Page 56 - 1963-07
P. 56
Pag. 4 orumui socmusMuim Nr. 2660
- - Şedinţa Comisiei permanente pentru
c A E R ; Laburiştii se declară
UlîllitLt $TIB1 * UlTlMIU ŞTIOt * UUlttli $îlt» împotriva sprijinirii
folosirea energiei atomice în scopuri paşnice
acţiunilor S.U.A» la|â
MOSCOVA 16 (Agerpres). — cleare, unificarea parametrilor princi de Cuba
La Riga a avui loc o şedinţă a Co pali al unor produse, folosirea izoto
misiei permanente GA.E.R. pentru pilor şl radiaţiilor radioactive In in LONDRA 16 (Agerpres). —
folosirea energiei atomice în scopuri dustria chimică şl altele. La 15 Iulie mai mulţi laburişti mem
paşnice. Au fost discutate, de asemenea bri al parlamentului au declarat in
La şedinţă au participat deJegatil problemele dezvollării colaborării tn Camera Comunelor rlin Anglia up„
din partea R.P. Bulgaria, R.S. Ceho domeniul ştiinţei si tehnicii reacto- protest împotriva sprijinului pe care
Tratativele tripartite
„O REALIZARE EXCEPŢIONALĂ" slovace, R.D. Germane, R.P. Polone, riilor sl pregătirii materialelor ou pri guvernul englez II acordă acţiunilor
R.P. Romlne, R.P. Ungare sl U.R.S.S.vire la utilitatea economică a folo
de la Moscova Comisia a examinat propunerii# sirii pe scară mai largă a energiei Statelor Unite faţă de Cuba.
Laburistul Zilliacns a declarai că
pregătite de grupele de lucru in con atomice In perioada perspectivei ge* Anglia trebuie să ridice în Consiliul
Păreri ale cineaştilor străini MOSCOVA 16 (Agerpres). — blemele ştiinţei şi tehnicii al Marii formitate ou planul de muncă şi a nera'le. de Securitate problema recenlelor ac
adoptat o serie de recomandări pri
Şedinţa s-a desfăşurat Intr-o atmos ţiuni ale guvernului SU.A. împotriva
despre filmul In comunicatul oficial despre con Britanii $1 consilierii lor au continuat vind livrările reciproce de aparate feră de deplină înţelegere reciprocă Cubei, violării spaţiului aerian al
tinuarea schimbului de păreri Intre intr-o atmosferă prietenească discu şi de alte produse ale tehnicii nu sl colaborare frăţească.
ţia începută la intllnirea din 15 iulie
reprezentanţii U.R.S.S., S.U.A. şi Marii Cubei si altor acţiuni contrare preve
Britanii dat publicităţii la Moscova la preşedintele Consiliului de Mi derilor dreptului Internaţional sl Car
MOSCOVA 16 Corespondentul stereofonice a sunetului. Filmul se spune: „La 16 Iulie A. A. Gio- niştri ol U.R.S.S., N. S. Hruşciov, în iei ONU.
Agerpres transmite : „Lupeni 29", a spus in concluzie problemele legale de Încetarea expe La 22 iulie incep dezbateri in Consiliul ZUÎiaois a arătat că atitudinea faţă
In sala Palatului Congreselor din Gr. Rofal. este o realizare excep mlko, ministrul afacerilor externe al rienţelor nucleare şl tn alte probleme de Cuba „ca faţă de un duşman",
!
Kremlin a fost prezentat la IS ţională. Felicit din toată inima pe U.R.S.S., Averell Harriman, locţiitor de interes comun. de Securitate bo rotnrea acestei ţări sl ameninţa
iulie in cadrul Festivalului inter- cineaftii romîni, fi in special pe al secretarului de Stat al S.U.A., lor Următoarea Intflnire va avea loc rea cu o agresiune constituie In
na(ional al filmului de la Mosco talentatul regizor Mircea Drăgan dul Hailsbam, ministrul pentru pro la 17 Iulie-. NEW YORK 16 (Agerpres). — Şedinţa asie convocată la cererea tr-adevăr o primejdie pentru pace.
