Page 55 - 1963-07
P. 55
Nr. 2660 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Contribuţia sectorului, Actualizarea
agitaţiei vizuale
de întreţinere Săptămîna trecută a fost pen să fie cît maî concretă şi mobi
tru colectivul oţeiărici Martin lizatoare. De exemplu, pc unul
nr. 2 al C.S. Hunedoara săplămî- din panouri c scris: „Oţclari,
la realizarea planului na actualizării agitaţiei vizuale. mieşoriod durata dc elaborare a
Panourile, lozincile şi graficele şarjei cu 30 minute, vom puica
privind angajamentele şi rezulta
Qnd vine vorba despre plan, dese Rezultatele puleou fi şl mal bune- tele întrecerii au fost vopsite din realiza lunar o şarjă dc oţel de
ori laxninatorll ridică problema apro dacă scotoarele de Întreţinere me nou, şi actualizate. 96 tone", sau „Nici o şarjă în
vizionării ritmice şl In oaniită(l sufi canică şl electrică ar ft redus Ia zero afara programului".
ciente cu lingouri calde. Fără îndo opririle accidentale. Ele poartă In-, In aceaslă acţiune organizaţia
iala ca nu po(i face pline fără faină. treaga vină că timp de 34 ore nu! - de partid: Şi comitetul sindicatu T. NtCULAL
Dar nu trebuie să uităm că la suc s-a laminat nlcî un lingou. lui au avut în vedere ca agitaţia corespondent
cesul la minatorilor mal concură ci Dacă avem în vedere Insă oă din
neva. Un grup de oameni a căror cele 182 or© opriri accidentale Înre
muncă propriu-2isă nu se măsoară gistrate In Irimestrul I 148 ore slnt 1 1
In tone. Adesea, eforlurrle şl străda opriri tehnologice ca manevrări gre
niile lor se reduc la strtngerea unul şite, ruperea llngourilor In procesul j — A <& E m © A —
şurub, schimbarea unei piese, revizia de laminare, blocarea foarfecii ai
minuţioasă a unul agregai sau altul. şuhîije, lipsa de lingouri calde etc., fu — cinematograful Gradina
Lucruri mărunte In aparentă, dar fără vedem că sectorul de Inlrelinerc s-a Radier dc vânt": I1U X li DOAR A :
de oare este de neoonceput buna străduit să-şl facă datoria. Este ade-, 18 IULIE I9C3 Mcţtcr la toate — cinematograful
funcţionare a laminorului. Despre văxat că unele piese puteau fi schim Victoria.° ; Carlonchc — Grădina
munca acestor oameni ne^am propus bate sau revizuite In orele cînd nu Programul 1: 5,07 Joourî popu dc varii; StMF.RIA: Floarea tic fier
să scriem In rtndurlle de faţă, exlslau blumuri calde, lucru care nu lare,- 5,30 Muzică interpretată de — cinematograful PinlUic”: PE-
★ s-a făcut întotdeauna^ Toate acestea , fanfară; 6,07 Melodii distractive 7 ROS ANI: Rial fi moartea —
(
Colectivul nostru are sarcina să asiau făcut ca Indicii de utilizare plani interpretate de mici formalii; 6,35 cinematograful „Al. Sahia" : Va-
gure un mers continuu al laminoru ficaţi să fie mai mici cu 17 tone/ora Program do cintece; 6,45 Muzică fonul lui Emit — cincuiahft.tifnl „7
lui, reducerea opririlor accidentale la efectivă, duolnd In final la nereall-1 uşoară; 7,10 Melodii populare NoiembrieA Ui A lUt.lA: Tele
zero şi executarea reviziilor şl re zorea planului de produclic. Interpretate la diferite instru fonista — cinematograful „Victo
paraţiilor de bună calitate. îndepli In trimcslrul II, tn mersul oarecum l mente; 8,06 Muzică Instrumentală ria" ; Duelul — cinematograful „2 •
nirea acestor cerinţe este etalonul normal al blumingului, au Intervenit I şi vocală de compozitori romini; August", Pescuitori in ape tulburi
muncii noastre. Am reuşit noi oare unele dezechilibrări pricinuite de amî-i 8.30 Solişti de muzică uşoară? 10,30 Grădina dc vară; SEIIE$:
—
să ne achităm aşa cum trebuie de narea reparaţiei mijlocii planificate < Aspect din sala de tui'- Din clnleccle şi dansurile popna- Festivalul Chaplin — cinematogra
această sarcină? pentru luna mai. D.hi această cauză bine a termocentralei Pa- J U. V. CĂLAN relori 11,32 Valsuri de estradă? ful „Progresul" ; Volga—Volga —.
