Page 57 - 1963-07

Hunrdo/i.'s-0 ;'.;i
I
nOLtrĂt] Bm rrtm flama wm-vA i
Răspund prin fapte

grijii partidului şi guvernului

Creştem şi îngrăşăm mai multe animale

Gospodăria noatlră agrioolA colec­ Miniştri privind 6porirea cointeresă­ mal pxedăm plnă La sflrşilu) anu­
tivi cunoaşte frumoase tradiţii în rii producătorilor In creşterea $1 In- lui 8 vaci, 20 de bol, 270 porcine. 80
direcţia creşterii animalelor. An de grâşarea animalelor. Aceasta hotă/ri- ovJne şl 900 de păsări. Dorinţa tutu
an, datotrltfl preocupării ateaite a co­ re, prrin care se acordă preturi spo­ roi colectiviştilor este de a munci tot
lectiviştilor, sectorul zootehnic a cres­rite. e un Îndemn spre creşterea, tn- mal bine, de a aplica consecvent
cut şl a-a IntArlt. In prezent el nu­ grăşarea şl livrarea către etat a unul metodele ştiinţifice pentru a creşte si
mără 484 bovine, din oare 113 voci număr sporit de antonie. Stntein pe a lngrăşa mal multe animale, de a le
şl Junlnci şl 325 eapete tineret, 361 deplin conştienţi că acest îndemn răs­ vinde statului bine îngrăşate, de o
capete porcine, 1518 oapete ovine, punde în cea mal mire măsură In­ calitate CU mal bună. Această do­
1.008 bucitl pisări. Avlnd posiblfli- tereselor noastre, eâ el refleetă 1p- rinţă este reflectată şl de următorul
(ăţl dintre cele mal bune pentru creş­ că o dată grljo partidului 3l guver­ fapt: dintre bovinele puse Ia îngră-
Inii fortile tărîti să acorde şi pc mal departe zionare cu carne a populaţiei oraşelor predaţi la calitatea I.
terea animalelor, colectiviştii sînt ho- nului pentru o olt mal bună aprovi­
it, 12 bol au şl fost duşi chiar in
de acestea Ia grajd pentru a fi
o otentie deosebită măririi efectivu­
şl, In acelaşi timp, pentru sporirea
Pe viitor vom lua astfel de măsuri
dezvoltării continue a sectorului zoo­ cestei griji atente, colectiviştii din
:r«^: ^ - i:-v:i r» :: ” ” :: «» :: rri? «r :: :; *■ .: - — «* s; ** :s ^ ^ >: lui de animale proprietate obştească, venituridor ţărănimii colectiviste. A- inolt «ă putem contracta şi livra sta­
tehnic. Paradei însă cu preocuparea G.A.C, „30 Decembrie" din Teluş sînt
pentru 6poriTea producţiei de lapte, ferm holărîti să-i răspundă pron fap­ ticul cantltătl şl mal Însemnate de
Au terminat Hîiă şl ouă, trebuie sfi arătăm că în te. Pînă în prezent, în baza contrac­ carne şl alte produse animaliere, con­
^i* • tribuind astfel la înfăptuirea reeen-
gospodăria noastră au existat întot­ tului de livrări de carne încheiat pe
recoltarea orzului deauna şi exista şi In prezent preo­ anul In curs, am predat statului 24 teloT măsuri luate de partid si gu­
cupări In direcţia creşterii animale­ bovine în greutate totaflâ de 11.600 vern
Veştile primite de Consiliul lor pentru carne. Iată de ce colecti­ kg, carne. 139 porcine în greutate VICTORIA HRUŞCA
agricol raionul Ilia în ziua de 15 viştii noştri au primit cu interes $i de 12.000 kg. oame şl 151 miel, în- Inginer agronom la G.A.C. din
iulie a.c. au fost cîte se poate de satisfacţie hotărireia Consiliului de sumind 1.515 kg. carne. Urmează sB Teluş
îmbucurătoare. Pe rînd, din fie­
care gospodărie agricolă colec­
tivă se anunţa că întreaga su­ Livrări peste sarcina contractuală
prafaţă cultivată cu orz a fost