va filmul romînesc „Lupeni 29°. fi le urez fi alte succese în vii La 22 Iulie vor începe dezbaterile a 32 de state africane oare tn scri
0
Filmul s-a bucurat dc un bineme tor . In Conslfllul de Securitate în legătu sorile adresate ConsiliuOul de Secu
ritat succes. La părerile regizorului sovietic Propuneri ale U.R.S.S. în problema ră cu situaţia din teritoriile africane ritate. au subliniat „pericolul pe că Reluarea procesului
s-au alăturat multe persoane care aflate sub dominaţia colonialiştilor rei reprezintă pentru pacea Interna
„Ziua de IS iulie, relatează de în „cazul Sirafori”
pildă corespondentul Agenfiei au participat la ccnjerinfa de pre portughezi, precum şl în legătură cu ţională situaţia explozivă din Repu
7 ASS despre prezentarea acestui să Astfel, regizorul sovietic Al organizării Anului colaborării internaţionale politica de apartheid dusă de către blica Sud-Africană şi din teritoriile TOKIO 16 (Agerpres). —
film, a adus o victorie incontes- Gr. Zarlii a felicitat pe cineaftii guvernul sud-afrl#an. portugheze din Africa". La 16 Iulie, tribunalul suprem din
labilă cineaştilor romîni. F.sle în romîni, subliniind că filmul en NEW YORK 16 (Agerpres). — 1. — Anul lichidării loiale şi de Tokio a reluat procesul In „cazul
că prematur să vorbim despre re tuziasmează mai ales prin calitatea La 15 iulie, N. T. Fedorenko, re finitive a ruşinosului sistem colo franţa ; „Grevă pentru dreptul la grevă" Siratori" In c«re acuzatul este K. Mu*
zultatele concursului dar. incontes scenelor de masă, extrem de con prezentantul permanent al Uniunii nial... rakami, seoretarul organizaţiei parti
tabil. filmul ..Lupeni 29" face par vingătoare. Cunoscutul actor fran Sovietice la O.N.U., a Inminat lui 2. — Anul creării zonelor denu- dului comunist din districtul Sapporo.
te dintre cele mai interesante fi cez Jean Marais a felicitat pe re U Thant. secretor general al O.N.U., ctearlzate In punctele de contact PARIS 16 (Agerpres). — urmează să fie dezbătut de Adunarea încă din prima zi, tn cuvîntul lor.
Sub lozinca „Grevă pentru dreptul Naţională In aceeaşi zl.
importante opere cinematografice gizorul Mircea Drăgan. Corespon scrisoarea de răspuns a ministrului a- dintre forţele armate ale ţărilor avocaţii apărării au demonstrat încă
0
prezentate la festival Filmul atra dentul revistei americane „Life a facerilor externe ol U.R.S.S-, A. A. N.A.T.O. şl ale ţărilor Tratatului do la grevă", cele trei mari centrale sin După cum s-a mal anunţat, proiec o dată netemeinicia acuzaţiei aduse
dicale din Franţa, GG.T., C.F.T.C. şl tul de lege prevede, printre altele,
de procuratură, potrivit căreia. In
ge prin importanfa subiectului, prin arătat că filmul „Lupeni 29° îl Gromiko, In oare se exprimă atitu la Varşovia... obligaţia sindicatelor muncit-v^ştl de 1952 Murakaml 1-arfluelspe inspecto
iscusinţa regizorului de a-l reda, îndeamnă să afle fi alte noutăţi dinea pozitivă a Uniunii Sovietice fa 3. — Anul normalizării comerţului „Force Ouvriâre" au chemat pe oa a anunţa o grevă cu dnoi zile Îna
prin prezentarea destinelor unor despre cinematografia romineascâ. tă de organizarea in anul 1965 a A- Internaţional Intre toate regiunile şl menii muncii din Franţa la o serie inte de data desfăşurării el, durata rul de poliţie Siratori din oraşul
eroi. Bazat pe fapte autentice ji Răspunzind corespondentului ame nului colaborării internaţionale. ţările lumii, fără nici un (el de ba de acţiuni greviste ce vor fi organi Sapporo.
zate la 17 Iulie, In cadrul campaniei grevei, precum şl Interzicerea greve
realizat chiar in locurile unde în rican, Paul Cornea, directorul stu In scrisoarea adresată de A. A. rieră artificială şl discriminări, pe De H ani atît Murakami, cit sl
m
anul 1929 s-au des fă furat eveni dioului de filme „Bucurefli a pre Gromiko se arată că organizarea A- baza principiilor egalităţii şl avanta Împotriva proiectului de lege guver lor perlate. Participanţilor la greve oamenii muncii din Japonia si din
perlate U se vor aplica 6anctlunt.