In trimestrul I, erau planificate a crescut durata şt numărul opririlor. roşenl. 12.00 Cintece patriotice şi verseri-
cinematograful „M. Sadovcan** ;
2.160 ore fond ca 'accidentale fală î montaj, 12.31 Muzică uşoară; Festivalul Chaplin — Grădina de
lendaristic de lu- 6ooobooo(xxibcooooobnopoooooo<xwo(x»opoooooooooo D® b subrcdacţia noastră 13,10 Muzică din opere? 15,00 vară: ORĂSUE ■' Pescăruşul ne
de primul trimes- .
oru, din oare 216 tru, Cu toate aces-; Cintece şi jocuri populare? 16,15 gru — cinematograful V. Roadă*:
erau destinate re La laminorul bluming tea indicii de uti- \ ? -------- voluntară ------------------- Vorbeşte Moscova I; 18,00 Muzică Lumini la fereastră — cinemato
paraţiilor curente al C S. Hunedoara lizare a blumingu- Elevi în vacanţa uşoară; 18,30 Lecţia de limba fran graful „Flacăra" ; Zboară cocorii
şl alte 194 ore Iul a»u aresout otf, Siderurgiştii din Călan. mobilizaţi Pianul a fost îndeplinit ceză (pentru începători); 19,00 — Grădina de vară; HAŢEG:
13 tone/o,ră efec In vara aceasta, peste 300 de Melodii populare cerute de ascul
opririlor accidenta urHHjooo». PQOOOOOQ-iQOOOCOo 00000000 0000000000OQtEVy' elevi de la şcolile medii din ora de comunişti, muncesc cu abnega tători; 10,30 Muzică instrumentală; Moartea in insula de zahăr —
le. Maiştrii şi şefii tiv lucrată, faţă de ţie pentru îndeplinirea sarcinilor de la toate sortimentele 21.30 Simfonia a 11-a In La major
cinematograful „Popular*; HRAD:
de echipă, tot sectorul de întreţine Indicii realizall In trimestrul 1. şul Hunedoara, îşi vor petrece o plan şi a angajamentelor luate in Sofnl sofiei sale — cinema
re, s-a angajat atunci să îmbunătă Bilanţul realizărilor pe trimestrul parte din zilele de vacanţă în întrecere. Elorturlle depuse au (ost La scclia turnătorie nr. 1, datori de George F.ncsoii; 22,55 Muzică tograful „Steaua roşie" ; L0-
de dans.
