant l-a constituit descoperirea, in pri­ triale noi * Mag/ntogorsli. Barnaul,
„ ,-
„ e„lui
5 vizionare. rmhcinrtmersul evolutiv al „ /lV , L cr Inlc M : aspectul unor regiuni vaste. se construiesc citeva termocentrale, Din Asia Centrală măvara anului 1962, a unor bogate Kurgan, Orsk, Kuzncflt. Kcniernvo,
h ,n
1 * ,a w "l’ ' eon,/,le*. „aiurai,; Antifa caic vor funcţiona pe bază dc cărbune, zăcăminte petrolifere in apropiere de. Komsomolsk pe /Imur şi multe altele.
combustibil în cnrc Siberia este extrem
Q după principiul lui Darxoin. ^ - intermediul căreia sc fac scliim-ft O constelaţie de centrale de bogata. Puterea unora dintre ele piuă în Baltica satul Markovo, din regiunea Iritulsk. Uncie din ele nu figurau deloc pc
n ;1
In lumea acestui lăcaş. ndîncită buri de publicaţii şi se întreţin Ic-j electrice — giganţi va atinge treptat d 000 000 hW. Geologii sovietici au prospectat şi im­ hărţi, altele erau însemnate prin ccr-
e intr-n încremenire fi tăcere vecină gat,ni cu aproape 600 dc instUuţiii Siberia nu constituie o excepţie : toa­ portante zăcăminte noi tic minereu de culeţc aproape invizibile, pierdute un­
S cu veşnicia, găseşti natura in toată dc specialitate din cuca 70 de ţărix Sc consideră pc bună dreptate că Energia electrică ieftină produsă de te republicile sovietice din Asia Cen­ fier, ceea ce va permite crearea dc deva prin imensa taiga.
trală reprezintă, de asemenea, un
M diversitatea ei Viata este a/ît de ale lumii. Cercetătorii muzeului au o* producţia de energie electrică consti­ centralele siberiene va permite reorga­ imens şantier. Capitalele acestora, şi voi baze siderurgice in estul şi centrul ln fruntea armatei dc entuziaşti care
ţ plastic redată surprinzhtd vietăţile activitate bogată Lucrările lor sint* tuie indicele cel mai edificator al ni­ nizarea talală n acestei regiuni, trans­ in primul rind, ‘Iaşhcnlnl se industria­ ţării. Totodată, bogatele zăcăminte de a pornit spic est sc aflau geologii şi
u
V VI cric mai caracteristice poziţii, in- orientate cu prioritate spic studii a-jS velului dc dezvoltare economică a formarea ci în „axa industr\ală a lizează în ritm rapid Sc construiesc minereu de fier descoperite in ultimii minerii. F.i au fost aceia care au pus
T cît ai putea, cu putină fantezie, să snpra vieţii fi organizării animale-a unei ţări Înainte de revoluţie. Rusia Uniunii Sovietice. Energia marilor flu­ acolo întreprinderi importante, menite zece ani ui zona anomaliei magnetice bazele unor oraşe mari ca Magndan şi
^ te ciczi in tundră. în precric sau lor. Sint sub observaţie diferite gru-tf ţaristă sc afla în acest domeniu chiar vii siberiene va alimenta sistemul ener­ să satisfacă nevoile agriculturii iriga­ dc la Kurslt, permit să se creeze o nouă Norilsk, ea si a oraşelor mai tinere
getic unic al (urii. Conform prevede­
% intr-n poiană fermecată, in caic an puri de vieţuitoare: fluturi, heterop-lfi în urma micii Elveţii Astăzi însă. te şi ale culturii bumbacului Uzinele bază siderurgică în regiunea indus­ Mi mii — capitala diamantelor, Solnc-
făcut, sobor vietăţile pămîntului. tcrc. viermi, insecte. In colaborare^ Uniunea Sovietică deţine dc mult timp rilor, intr-un viitor apropiat, numai uzbece produc muşini pentru recolta­ trială cea mai dezvoltată a U R S S cinîi — satelitul Komsnmolsltului, dud­
cu Institutul piscicol se studiazăpj primul loc in Europa, produchul aproa­ centralele electrice din ţinutul Kras­ şi să se asigure pentru sute de ani uii din Kazahstan. Navni apărui ţie
Fluturi şi... elefanţi problema fecundării peştilor şi posi-jfjj pe tot adia electricitate cil şi R. F. noiarsk vor produce anual 50 miliarde rea bumbacului, tractoare, turbine hi­ funcţionarea puternicei baze siderur­ lingă exploatările dc gaze din U:he-
bilitalea grăbirii acestui fenomen, Germană, Anglia şi Franţa laolaltă, ItWh. adică aproape lot nlita energie cit draulice şt cabluri electrice. his/an, precum şi a zecilor dc alte ora­
ţfi lată Dcinntheriul! El a fost poate tar in ceea ce priveşte importanţa ce­ produceau acum 15 ani toate centra­ A Inia-A ta — cap itala Kazahstanului gice din sudul ţării, care pînă in ulti­ şe din Ural, Asia Centrală, Siberia
III imc n nuni ,/ir,*L,niii itl ,,r,#c care a adus muzeului cel mai
V acela ...In cartea de impresii, un profc-Jl lor mai mari centrale electrice sovie­ — ajunge din urmă Taşhentnl. Acest mul timp era alimentată dc rczcivclc Aceste schimbări radicale nu s-nu
..
.
.... H
..
.
• .
re prestigiu flnn(tlic internaţional , <or francez dc oceanografie a califi-^ n lele electrice din Uniunea Sovietică. centru industrial se dezvoltă impetuos limite,te ale bazinului Krivoi- Rog. produs numai in estul ţării. Caucazul
.... .