mentele. filmul este zguduitor prin zentat cîteva din viitoarele pro nulni colaborării internaţionale se jelor reciproce. namental cu caracter antigrevist ce mergînd de la reţineri din salariu întreaga lume cer revizuirea procesu
adevărul său crud fi prin exacti ducţii aflate pe platourile de tur va bucura dc succes numai In ca Formulînd aceste propuneri, Uni ptnă la concediere. lui şl eliberarea Iul, dată fiind lipsa
tatea aproape documentară in pre nare. zul clnd statei® vor depune acum. de dovezi în sprijinul acuzallel aduse.
zentarea condiţiilor de via(ă }i de Ziarul „Sovetskaia Cultura* pu nemaiaşleptînd anul 1965, tu*.te unea Sovietică nu exclude premisa Aviafori milifarl Chemarea eelor trei centrale sin Reluarea procesului In 16 tulie are loc
ca şl alte probleme Importante să
muncă ale muncitorilor din Romî- blică o cronică a filmului „Lu eforturile per.tru imbunătălirea ro- fie examinate ca probleme urgente dicale a fost salutată In unanimitate 6ub presiunea puternicei mişcări da
nia burgheză, a luptei tor eroice peni ?9“. semnată de K. Para- dicală a situaţiei Internationale, pen vesf~germani de organizaţiile sindicale din dife protest a oamenilor muncii tn fruntea
pentru drepturi sociale monova. în care scrie: „Ana Col- tru întărirea încrederii şi înţelege In cadrul Anului colaborării Inter vor fi instruiţi în S.U.A. ritele ramuri de activitate din secto oăreia se află Comitetul naţional
cea liniftită j» mîndru, modestă rii reciproce tntre state, pentru re nationale. evreat tn legătură cu acest caz.
La 16 iulie, delegaţia rominn de fi răbdătoare, fi-a luat asnpra-fi rul public.
cineaşti a organizat la hotelul cu curaj toată poxmra vieţii de zolvarea paşnică a problemelor prin Guvernul sovietic propune, de ase NEW YORK 16 (Agerpres). —
cipale nereglementate, care provoa
.,Moscova* o conferinţă de presă miner Soarta ei a fost fi soarta menea, organizarea unei sesiuni Ju Intr-un comunicat dat publicităţii Acord de colaborare şi asistenţă mutuală
pentru ziariftii sovietici fi străini. multora. Artista Lica Gheorghiu că tncordare In relaţiile dintre stale. biliare, a 20-a a Adunării Generale de Ministerul de Război al SU.A. se
In scrisoare se arată că, după pă
Mihnea Ghcorghiu. conducălnnd fi-a interpretat rolul cu multă rerea Uniunii Sovietice, anul 1965 a O.N.U., la nivelul şefilor de stale arată ca aviatorii vest-germanl vot între Etiopia şi Kenya
dclegafiei romîne la festival, n profunzime fi înfefeaptă simplitate. fi instruiţi In S.U.A. în vederea zbo-
vorbit ziariştilor despre dezxmlta- Treptat, povestea Anei Colcea sc trebuie să devină : şl guverne. rurilor cu avioane de vlnătoare su ADDIS ABEBA 16 (Agerpres). — un program comun de colaborare eco
rea artei cinematografice în tara personice. Potrivit acestui acord în După opt zile de tratative, la 15 nomică. socială şl culturală. El şl-au
noastră. Solicitat de participanţi transformă intr-un poem al cu cheiat între SU.A. $i R F. Germa Iulie a fost dat publicităţii la Addls exprima! holărlrca de a colabora In
rajului fi forfei poporului. Auto
regizorul Mircea Dragau, realizn- rii au folosit un bognt matei iul nă. primul grup de aviatori vest- Abeba un comunicat comun elaborat vederea menţinerii păcii şl stabilită
torul filmului, a relatat cum a Retragerea Republicii Sud-Africane germanl va osi în octombrie 1964 de reprezentanţii guvernelor Etiopiei ţii in Africa dc răsărit şt au încheiat
c
documentar, dar au creat nu o cro
luat naflere evocarea cinematogra nică. ci o tragedie populară, o o- la o bază de aviaţie din apropierea şl KenYel. Delegaţii celor două ţări, In acest scop un acord comun de co
fică a eroicelor lupte ale mine peră cu un mare răsunet emoţional. din Comisia Economică O.N.U. pentru Africa oraşului Phoenix (statul Arizona). se spune în comunicat, au elaborat laborare şi asistenţă mutuală.
rilor din Valea Jiului. Foarte veridic sînt înfăţişate în film Declaraţiile ipocrite ale rasistului Wenvoerd
figurile conducătorilor grevei, ale
Regi zorul sovietic Grigori Rofal.