ţească aceşti Indici. Ajutaţi de co^ II puica fi mal rodnic, dacă noi taberele pentru elevi sau în dife tă unei mai bune organizări a mun NEA : Camelia — cinemato
miletul de partid şi organizaţiile de ne-am li încadrat In grafic cu repa rite excursii organizate pentru ei. Încununate dc succese. In tonte sec cii şl a întrecerii ce se deslăşojră Programul II: 10,10 Piese corale graful „Minerul" : 7R1US : Scn-
ţiile uzinei, prevederile planului de
bază pe schimburi, cuvintul a de raţiile mijlocii şi curente ale cuptoa O bună parte dintre elevi vor producţie pe primul semestru al anu aici cu mult elan. prevederile pla de Mi hali Bir că şl Nicolae Lungii; (in(a se va da Joi — cinemato
venit faptă. Mai Inlii a fost nevoie relor adinei. Lipsind cărămida refrac petrece zile plăcute în taberele lui au fosl Îndeplinite şi. depăşite. nului de producţie pc semestrul I 11.00 Muzică uşoară Interpretată graful „V Rouilă* : ZLA7NA :
însă de o mal bună organizare a tară, reparaţia cuptoarelor s-a ami regionale de la Pui şi Valea Do au fost îndeplinite la toate sorti Ia chitară; 12,05 Muzică populară; Omul cu obiectivul — cinemato
muncii In eohipe şl mobilizarea tutu nei de la o lună la alta ajungind • sului. mentele. Turnătorii au dai peste pla 12.30 Muzică din opere,- 13,40 Mu K
graful „Muncitorul ; HA A : Soa
ror eforturilor lntr-o singură direc în luna martie cu 10 cuptoare nerepa Sporim producţia nul semestrial 85 tone produse tur zică uşoară de Igor Lakuşeuko şi re şi umbră — cinematograful
ţie. In consfătuirile de producţie pe rate. Stadiul avansat de uzură a cup nate. C'ilitatca produselor « fosl Uno Noisov; 14,10 Muzici popu ..Gh. Doja; APOLDUL DE SUS:
seclie şl grupe sindicale muncitorii toarelor nu a mal corespuns regi de fontă simţitor imbunălăliiă. Rebutul a fost lară; 15,.30 Muzică din filme? 17,02
Vii stă dificilă — cinematograful „23
au venit cu propuneri concrete de mului termic de Încălzire. încălzirea Rezultate însemnate Muncitorii, inginerii şi ichnîcicnii redus la toate sortimentele sub ci Melodii populare; 18,25 Muzică August"; VULCAN: întâlnire cu
creşterea productivităţii muncii şt unui lingou făclndu-se In 10—12 ore sccliei dc furnale, străduindu.-sc să fra admisă. uşoară romînească? 19,30 Album via fa — Grădina dc vară.
rle operetă? 20,40 Melodii lirico;
1
evident, de reducerea timpului de fată de 4 ore planificat. Inttrzierea Colectivul de muncitori, tehni asigure o dozare cit mai corectă a Prin contribuţia adusă la îndepli
opriri accidentale. Amintim propu llngourilor In cuptoare a lipsit de cieni şi ingineri al I.I.L. „1 Mai" materialelor, ndicind temperatura nirea Şi depăşirea sarcinilor de plan 21,15 Ciulă Ansamblul de cintece (Bulei in
şl jocuri a-1 Sfatului popular
nerea şefilor de echipe Ioan Lo multe ori pe larninalori de „cald"; din Deva a încheiat primele 6 aerului insuflat In furnal, evitînd se evidenţiază echipele de turnători Capitalei» 22,00 Seară de muzică
vesc şl Petru Rusu de a se confec Dacă sectorul de întreţinere a reu luni de activitate cu rezultate bu timpul de mers redus şi opririle acei-, conduse de Iulian Sirbu, de la sorti de dvvns cu Radu Zaharescu şi (
ţiona din timp diferite piese de şit să obţină unele rezultate bune, ne. Muncind cu elan deosebit, dentale. printr-o mai bună întreţi mentul vanc-băi. Adolf Şlempcl, de Horia Serbănescu. meteo s alo(fie
schimb, pregătirea şt montarea anti ele se datoresc In primul rînd co colectivul de aici a realizat pla nere a agregatelor, au reuşit să re la sortimentul piese mecanice, bri Radiojurnale şi buletine dc ştiri: PENTRU 24 ORE
cipată a unor subansamble de re muniştilor, comitetului de partid, care nul producţiei globale în propor cupereze în întregime rămînerca in gada lui Gheorghe Joldescn. de la 5.00; 0,00» 7,00? 11.00; 13,00, Vremea se menţine frumoasă cu
zervă etc. ne-a Îndrumat cu competenta şi pri ţie de 104,6 la sută, al producţiei urmă din Iriroeslrul l şi să dea peste sortimentul radiatoare, care-şi depă 17.00? 22,30; 23.50—23,55 (progra cerul variabil ziua,, mai senin
Numeroaselor propuneri făcute le-au cepere flecare pas. marfă cu 102,6 la sută iar pror planul semestrial 342 tone dc fontă şesc sarcinile de plan cu 20—30 la mul I); 10,00; 12.00; 14,00; IG.OO; noaptea, Vinlul va sufla slab pi-
urmat apoi angajamente concrete In In aotlvltatea noastră mai persistă ductivitatea muncii a crescut cu cenuşie. sulă şi multe alle echipe de turnă 18,00; 21,00; 23,00 (programul II). na la moderat din est şi sud-est.