...
Vedem scheletul întreg, unic in lume. cat arest edificiu dc cultura „Mu-: tice, puterea unor turbine şi lungimea şi furnizează alît pieţei interne, cit şi Sc dezvoltă la fel de repede indus­ dc nord şi regiunea Volgui au devenit.
al. unui. strămoş indirect al elefan­ irul care naşte pasiuni". Si fără voic.’fi maximă a liniilor de înaltă tensiune Siberia industrială celei externe maşini-unelte, prese, uti­ triile uşoară şi alimentară. întreprin­ in aceşti 25 dc ani importante re­
gîndind la cuvintele sale. mi-a apa-V,
pentru transportul energici electrice.
tului. animatul teribil — Deinothc- laj minier, diverse aparate, produse derile din aceste ramuri ocupă un loc giuni industrialc. S-au transformat ra­
rut pe ecranul minţii imaginea unuin U.R S S a întrecut toate ţările lumii In anii dc după război, oraşele
rium giganlissimnm — care a trăit alpinist, căţărat pe slînci. Undcvafc Două stele strălucesc in mod deo­ Omsk, Tonisk, Knrgan, Tiumcn oii alimentare. important printre obiectivele în curs dical şi regiunile de la nord dc f.e-
y, l Meleagurile patriei noastre acum crăpătură dc slîncă. Î/J sebit in constelaţia giganţilor energe­ devenit importante centre industriale. In vestul Uniunii Sovietice se dez­ de construcţie. ningrad, din Extremul nord şi Cn-
,c
ţ c,rrn - mtHardc de am. fi cmc arc nţlcnf)ltl f tnarcn Hc coff jeţ nu tici în curs dc construire: hidrocentrala Novosibirsk, a cărui populaţie a cres­ voltă în iitm rapid şi centrele indus­ In ultimii ani, în multe oraşe sovie­ rolia. regiuni în trecut util dc ncz'n-
f impresionanta înălţime dc aproape , - triale, relativ tinere, Penza, Kirov, tice au fost construite importante fa­ jnte şi eu populaţie rară. Incit r\nu
c] nfC dc unat j)h> /fl en% dc dc la Bratsk şi cea de la Krasnoiarsk. cut dc 2,5 ori in ultimele două de­
Jj 4.3 m. f.-a descoperit la Mhr.nţi. in sc pregăteşte pentru toate inălţxmUc.fţ Hidrocentrala dc la Bratsk va fi în cenii, ocupă primul loc in Siberia şi Tatiin. Kursk, Vilnius, Tbilisi, Ercvnii brici textile, zeci de fabrici de încăl­ numite Siberia din apropierea ea-
V apropierea Birladnhn. profesorul Desigur, muzeul „Gr. Antipa naşl’ld cnrhid terminată şi in 1964, cind va face parte dintre localităţile cu peste şi altele, care erau însemnate pe hăr­ ţăminte, de confecţii şi tricotaje, fa­ pilaleC Si iu aceste regiuni nu apărut,
a
4 Grcgonu $/cfăncscu, eminent geolog pasiuni in inimile tinere. sădeşted ţile industriale antebelice prin puncte brici de zahăr, dc conscx-ve, dc produse acum zeci de noi oraşe şi centre in­
funcţiona cu capacitate deplină, pute­ 1 000 000 'de locuitori. abia perceptibile. zaharoase, abatoare, fabrici de produ­ dustriale, iar băhinnl Mutmansh, pc
Z >' Hconlnlni;„nul ,li,,lrc Inimii ,Ionul,1. / <r„-5 rea ei va egala pe cea a hidrocentra­
Ţ conducători ai muzeului. , ... .9 lată o listă cu totul incompletă a Regiunea Volgui, ’de la Iaroslavl la se lactate etc Dc altfel şi uncie în­ vremuri o aşezare de pescari pc malul
1
4 ... . . noaş/erc a viefn, a naturii. conhx-P? lelor de la Ktubişev şi Volgograd, caze treprinderi ale industriei grele şi in­ Mării Barenf, numără astăzi o popu­
n hnfnesmnraza şi colecţia de fiu- * produselor livrate fie întreprinderile Volgograd este şi ea împlinită dc schc
î furi. una dintre cete mai mari co- h,M In Pitirea generaţiilor tinere^ în momentul de fată sint cele mai oraşului Novosibirsk : turhogeneratoarc lele construcţiilor. In jurul oraşelor dustriei chimice livrează in cantităţi laţie de 300.000 de locuitori.
mari din lume. creseîndc produse de consum — auto­ Sc schimbă ‘înfăţişarea 'fălii Sovie­
ţţ, lecţii de acest gen din lame (nu- pentru asaltul înălţimilor. şi hidrogeneratoare pentru centralele Kuxbişcv, Razan, Ufa, Saratov, între­
t, mură peste 82 000 exemplare din MAGDA CRĂCIUN ■£ In jurul centralei de la Bratsk ia mobile, motociclete şi biciclete. ma­ tice. (ara marilor şantiere ..
fiinţă un important centru industrial, siberiene, maşini-unelte cu comandă- prinderile industriei chimice sinl_ deo- şini de spălat rufe. apaiate de radio, M. GRIN,
alcătuit \din întreprinderi alt. indus-
«OSCKtC|K^<S^v*^^^CflkK%CSCţqK»CK%C3^CKŞQiOKtafr3K®OgOWtCiGKtC program, lit\ii automate, prese Izijdr^a* ‘PSBit ’dc numeroase. Dezvoltarea irrifct- televizoare şi altele. candidat ln ştiinţe geografica