curajofilor comunişti, oameni cu un JOHANNESBURG 16 (Agerpres). - de R.S.A." Molivind această măsură, Extinderea luptei împotriva segregaţiei rasiale în S. U. A.
a caracterizat astfel filmul: ..Lu
(el luminos fi o voinţă de fier La 15 iulie, primul ministru al Re Werwoerd a declarat că ea a fost
peni 29“ pe care l-am vizionat Ştefan Ciubnlăraşu fi Colea Răn publicii Sud-Africane, Werwoerd. a luată „in urma ostilităţii manifestate NEW YORK 16 (Agerpres). — proprletari se menţin Ia practici ra tente cu privire la desfiinţarea se
aseară, este, după convingerea men iţi. interpreţi ai acestor roluri, ne anunţai „holîrirea guvernului său de statele africane si a Încercării Agenţiile de presă americane aduc siste. Soldaţii gărzii naţionale au a- gregaţiei în şcoli, precum şi In ve
profundă o operă inovatoare. In sini cunoscufi din multe filme. Ti- de a nu mai participa la conferinţele acestora de a se amesteca in trebu pe ordinea zilei noi şl noi localităţi restat 14 demonstranţi. derea adoptării unei noi legislaţii.
acest film slut minunat realizate uăra cinematografie romineascâ, se si aclivilalea Comisiei Economice a rile interne ale Republicii Sud-Afri din S.U.A. in care populaţia de cu La New York continuă organizarea In comisia pentru probleme juridi
mată in concluzia cronicii, se dez O.N.U. pentru Africa** şl „de a nu cane**. Primul ministru sud-african a loare îşi manifestă cu fermitate ho- de pichete tn laţa şantierelor de
scenele de masă. este interesantă ce a Senatului S.U.A. continuă să
voltă vizibil de la an la an, de mai furniza nici un fel de ajutor şl mers aiit de departe eu ipocrizia In tărîrea de a lupta împotriva lipsei construcţii In semn de protest îm
albă loc dezbaterile In legătură ru
munca operatorilor fi a actorilor venind tot moi molară . informai!! statelor africane, dacă cit a declarat că de fapt calitatea de de drepturi. North Bergen (New Jer- potriva discriminărilor împotriva ne legea propusă de preşedintele Kert*
0
fi au fost dezvăluite posibilităţi cu | acestea nu-şi schimbă atitudinea faţă membru al acestei Comisii „nu i-a sey), Milwaukce (Wlsconsln), Roano- grilor cu prilejul angajării braţelor nedy cu privire Ia drepturile civile.
totul noi in domeniul imprimării adus nici un avantaj*'. ke (Vlrginla), Kan Arbor (Mlchl- de muncă. La 15 Iulie au fost ares Luind cuvîntul In cadrul acestui co
n
In urma acestei declaraţii, dele gan), tată numai cHeva din localită taţi 50 de participanţi la pichete. mitet Robcrt Kennedy, ministrul jus
tiu comunicat al reprezentanţei gaţii ţărilor africane şi asiatice la ţii e Induse In numai ultimele 24 de Continuă să lla organizate pichete tiţiei al S.U.A. a subliniat că „nu
O N.U. şi-au exprimat părerea că de ore In geoqralla luptei pentru drep şl In faţa sediilor primarului oraşului există o altă problemă mal urgen
Dezvăluiri permanente a U.lt.S.S. Ia O.N.U. fapt ..Snd-afrioanii s-au retras din Co- turile negrilor New York. Roberl Wagner, şl gu tă astăzi" deeft problema rasiali.