6.8 la sută.
întrecerea socialistă. De remarcat că însă unele deficiente. Calitatea repa La lichidarea răniincrii în urmă a tori. Temperatura staţionară, va fi cu
nici un muncitor de la Întreţinerea raţiilor mai lasă de dorit. Bunăoară, Printre secţiile care s-au evi contribuit faptul că In luna Iunie @inema prinsă ziua Intre 27 şl 31 grade
mecanică $1 electrică nu a rămas In răsturnătorul de blumuri reparat de denţiat în muncă sînt : secţia furnalele au funcţionat mai bine ca IOAN RUSAN Iar noaptea intre 12 şl 16 grade.
afara Întrecerii socialiste; Evidenţa şl tapiţerie, electromecanică, tîm- In lunile anterioare. Numai în aceas lăcătUŞ 18 IULIE 1963 PENTRU URMĂTOARELE
afişarea operativă a rezultaţielor ob tov. Ştefan Vorody nu a fost de ca plărie, ape minerale şi aJtele. tă lună s-au produs peste plan 1.534 DEVA : Adorabile ti mincinoa 3 ZILE
ţinute In Întrecere, de fiecare echi litate, ceea ce a făcut ca la numai P. JURCONI tone de fontă cenuşie, din care co în şase luni, aproape se — <iucmatogrnful „Patria" ; Vremea devine schimbăloare
pă, a fost un puternio Imbold mo două ore după ce a fost reparat să corespondent lectivul furnalului nr. 2 a dat 984 «jStrada mezinului — cine mato- favorabilă ploilor locale şi tem
bilizator, găsind un larg ecou In rln- se blocheze din nou, oprind lamina de tone, Iar colectivul furnalului nr. 4.000 tone de semicocs " Iul ;,F. Sirbu"; Raze pc gltea- peratura staţionară.
durlle muncitorilor. Ivirea unei ne rea timp de 2,40 ore. Nu întotdea 1 a dat 550 de tone. Ioan Blaj. funia-
reguli sau deranjament a fost pusă list şef, Dumitru Marin, furnalist I, peste plan
numaidedt în discuţia grupei sin una se respectă graficul de revizii la Conslant'n Caragea, furnalist II, Şl muncitorii de la secţia semi-
macaralele tehnologice. Spectacol la Vaţa-Băi
dicale, crelndu-se o adevărată opi Ioan Crăciun şi Dumitru Cretu. do.- cocscrie a uzinei „Victoria" Călaji,
Colectivul nostru e hotărît ca sub zatori şefi. Simion Stănculea, Gtieor- au obţinut realizări de seama în în Şcoala profesională comercială Petroşani
nie de masă Împotriva oricăror ten Cercul de teatru al clubului
conducerea comitetului de partid să ghe Ancuta, Constantin Groza,
dinţe de uşurinţă sau lipsă de răs muncitoresc din Călan a prezen deplinirea ş| depăşirea sarcinilor de
lupte ou şl mai multă perseverentă tat duminică, 14 iulie a.c., în faţa Gheorghe Mărgău. cauperişti. Gheor-
pundere în muncă. ghe Stelan, maistiu la banda de plan semestriale. Asigurînd o bună \ ANUNTĂ: Pentru anul şcolar 1963/1964, se vor
Organlzîndu-şl astfel munca, lăcă pentru Înlăturarea deficientelor amin oamenilor muncii aflaţi la odihna funcţionare a cuptoarelor efe cocsi --------------== primi la Şcoala profesională comercială
tite. Sintera hotărlll să reducem la în staţiunea Vaţa-Băi, un reuşit turnare a fontei, M.lron Pop, teriuo-
tuşii şl electricienii au reuşii să re spectacol cu piesa „Băieţii ve ficare şi rcspeclind tehnologia de
zero opririle accidentale şl 6ă îm telmician, Ştefan Tamaş, electrician. din Petroşani, absolvenţi a 7 clase,
ducă timpul afectat reparaţiilor cu seli", comedie in trei acte dc H. Ştefan Biro şi Ioan Miiller, lăcătuşi fabricaţie, ei au reuşit să dea pcsle
bunătăţim necontenit oalilatea repa clin o r a ş e l e regiunii Hunedoara,
rente cu 33 la sută şl cu 6 la sulă Nicolaide. planul semestrial aproape 4.000 tone
raţiilor. şl mulţi alţii. <>u contribuit. prin
opririle accidentale. In felul acesta Spectacolul s-a bucurat de munca pe care au depus-o z’ de zi. dc semicocs de bună calitate, depă- Candidaţii vor face înscrieri Ia O. C. L.-urile din
el au mărit fondul de timp de func Ing. VIRGIL ClRLAN succes, fiind răsplătit cu vii şindu-şi totodată şi angajamentul
adjunct al şefului de secţie la obţinerea realizărilor amintite mal oraşele Deva, Hunedoara, Alba Iulia şi Petroşani.