recoltată. Astfel, în gospodăriile Măsurile stabilite de recenta populaţiei oraşelor şi vor obţi­ din sectorul zootehnic etc. Proce
agricole colective de pe raza Holărîre a Consiliului de Miniş­ ne in acelaşi timp venituri şi mai dîndu-se astfel, spunea el, anima­
raionului Ilia au fost recoltate tri privind sporirea cointeresării mari, ei s-au angajat să livreze lele gospodăriei vor putea creş
toate cele 247 ha cu orz. Acest producătorilor în creşterea şi în- statului peste sarcina contractua­ te în greutate iar calitatea lor va
succes a fost obţinut datorită grăşarea de animale a stîrmt uri lă încă 1.000 kg carne de bovine putea să se încadreze în cerinţe
hărniciei colectiviştilor care au viu interes şi în rîndul colecti­ adulte, 300 kg. carne de tineret le contractuale prevăzute de alt­
muncit cu multă însufleţire. O viştilor din Simeria, care au ho- bovin, 250 kg carne de batali, 200 fel şi în recenta Hotărire a Con­
parte din contribuţie şi-au adus tărît să răspundă prin fapte a- kg carne de porc etc. siliului de Miniştri.
şi mecanizatorii de la S.M.T. Do- cestor măsuri. Toate gîndurile şi — Toate aceste sporuri — spu In încheierea adunării colecti­
bra care au grăbit recoltatul or­ sentimentele lor au fost exprima nea colectivistul Păun Răvaş — viştilor din Simeria, tovarăşul
zului. te în angajamente destul de eloc le vom obţine pe seama unei în Viorel Ocoş, secretarul Comitetu­
Imediat după recoltarea orzu­ vente luate în cadrul unei adu­ grijiri şi mai atente a animalelor lui orăşenesc de partid din loca­
lui, în majoritatea G.A.C. s-au nări generale. Aici au luat cuvîn- ce )e avem, astfel ca de la o zi litate, a arătat că noua Hotărire
executat arături de vară iar te­ tul mulţi colectivişti, în majori la alia ele să crească în greutate a Consiliului de Miniştri privind
renurile au fost însămînţate cu tate crescători de animale. Avem păşuni naturale dar, pe lîn- sporirea cointeresării producăto
plante furajere. Cintărind bine posibilităţile gă acestea am asigurat pentru rilor în creşterea şi îngrăşarea
de care dispune gospodăria, ei sectorul zootehnic şi cantităţi su animalelor trebuie să constituie
La G.A.C. Bretea, raionul Pe suprafeţele recoltate — Cu forţele proprii au propus o seamă de îmbunătă­ ficiente de furaje verzi cultivate. un stimulent şi pentru colecti­
Ilia, se recoltează griul de pe ţiri privind planul de măsuri De asemenea, colectivistul Io viştii din Simeria iar acest sti­
cele 210 ha cu 3 combine. Pinâ plante furajere! Cu mici excepţii, pe terenul pentru creşterea şi livrarea că sif Lungu a arătat că în scopul mulent trebuie compensat prin
Ja 16 Iulie s-au recoltat 110 ha. tre stat pe bază de contract a realizării angajamentului luat fapte, lucru pe care colectiviştii
gospodăriei agricole colective unui număr însemnat de bovine. trebuie să se acorde mai multă
In fotografie: Mecanizatorii Recentele hotărtri «le Consiliului cerealelor să se execute dt mai de din Roşcani, cultivat cu grîu, nu Fiind convinşi că astfel vor con­ atenţie pregătirii îngrijitorilor de de aici ştiu să-l facă cu priso­
Sonoo Emil §1 Groia Slmlon de Miniştri privind creşterea şi îngră- 109, pen-tru ca miTiştoa efl poată fi se poate executa mecanizat re tribui Ia buna aprovizionare a animale, mecanizării lucrărilor sinţă.