despre acfivifafea misia economică pentru Africa îna Pe lingă aceste noi localităţi agen vernatorului stalului, Nelson Roc- HI a cerut crearea unor comisii alo
NEW YORK 16 (Agerpres). — ztnd să-sl rezerve întreaga liberta inte de a fi excluşi". Reprezentantul ţiile de presă menţionează şl locali kelfeler. Curţii federale pentru grăbirea des
„corpului păcii * american Reprezentanţa permanentă a U.R.S.S. tăţile In care lupta impolrlva segre La Savannah (Georgla) luni seara fiinţării segregaţiei tn şcolile din
1
te de acţiune In spajiul cosmic pen- Somaliei, preşedintele Comitetului
la O N.U. a dat publicităţii un co tiu efectuarea a diferite experienţe O.N.U. pentru cercetarea situaţiei din gaţiei se desfăşoară de mai multă S.U.A., mer.ţlontnd că „a venit vre
CARACI 16 (Agerpres). — §i măsuri primejdioase. a avu! loc o mare demonstraţie a
„Democrat Weekly of Pakistan" a municat in legătură cu scrisoarea a- Africa de 6ud vest, a declarat In sea vreme. populaţiei dc culoare. Poliţia a In mea să acţioneze Congresul pentru
dai publicităţii un articol In care dez dresată de A. -Stevenson, reprezen- Uniunea Sovietică, se spune în co ra zilei de 15 iulie că R.S.A. „ar pro La Cambrldge (Maryland). unde de tervenit şi a împrăştiat pe demon a preveni noi amlnăil ale aplică
văluie rolul sl activitatea pe «rare o lantul permanent al SU.A. la O.N.U. municatul reprezentantei sovietice la ceda inteligent dacă ar părăsi toate dleva săplămlnl continuă lupta ne stranţii, care declară că s-au sătu rii hotărirll din 1954 a Curţii Su
duc membrii „corpului păcii" ameri secretarului general al O.N.U., U ONU., se pronunţă pentru rezolva organismele internaţionale*'. După grilor, nlc: chiar aducerea a peste ra! să uştepte rezolvarea „legală" a preme cu privire la desfiinţarea se
can In Pakistan. Ziarul subliniază că Thnnt. care a fost difuzată la 7 Iu rea cit mai grabnică a problemelor cum se ştie, tn ultima vreme, tn mai 400 de solda|l din garda naţională revendicărilor lor. gregaţiei tn şcolile publice". Roberl
ei duc mai degrabă „o activilale de nie ca document al O NU. In aceas privind reglementarea juridică a ac multe organisme Internaţionale a fost şi declararea „leqli marţiale limlla- Sub presiunea acestor puternice Kennedy a menţionat că In II stale
spionaj şl de atilare a aclivităţii tă scrisoare reprezentantul S.U.A. a tivităţii in Cosmos şl este gata să-şi condamnată cu asprime politica de l©“ nu a tnfrlnt hoiărirea negrilor de demonstraţii, care Iau pe zl cc tre In care populaţia majoritară este
secesioniste in Pakistanul de răsărit". încercat să absolve Stalele Unite asume imediat obligaţii internaţiona discriminare rasială dusă de guvernul a dure la bun sflrşlt lupla lor. La ce o amploare tot mal mare, autori populaţia de culoare numai o par
Lucrurile merg pină acolo, scrie zia de răspunderea pentru efectuarea u- le ferme In legătură cu norme de sud-african, ajungîndu-se pin3 la a 15 iulie alri a avut loc o nouă de tăţile federale sin! nevoite să ac te (nliraă dintre negri urmează cursu
rul, înolt reprezentantul „corpului nor experienţe primejdioase 1n Cos bază ale aelivitătil In spaţiul Cos se cere excluderea reprezentanţilor monstraţie de protest a negrilor In celereze acţiunile lor !n vederea a- rile şcolilor împreună cu albii. Re-
picii** american la Lahore este un mos ca tmprăşlîerea a 400 000.000 de mic. săi din unele din aceste organisme. | faţa unuia din magazine al căror pllcărli legislaţiei limitate deja exls- ferlndu-se la dreptul de vot al ne
fost funcţionar al serviciului secret ace metalice. grilor, Robert Kennedy, după cum
american. 7 La sesiunea subcomitetului tehnl- menţionează ag î iţla United Press In
co-ştlînţilic al Comitetului ONU. bardat aceste sate, Iar apoi cu tan ternational, „a citai zeci dc cazuri
Marşul păcii pentru folosirea spaţiului cosmic în curi sl buldozere, le-au ras de pe în care negrilor II s-a refuzat în
scopuri paşnice «are a avut loc In registrarea pe listele de alegători".
lata pămîntulul. Recolta a fost Incen
Glasgow — Londra mai a.c. la Geneva, a fost aprobat In Riposta hotăritâ a kurzilor diată, iaT vitele nimicite. Corespon Rasiştii se opun cu vehemenţă
unanimitate un proiect de recoman chiar şi legii limitate propuse de
LONDRA 16 (Agerpres). — dări tn care se prevedea luarea mă dentul agenţiei „Associated Press" guvern în legătură ai libertatea şl
30 de scoţieni — membri al „Comi surilor de rigoare pe linia O.N.U. Agenliile de presă transmit zil tării. în Kurdistan, unde se exlra- Mlztnd pe factorul surpriză, for- a caracterizat tactica trupelor guver drepturile negrilor.