ţionare, eeea ce oorespunde unul aplauze. luat în întrecere.
ing. VICTOR MUNTEANU sus.
spor de produotie de 13.776 lone blu Informaţii suplimentare la direcţiunea şcolii.
mecanic şei la laminorul I. MOLDOVAN MARCEL SEMC1UC PAVEL COZMESCU
muri laminate. i blurulng al C.S. Hunedoara corespondent maistru turnalist maistru principal
(Şcoala de 8 ani Foit): „La păscut", că „aceaslă expoziţie refleotă preocu tele asemănătoare demonstrează că Tengheru Ga vrii, oare au muncit cu
„Peisaj de primăvară" şl altele. parea şi strădania profesorilor, În in şcoala, noastră nouă se lace edu conştiinciozitate pentru a realiza ex
o E X P O Z I Ţ I E Orele de lucrări practice, prin ex văţătorilor de a oreşle şi educa ti caţie şi Instrucţie demnă de mă poziţia unitătiloj şcolare din latoru
ponatele în numărul cel mai marc, neri capabili, buni constructori ai reţia epocii pc care o trăim, dindu- Pentru viitor noi vom continua tra
olt şi prin varietatea lor, ne prezintă societăţii comuniste de mîine". uc un imbold in muncă pentru a diţia acestor expoziţii la niveJul ra
I N S realizările manilor Indemînalice ale Adresind toate laudele celor caro continua minunata Iradille ou rezul se organiza la toate şcolile de 8 ani
ionului, mergînd pe principiul de a
viitoarelor muncitoare. Rind pe rind, au creat exponatele, tov. Alexandre- tate din ce In ce mal frumoase.
In toate acţiunile dc organizare,
în faţa vizitatorilor apar diferilo cu
T R
U C Y l
sături, confecţii, dantele, ştergare cu scu I (din Deva) spune: „Este greu expunere şl aranjare, secţia noastră şl medii. Am sugera apoi, ca In viitor
să se organizeze şl la niveJul regiunii
să-ml exprim sentimentele penlzu
motive populare, ţesături. împletituri de învălămint s-a sprijinit pe un ţo- asemenea expoziţii, oare ar avea da
A intrat în tradiţia şcolii noastre, penlnu ceasornicari, polizor manual, tru păstrat clici, umeraşe, doguri dc ele. Rema.rcăm fetele de masă cu cu cele mai frumoase obieclo, inUuoit Iccliv de oarlre didactice care n-au rul să centralizeze la reşedinţa regiu
ca o dată «u încheierea anului de maşină de ascuţit scule etc. Din ex bucătărie, ele. rcmarcîndu«sc în mod sătură artistică ale casei de copii din întreaga gomă de exponate trezeşte precupeţit nici un efort ca reuşita nii cele mai frumoase lucrări ale şco
Invătănjtnt 6ă se organizeze expozi ponatele şcolii profesionale Cugir nu deosebit obiectele executate de elevii Orâşlio şi ale şcolii de 8 ani din Cu curiozitate, admiraţie pentru creato expoziţiei să fie Ia nivelul celei mai lilor noastre, făclndu-le cunoscute
ţii cu lucrările elevilor — care slnt lipseşte maşina de cusut „Ileana'* şi Nistor Ioan din clasa Vl-a, Herban gir şi confecţiile, rochiţe, şorţulete, rii ei. Acelaşi lucru le pot spune şt înalte exigenţe. De aceea aş vrea să unul număr cit mai mare de oameni