în timpul recoltatului. şarea animallelor, constituie an nou îngropată bine sub brazdă. In sco­ coltarea. Acest lucru nu i-a îm­
stimulent pe linia continuei dezvoltă­ pul folosirii dt mal chibzuite a se­ piedicat însă pe colectiviştii de
Foto i V. ONOIU
ri a şeptelulul. minţei, semănatul 6-<a făcut cu ma­ aici să se afle printre fruntaşii
O problemă de mare Importanţă şina 2 S.P.C.2, sau cu semănătoarea raionului Ilia la strînsul griu­
oare se pune în vederea sporirii efec­ de pâioase Teglată la distanta de 70— lui.
Seceră, ară tivelor de ajiimale, o constituie asigu­ 80 cm. admlnistrîndu-se cîte 30—35 Participînd zilnic la lucru în
rarea unei puternice baze furajere. kg. porumb boabe la ha. medie cîte 340—350 braţe de
Intrucît semănatul 6-a făcut ş| se
şi însămîntează Aceasta se realizează altt prin recoL face In arătură proaspătă, neaşeza- muncă s-a reuşit ca pînă în 16
tarea şi slrinsul la vreme a flrninl-
iulie să fie recoltate la G.A.C.
lor cultivate şl naturale, a tnsidoză- tă. suprafeţele tnsămînta/te 6Înt tă- din Roşcani aproape 120 ha cul­
Terminind recoltarea orzului rlt unor oit mai mari cantităţi de nutre­ vfiOuglte şl grăpate. La unede unitâti
de pe întreaga suprafaţă culţi ţuri, ctt şi prin însămîntarea în cul­ aceste luorărl au fost executate st- tivate cu grîu.
vată cu această plantă, colecti­ mu'ltsn cu arătura, prin folosirea agre­ Nelipsiţi de la strînsul griu­
viştii din G.A.C. „Drumul socia­ tură dublă a plantelor pentru fura]. gatelor de 6emăna<t, tăvălug şl grapa lui sînt mai ales colectiviştii
Profitlnd de condiţiile favorabile
lismului* din Deva au trecut cu create datorită preclpitatiunlloT că­ tentată. Aron Morar, Ioan Tenteu, Aurel
toate forţele la seceratul griu­ zute în ultima pejloadă. conducerile Trebuie arătat însă oS tn raionul Bălan, Petru Munteanu, Maria
lui. Această lucrare se efectuea­ Sebeş mai există unele gospodări!
ză cu 4 combine şi manual. Or- gospodăriilor agricole colective din agrlode colective cale nu acordă Herţ şi Cornelia Munteanu din
raional Sebeş, parale] cu recoltatul
ganizindu-şi bine munca, dînd cerealelor, au luat măsuri In vede­ Importanta cuvenită executării ia brigăzile I şi a Il-a conduse de
dovadă de hărnicie în această rea executării arăturilor de vară pe timp a arăturilor şl InsămVntării Ioan Ciosa şi respectiv Roman
direcţie, colectiviştii, sprijiniţi suprafeţe dt mal maii. Pe o în­ Trif.
de mecanizatori, au recoltat pînă semnata parte din aceste suprafeţe plantelor furajere. Un astfel de exem­
în prezent 150 hectare din cele s-au însămîntat şi continuă a se în- plu U constituie G.A.C din Ludoş,
375 însămînţate cu grîu. La se­ săminţa pliante furajere. Gusu, Roşia de Seoaş şl Tău, unde
încălţămintea produ9â de
ceriş s-au evidenţiat brigada I-a, decalajul dintre recoltat şi arături colectivul fabricii „Ardeleana"
şi mai ales Crişan Teodor, Ele­ Pînă la această dată au fost însâ- este destul de mare, lucru oe Împie­
na Gros, Ştefan Fazekaş — mem­ mlntate cu porumb furajer aproape dica înslmlntatu) porumbului sau din Alba lulia şl-a clştigat o
binemeritată apreciere, dato­
bri ai acestei brigăzi, precum 500 heotare, In terenurile de pe care altor plante furajere.