tetului celor 100" — continuă marşul pentru preintîmpinarea experienţelor nic ştiri din Irak. care slirnesc în qe de altfel de trei ori mai mult lele baasiste au atacat prin surprin namentale Irakiene ca „tactică a pă-
păcii Glasgovv-Londra. care Implică o primejdie In spaţiul grijorarea şl indignarea maselor ce petrol decll in celelalte regiuni ale dere, menţionează ziarul francez mîntului pirjolit". Guvernatorul slalului Alabama, ut-
Participanţii la acest marş poartă lor mai largi din întreaga lume. Irakului. Revendiclnd autonomia in „Figaro". Ele, adaugă ziarul, au tn Bandiţii înregimentaţi In detaşa traraslstul George Wallace, luînd cu-
o machetă a rachetei „Polaris" pe cosmio. Reprezentantul S.U.A. a re Partidul Baas. devenit partid de ternă In cadrul Irakului populaţia cercai să dea o lovitură nimicitoa mentele asa-iiumitei gărzi naţionale, vinlul în fala unei comisii a Sena
care scrie : „Moartea unul milion de fuzat «alegoric să sprijine aceste guvernămlnt In urma puciului mi kurdă cere ca o parte din profitu re Statului major al lui Barzani. orqanizate de baasiştl după chipul tului şl-a exprimai părerea că. da
copil". El vor să determine pe locui recomandări care fuseseră aprobate litar de la 6 februarie. Intensifică rile de peste .100 de milioane de In unele sectoare, unităţile mobile si asemănarea detaşamentelor na torită atitudinii „de îngăduinţă" a
torii oraşelor prin care trec 69-şt dea de subcomitet cu participarea S.U.A. represiunile sălbatice împotriva po dolari pe care le storc anual trus ale armatei quvernamentate irakie ziste SS, vădeso o cruzime sadică. guvernului fa(ă dc negri, S.U.A. se
seama de primejdia pe care o repre S.U.A. refuză să-$l asume obliga porului irakian, a tuturor forţelor turile petroliere să fie folosite si ne au reuşit să pătrundă In centrul Ziarul englez „Sunday Expres" scrie află In prezent „în pragul războiu
zintă această rachetă. democratice şi progresiste din tară pentru dezvoltarea economică a re- dispozitivului kurzilor şi să ocupe că numai la sate, aceste bande au lui dvll" ş| că .un preşedinte care
Participanţii la marş au străbătut ţii Internationale ferme în ceea ce Vl continuă cu bestialitate războ cîteva din punctele lor de sprijin. ucis mişeleşte sute de femei şl copii a propus o lege ca cea pentru drep
distanţa de la Dunfermline pînă In priveşte „normele de comportare" iul dezlănţuit acum aproape două „Dar aceasta nu a schimbai tn fond kurzi. Kurzii, adaugă ziarul englez, turile civile trebuie să fie demis din
portul Roslst In domeniul activităţii cosmice tin- luni. Împotriva kurzilor. BffStAWUţ! raportul de forte". sînt spînzuraţi de picioare şl apoi bă
Activitatea guvernamentală a parti Terenul extrem de accidentat al tuţi cu nuiele. El sînt împuşcaţi pe luncile".
dului Baas a fost Inaugurată prin Kurdislanulul irakian, cu masive cimp, în timp ce*şi muncesc pămînlul.