aşteptate ai mult interes dc către maşina de spălat „Alba lux 3“ care Gheorghe din clasa Vl-a, lancu Co bluze, ale Nevilor de la şcolile de organizatorilor lor şi moi precis celor scot în evidenţă colectivul formal din al muncii din regiunea noastră,
toţi oamenii muncii din raional nostru au fost cclc mal atractive exponate. druţ din clasa Vl-a, Voina Măria 8 ani şi medii din Cugir. iov. Helglu Aurel. prof. SecArea Cor prof. RADU VASILE
şl In mod deosebit de părinţii ede- Primire alte exponate pe care le-a din oLasa Vl-a ele. Lucrările de traforaj ale elevilor oar« au aranjat totul cu mult gust". nelia, Opreanti Lucia, David Doina, şeful secţiei de învăţăminl
vHor. prezentat Şcoala medie „Aurel Vilal- Dar exponatele nu se opresc aici. Şcolii medii din Cugir atrag prin va Desigur, impresiile de mai sus şi al Knna Otto, Popa Aurel, Lois Maria, a Sfatului popular raional Orăştie
Şl In anul acesta, oa de altfel In cu“ vizitatorii pot vedea complexul In sala a doua, in spaţiul mărginit rietatea lor, prin felul cum sini exe
fiecare an, după organizarea unor dc Instalaţie pentru predarea capito de cei patru pereţi, parcă te găseşti cutate, vădind indeiuîoarea cu care
expoztţU pe şcoli, s-a organizat La lului „Electrotehnică" din fizică, unde, au fost lucrate. Remarcăm lucrările
Intr-o cimpie ce îţi oferă cu dărni
nivelul raionului. în localul casei de printre alte obieote prezentate pe pa cie bogăţiile sale. Aici sînt expona elevelor : Teodorescu Olga din clnsa
cultura, o expoziţie şcolară oare a nou, se pot vedea realizate: Legea tele elevilor care au Invătat obiec V A, Cluriţoiu Rodica din olnsa VI,
impresionat pe mulţţ vizitatori ce Iul Ohm pentru curentul alternativ; tul „Agricultura", introdus nou in llie Mannela din clasa V-a, ManoiUî
«-au oprit pentru cîlva timp să vadă ampcrmetrul electromagnetic, moto piamil dc învălămint. Aici, unde sînt Corina di.n olasa VI B etc.
produsele milailor harnice ale elevi rul electric, legarea consumatorilor reprezenta le aproape toate şcolile Olasole I—IV sini reprezentate prin
lor noştri. şi a surselor, etc. care sint deosebit noastre de 8 ani din mediul sătesc, material didactic lucrat de elevi,
Prin felul aira e organizată, prin dc instructive pentru predarea aces sc pot vedea diferite specii dc grîu puecum şi priiitr-un mare număr dc
felud cum sînt expuse luorurHc, pre tui material, coufeclionatc dc elevii de Înaltă producUvilole (Ponca, Bc- obiecte confecţionate în cadrul ore
zostaia, Harac ele.). Sini nelip
cum şl prin bogăţia şl varietatea ex alasedor V1II-XI, sub conducerea com lor do lucrări practice. Scoatem In
ponatelor expoziţia constituie şl în petentă a Iov. prol. ICuna Otto. Tot site apoi diferitele specii dc floarea- evidentă lucrările executate de elevii
momentul de fată un punct dc atrac pe acest panou sini reprezentate schi soarclui. porumb hibrid, cartofi, la- clasei a IV-a de la Şcoala medie
ţie în oraşul Orăştie. te de desen tehnic ou obiectul reali sole, s(eolă şi altele. Grupa legume „A. Vlaicu", sub conducerea Iov. înv.