rită calităţii el. Acesta este
şi colectiviştii Maria Ciobot, Ro- s-a recoltat secara furajeră şt orzul Dacă se tLoe seama de faptul că rezultatul rauodi pline de răs­
zalia Iga, Crăciuna Fodor şi de toamnă. în acest an recoltatul cerealelor a
alţii, din brigăzile a Il-a şi a Bune rezultate în această privinţă început cu aproape 10 zile mal de­ pundere depusfi de flecare
IH-a. au oblinu-t gospodăriile agricole co­ vreme dedt în anii trecuţi, apare şl muncitor, a utilajelor moder­
Paralel cu recoltatul au fost lective din Daia, care a insămlntet mal mult In evidentă Importanta in- ne cu care este dotată fabrica.
luate măsuri pentru eliberarea 60 ha, Doştat 25 ha. Clinic 31 ha. In fotografie: Un nou Iot
terenului în vederea efectuării Sebeş 30 ha. Răhău 34 ha ele. sămîntărli din timp a porumbului de Incălfăminte ia drumul ma­
furajer, pentru ca plantele 63 aibă
arăturilor de vară şi însămînţă- Conducerile acestor unităţi îndru­ gaziei rfe expediţie.
rii porumbului furajer. Astfel, mate de inginerii agronomi, au luat timp să se dezvolte. In acest fel se
pînă în prezent au fost eliberate mfisurî pentru oa însâmlntarea po­ vor putea asigura cantităţi corespun­
şi arate 57 hectare, iar pe 30 din rumbului furajer să se e/eotueze aşa zătoare de furaje, condiţie hotăil-
acestea s-au efectuat însămînţări. oum regulile ştiinţei agrotehnice o toare In obţinerea unor producţii
cer. Arătura a fost executată la o sporite de lapte şl carne. Cadre pentru noua
Sporesc rodnicia adînoime de 18—20 cm, efectuln- Ing. EUGEN TODOR
du^se tn aedaşi timp şi grSpatul. De vicepreşedinte aJ Consiliului •CV fabrică de aglomerare
ogoarelor asemenea. 6-a urmărit oa recoltatul agricol raional Sebeş
In curind, noua fabrică de aglo
Lucrările de strîngere a recol­ Conferinţă Pentru elevii şi studenţii aflaţi în vacanţă merare a minereurilor de la C.S.
tei de cereale se desfăşoară din Hunedoara va intra în funcţiune.
plin la G.A.C. din Daia, raionul Lucrările c'ecurg tn bune condifiuni In faţa a peste 150 muncitori Comitelui orăşenesc U.T.M. şi co­ de la întreprinderile „Horîa" şi „Ar­ Pregătirile pentru aceasta se fac
Sebeş. Concomitent cu aceasta, şi tehnicieni de la preparaţia lectivul oasei raionale de cultură din deleana". La rubrica „Mica publici­
colectiviştii de aici, se strădu­ Constructorii şantierului T.RC.H. rate de dulgherii B Ferentz, D. Peirila, tovarăşul inginer Ioan A-lba lulia manifestă multă preocu­ tate" a fost popularizat programul de multă vreme. Intre altele, s-a
iesc să ridice fertilitatea solului din Petroşani, care lucrează la fa- Stănoioiu, Gli. Ţibuleac, Vasule David pare pentru organizarea înlr-un mod deosebit de bogat al Clubului de deschis un curs dc calificare pen­
Ioniţă, mecanic şef la prepara-
în vederea obţinerii de recolte brioa de produse Lactate dio locali­ şi alţii, au fost ridicate cofrajele pen­ ţie, a ţintit o conferinţă pe tema cît mai atractiv şi instructiv a tim­ vanconlfl al elevilor şl studenţilor, tru meseria de lăcătuşi. Aici au
bogate în anul viitor. tate au obţinut frumoase succese în tru betoane la un număr de 4 arce mecanizării şi automatizării pro pului liher al elevilor si studenţilor apoi soliştii Metania Cocea, Irina fost selecţionaţi în majoritate