înfiinţarea Uniunii ziariştilor din Cuba dezlănţuirea unui val de teroare muntoase înalte si prăpăstii adinei, In ciuda represiunilor sălbalice si
anticomunistă. Chiar In primele zi giumlor sale, Gare în ciuda bogăţii cu trecători înguste greu de trecut a superiorităţii numerice a forţelor Victoria partidelor
HAVANA 16 (Agejpres). — aprobat în unanimitate aderarea le după lovitura dc stat, posturile lor. zac în mizerie. Apoi după lovi Si ape repezi. îngreunează acţiunile baasiste bine înarmate, patrioţii
Lâ Havana s-a înfiinţat Uniunea Uniunii ziariştilor din Cuba La Orga de radio transmiteau ordinul adre turile date comuniştilor şi celorlalţi trupelor regulate. Astfel, dacă forţe kurzi luptă cu dîrzenie şi eroism anticolonialiste
ziariştilor din Cuba. Conferinţa Na nizaţia Internaţională a Ziariştilor şi sat unităţilor militare şi bandelor patrioţi, Kurdistanul irakian consti le baasiste au o oarecare superio pentru autonomia naţională a Kurdis-
ţională a ziariştilor, oare a avut Ioc a sprijinit călduros ideea de a se de huligani înarmaţi, care puseseră tuie un important centru de opozi ritate pe teren deschis, în schimb tanului irakhn. pentru drepturi de în alegerile
In capitafla ţării, a aprobat statutul organiza tn septembrie o Intilnire in stăpinire pe străzile oraşului Bag ţie Iată de regimul baasîst Spriji cind luptele se desfăşoară In regiu mocratice, libertcle si o viaţă mai
Uniunii ziariştilor din Cuba şl a ales ternaţională a ziariştilor In regiunea dad : „Exterminaţi pe comunişti". nit de populaţia kurdă, aici acţionea nile muntoase, pe care kurzii le bună. Majoritatea covîrşitoare a ob din Zanzibar
consiliul el de conducere format din Mării Medilerane. Sute şi mii de patrioţi irakieni au ză Partidul democrat din Kurdistan. cunosc bine, aceştia, arată agenţia servatorilor străini consideră că ar
25 de persoane. căzut victime acestui dezmăţ sălba condus de Mustala Barzani, ale că France Presse, dovedesc întotdeauna mata baasistă este lipsită de orice ZANZIBAR 16 (Agerpres). —
Preşedinte a fost ales Honorio Mu- La şedinţa de închidere a Confe tic. In închisorile irakiene sini a- rui (rupe, In luptele împotriva ar ftuperioritale". Chiar şl postul de perspectiva tn războiul dezlănţuit La 15 iulie in Zanzibar au fost
nios, vicepreşedinte — Ernesto Vera. rinţei ziariştilor a luat cuvîntul pre runoale peste 15 mii de persoane. matei lui Kassem au eliberat, la radio Bagdad care la început trîm- Împotriva populaţiei kurde. Ziarul date publicităţii rezultatele alegeri
Conferinţa ziariştilor din Cuba a şedintele Cubei, Osvaldo Dorticos. Toate ziarele, inclusiv cele burghe timpul său. aproape toate satele biţa „victorii uşoare" a fosl nevoit „New York Times", care nu poate lor parlamentare care s-au desfăşu
ze, cu excepţia fiţuicii baasiste, au kurde. Fă recunoască că trupele guverna fi bănuit de simpatie fată de kurzi, rat tntre 8 şi 12 iulie.
fost Interzise. Prin Intensificarea te Atita timp cit In această regiu mentale „s au lovit de o împotrivire scria zilele trecute, că lunga Istorie Deşi alegerile sau desfăşurat tn
& ip o ir rorii albe, reacţiunea Irakiană a pre ne populaţia kurdă continuă să-şi foarte puternică", şl că kurzii „au a încercărilor autorităţilor irakiene prezenta $i sub supravegherea trupe
gătit si pasul următor : războiul fra apere drepturile, nici clica fascistă concentrat forţe importante" în zo de a Ingenunchia acest popor „nu lor engleze aduse tn aceaslS tară,
Meciul de atletism Scandinavia-Balcanl tricid împotriva populaţiei kurde. de la Bagdad si nici ,.lraq Petro na Takatak şl Kel-Sandjak. Potrivit oferă nici un temei pentru a se pre chipurile, pentru „menţinerea ordl-
Este cunoscut faptul că populaţia leum" nu se pot simţi In siguranţă. corespondentului agenţiei France vedea că actuala acţiune pornită nel", victoria a fost obţinută de
HELSINKI 16 — gia) 29'47" 6/10; 2. Lupu (R.P.R.) kurdă, oare formează majoritatea co- împotriva kurzilor, baasiştii au a- Presse, în acest sector patrioţii kurzi de regimul baasist de Ia Bagdad Îm partidele care luptă tmpotriva domi
Pe stadionul olimpic din Helsin 29'48" 8/10; 400 m: /. Fernslroem vlrşitoare a Kurdislanulul, ce ocupă runcat peste două treimi din armata au încercuit un regiment irakian şl potriva kurzilor va avea succes". Ac naţiei coloniale engleze. Potrivit re
ki. în prezenţa unui public numeros, (Suedia) 47" 4/10 ; 2. Bunaes (Norve. o mare regiune din partea de nord Irakiană ş‘ mai bine de jumătate au respins forţele care încercau să-i tualul guvern Irakian, subliniază zia latărilor agenţiei France Presse, ce
a început marţi meciul de atletism g*nj 47" 9/10; suliţa: 1. Nevala (Fin a Irakului, luptă de secole pentru din efectivul forţelor blindate, spri vină tn ajutor. Tn provincia Erbil rul „s-a angajat Intr-o acţiune de le două partide africane ce formea
dintre echipele selecţionate ale Scan- landa) 86,33 m (a doua performanţa cucerirea drepturilor ei legitime. In jinite de artilerie grea şi de aviaţie au fost încercuite alle dteva subu lungă durată şi periculoasă". ză guvernul de coaliţie care se află
dinaviei fi Balcanilor. Prima zi a mondială a tuturor timpurilor): 2 ultimii ani kurzii cer cu hotârîre cu reaclie. Ziarul american „New nităţi irakiene. Deşi guvernanţii baasi$tl sînt spri la putere din 1961 au obtinut ma
fost favorabilă sportivilor nordici ca Pedersen (Norvegia) 75£5 m : lun să li se acorde autonomie naţiona York Times" relalează că împotri înfuriate de dîrza împotrivire a jiniţi de anumite cercuri Imperialis joritatea locurilor In parlament.