zat alăturat. Astfel, remarcăm sone
De La mirare şi pînă la Ieşire, ria (desenul şi obiectul) realizată de lor şi zarzavaturi-ior cuprinde un Loiş Ioan, şl dc elevii clasei a Il-a,
ochiul vizitatorului este atras de ex bogat material oi: varză, conopidă, conduşi de tov. tnvătâloarc Cazan
ponatele ce reflectă munca plină de elevul Căliwan Nicolae din clasa roşii, castraveţi, dovlecei, ele. Un bo Maria dc la Şcoala dc 8 ani Orăşlie.
migală a copiilor preşcolari, pino la XI-a, planul unei instalaţii electrice gat sortiment dc fructe ca: nucile dc Scria obiectelor expuse se încheie cu
realizările pretenţioase ale elevilor Interioare a elevei Zal>arie Maria din Sibişel, vişine dc Polt, strugurei ele. un panou al copiilor preşcolari, ca
cidulul mediu. clasa X-a B. La (ol de atraolive sini oare vin să completeze acest capitol re atrage prin exponatele realizate
şi piesele executate dc către elevii de exponate. Dar materialele din
Întregul oadru al expoziţiei este olasdor VII—IX, Incepind dc la for aceasta grupă continuă prin colecţii ca: decupări, hiorări ornamentale, cu
conturat de stema P.M.R., construită mele geometrice pînă la diferitele complete de seminţe, herbare. planşe, sături, desene aplicate, tăieturi, îm
cu măcsLrie de «ătre elevii Şcolii unelte de atelier (ciocane, cleşti, dor acvarii, diferite preparate în spirt, pletituri, etc. Remarcăm lucrările ex
medii „Aurcd Vlaicu". Stema repre nuri etc.), precu,i|si materiale de puse ale Grădiniţei de copii nr. 1 şi
etc., toate vădind rezultatele obţi
zintă simbolul că numai sub îndru monstrative tn miniatură ca: plug şi nute in cadrul obiectului „Agricul nr. 3 din Orăştie.
marea Partidului Muncitoresc Romin grape tip tractor. Făclnd o sumară prezentare a ex
slnt posibile realizările minunate tn tura". poziţiei, înainte de a încheia aş dori
O colecţie complot unelte şi Pe alte panouri laterale, deosebii
domeniul educaţiei, iar copiii îşi ex scule, realizate pe două panouri, pre să redau cîteva impresii ale unor vi
primă recunoştinţa şi dragostea fier zentată de elevii Şcolii medii din Cu de bine completează ansamblul ex zitatori ce se află consemnate Intr-o
poziţiei, desenele decorative ale mul
binte fatî de părintele iubit, căruia gir, reţine şl dc data aceasta inte tor elevi, printre care remarcăm lu condică a expoziţiei.
ii Închină rodul muncii lor. resul fată de măeslria cu care a fosl „Toată admiraţia şi stima pentru
Pe două coloane de centru, elevii executată. crările elevilor: Istrale losif din cla sîrguinta în îndemînarea şl bunul gust
şcolii profesionale din Cugir, viito Cu aceeaşi raăeslric slnt expuse sa V-a A» Rusu Fcllcia din dasa VI cu oare au fo6t executate expona
şl
rii muncitori de înaltă calific<vre. şi-au obiectele executate din lemn de A. Popa Măria din dasa VI A tele" — scrie tov. Avram Maria care
expus minunatele maşini In minia către elevii claselor V—VI de la (Şcoala de 8 ani Orăştie). Desenele işi încheie aprecierea cu propunerea
ca „luarăriJe de mină executate de
tură care reţin interesul vizitatori Şcoala medie „A. Vlaicu", sub con artistice sînt reprezentate prin multe Calica Elena şi Mărgineai Maria dc
lor. Printre maşlnile-unelte ce sc pot ducerea prof. I-Ielgiu Aurel. Din co lucrări, dar cele oare suscita un in la Şcoala de 8 ani din Cugir să fie
vedea slnt: maşina de rectificat, ma lecţia acestora se pot vedea supor teres deosebit slnt ale elevului Ho- expuse la ARTIZANAT".
şina de. rulat ftfet, perfeclor, ştrung turi ornamentale de Mori, etajere jţţn-morode^ui . din’ ţe^ai ÎS Tov. 'Anghefl scrie, printre altele Aspect de ţft expoziţia şcolară de Ia Orăşlie.