muncă. Antrenat! tn întrecerea socia­ de la acoperiş. De asemenea, s-au
Pentru realizarea acestui obiec­ ducţiei — cale sigură de creştere din oraşul nostru aflaţi în vacantă. Lăpăduş şi Doru Sabău au interpre­ muncitori tineri, care au audiat
tiv important, 2ilnic cîte 80 de lista, ei au reuşit 63 realizeze în luna pregătit atelierele de montare o a productivităţii muncii Con­ In aces-t scop s-a întocmit un pro­ tat cîteva cînlece de muzică uşoară. lecţii bine întocmite. De aseme
iunie o producţie In valoare de peste
atelaje, transportă în platforme 400.000 lei. Semestrul II o fost înce­ aparaturii frigorifice, alimentării cu ferenţiarul a reliefat aportul gram variat care cuprinde, printre Partea a doua e programului a în­
la cîmp gunoi de grajd. put cu rezultate la fel de bune. Pini apă şi armăturile necesare turnării inovatorilor petrileni la ridica­ altele, ştiri din oraş. mica publici­ ceput cu prezentarea jurnalului de nea, elevilor cursului de califi­
Numai în 10 zile s-au transpor­ în prezent datorită muncii desfăşu­ betoanelor la acoperiş. rea nivelului tehnic al producţiei tate. cînlece executate de orchestră actualităţi şl a filmului documentar care li s-a dat posibilitatea să
tat aici pefife 100 vagoane îngră­ şi a scos la iveală noi domenii şi solişti, ciolu de filme, dans „Povestiri din lumea Mărit Negre", aplice în practică noţiunile teo­
şăminte naturale. din munca preparatorilor unde De ourînd, in cadrul unu» astfel de după care a urmat dans. retice.
Printre conducătorii de atelaje este necesar să se aducă noi im program, la rubrica „ştiri din oraş" Rezultate bune la învăţătură
care s-au evidenţiat la transpor­ Prin mecanizare, la producţie sporită bunătăţiri tehnice. Au fost daţi au fost popularizate realizările şi PETRU TOMA au obţinut cursanţii Gheorghe
tul îngrăşămintelor pot fi amin­ ca exemplu în mişcarea pentru succesele in producţie ale tinerilor corespondent
tiţi tovarăşii Vasile Moldovan din La seolia de timplărie a M.L. ..6 peste 20 de maşini diferite, de mare promovarea noului inovatorii Chiriac, Nicolae Dinuţă, Nicolae
August" dur Petroşani se produc bi­ Augustin Raproş, Iosif Hog. Răutu şi alţii. Desigur că şi în
brigada VlII-a, Mîhai Mihu din nale necesare şantierelor de construc­ productivitate. Prtnlre acestea se nu­ Ghcorghc Rad, Traian Moldovan
brigada VI-a, Iosif Şchiau din mără maşini de eepuit, de frezat, rtn- In numai 2 ore practică, atunci cînd li se va asi­
ţii din Valea Jiului şi din regiune. şi alţii. gura întreţinerea fabricii, vor
brigada VII a şi Nicolae Cibu din In vederea unei producţii sporite, delat, strung de lemn, fierăstraie P. G41NA obţine realizări frumoase. Acest
brigada La. atelierul principal a fost dotat cu banzig şi altele. corespondent Cincizeci de studenh lui vechi. S-au remaroat numai 2 ore s-au co’ec-
de ta Institutul de mi­ In această acţiune stu­ tal, încărcat şi tran­ lucru îl garantează sîrguinţa cu
ne din Petroşani, oare denţii Minerva Mun­ sportat 25 tone fler care fiecare elev caută să-şi în
fac practică ta prepara­ suşească noţiunile teoretice pre
ta Peirila, au organizai tean. Nicolae Marines- vechi,
Pe drumul cu 64 de serpentine • • • ■ ■ * • < o acţiune patriotică cu. Cornelia Iosif, La- G. PETRU date în cadrul lecţiilor.