re au cifligal 9 din cele 10 probe gime: 1. Eskola (Finlanda) 7,73 m; lă In cadrul statului Irakian Pen va kurzilor participă un batalion de patrioţilor kurzi, autorităţile reac te care au In Irak atît interese eco Partidul naţionalist a obtinut t2
\disputate fi conduc cu 124,S — 78,S 2. Stenius (Finlanda) 7,62 m; cio tru aceasta au avut de înfruntat şl trupe şl de aviaţie de vlnătoare si nomice cit şl militare, evoluţia tra locuri, iar Partidul popular din Pem-
puncte, lată rezultatele tehnice: 100 can : 1 Strandli (Norvegia) 61,78 armata tul Kassera. Acum baasiştii riene. ţionare de Ia Bagdad au trecut Ia gică a situaţiei din această tară ba si Zanzibar — 16 locuri. Partidul
m: J.'Ny (Finlanda) 10" 9/10: 2. m; 2 Krogh (Norvegia) 61.11 m. în spatele tratativelor pe care le Trupele kurde, conduse de Mullah exterminarea In masă a kurzilor. arată că nici represiunile sîngeroa- de opoziţie — Partidul Afro-Shirazl
Hoerteval (Suedia) 11" ; 1 600 m : 3. Drăgulescu (R.P.R.) 60,98 m; înăl purtau cu reprezentanţii kurzi au Mustafa Barzani, dispun In cea mai Ziarul „Daily Telegraph" scrie eă se, nic! teroarea nu pot înfrtnge a obtinut 13 locuri. Mohammed
lupta pentru libertate a populaţiei
1. — Salonen (Finlanda) S'42" 7H0: ţime : 1. Petersson (Suedia) 2,09 m: pregătit sl dezlănţuit războiul îm mare parte de arme uşoare de infan pe raze de 40 de km tn jurul oraşu Shamte, liderul Partidului popular
2. Vctmof (R.P.R.) S'42" 9110; 110 m 2. Nilsson (Suedia) 2,06 m; 3. Po potriva kurzilor. lui Kirkuk locuitorii satelor kurde kurde şl a tuturor patrioţilor Ira din Pemba ş» Zanzibar va continua
m garduri: 1. Marscllos (Grecia) rumb (R.P.R.) 2.06 m ; Ştafeta 4x100 Mobilul acestui război trebuie cău terie, bazooka, aruncătoare de mi kieni să deţină funcţia de prim mlnislru
14" 6D0; 2. Weutn (Norvegia) 14“ m: 1 Scandinavia 4F‘3/10; 2. Bal tat si In faptul că petrolul Irakian ne. Ele se bucură de spirijinul larg au fost alungai! de pe meleagurile I. DRAGUŞANU tn noul cabinet, In care nu se vor
7/10 ; 10.009 m : 1 Bennum (Norve cani 41" 6/10. este concentrat mai ales In nordul al populaţiei kurde. lor natale. Armata baaslstă a bom- comentator Agerpres produce schimbări importante
Redacţia şl administraţia ilarului Mi. 6 Martie oi, 9, Teleloo 188, 189, ?3, 674. Taxa plătită In numerar conlorm aprobări) Dixeoţte) Generale P.T.7JL nr. 283.328 din 8 noiembrie 1049. — Tiparul; Întreprinderea Poligrafica „1 Mal Deva