pentru colectarea fieru- zăr Cazacu şl alţii. In corespondent FLORIN MEIANU
corespondent
nea primită Kilometrii parcurşi se
nchipui(i-vă o sinusoida ce se
pre sfirşilul lunii martie parcul
că — Ui Ham Sekey. Ioan Huşi şi
I desfăşoară pe o întindere de 15 alţii, avea un domeniu unde ii în­ S autobazei I R.7.A. Deva a fost adună unul lingă altul lotalizînd în Clnemaiograie — Venituri mari de Ia grădină
hm. fi urcă din şoseaua ce merge trecea pe mulţi ■ bună pregătire pro­ înzestrat eu un nou lot de maşini prezent peste 10 200 O cifră nu toc­
înspre Arad pînă in virful munte­ fesională, curaj şi slăpinire de sine. autobasculante cu remorci. Cei de la mai mare Dacă ţinem seama insă grădini de uară In acest an, colectiviştii din Vinerea, raionul Orăş- Mai mult cu 23 de tone
lui Muncetul fi ve{i avea cît de cil — N-n fost prea uşor — îşi amin­ volan au început să-si dea coate fi că traseul Deva—Mimcehd c aproape In ultimele zile tie, au extins considerabil suprafeţele cultivate cu le­
imaginea unui drum cu 64 de ser­ teşte Kelemen Dacă plecai înarmat, n7 discute. in întregime de categoria a lll-a. gume. Colectivul autobazei l.R.T.A. Deva
pentine. Cel mai bine, drumul aces­ te întorceai cu bine. Altfel... in lim­ — Cine va primi o mafină nouă. numărul kilometrilor parcurşi echiva­ întreprinderea re­ Semănate sau plantate din timp şi înlrcllnule aşa avea oa ©arcină să colecteze şi pre­
ta e cunoscut de cei care din laptul bajul său a fi „înarmat" înseamnă înseamnă că se bucură de multă lează cu circii 15000 kilometri drum gională cinemato­ cum regulile ştiinţei agrotehnice o cer. legumele s-au dea in semestrul I al acestui an 30
:ilei fi pînă scara tirziu îl străbat a fi pregătit de drum. Ceea ce pre­ apreciere ! de categoria l-a. grafică n deschis in dezvoltat bine, permitind să se treacă încă din luna tone fier vechi. La Îndemnul organi­
ncobosi(.. nefin'nd seama de tăişul supune o întreţinere exemplară a Intr-una din zile, Kelemen a fost Cînd 1 a încheiat semestrul /, oraşele Hunedoara, aprilie la recoltarea lor. zaţiei de partid 6-a urgentat înche­
gerului, arşifâ. viul sau ploaie. Aceş­ maşinii. chemat la conducere printre cei evidenţiaţi in întrecere se Livrate unităţilor cooperaţiei şi pe piaţă, legumele ierea formalităţilor de casare pentru
tia sini conducătorii auto. ce deser­ — De cîte ori ai rămas în pană ? — De' astăzi vei trece pe 50.436, afla şi Ştefan Kelemen In fişa cu Orăşlie, Vulcan. au adus pînă în prezent gospodăriei un venit do utilajele care îndeplineau condiţiile
vesc Exploatarea minieră Muncclul — Nici in iarnă, nici altădată. De E maşină nouă cu remorcă Avem nr. 50.436. numărul litrilor de ben­ Călan. şi tn satul aproape 90.000 lei. prevăzute. In plus, au fost organi­
| n iarnă. cînd zăpada a troienit cînd sînt pe maşină n-nm lost remor­ încredere in dumneata. Mai tulii fi zină eeonomisifi a crescut la 500. Slreistngeorgiu noi
* drumurile, făcindu-le aproape cat de nimeni. $i nici nu se va in- atent... rodajul ji apoi le aşteaptă cinematografe — zate aeliuni coleotive de strîngere a
impracticabile, printre cei curajoşi thnpla vreodată. M un celui. grădini de vară. Noi cons!rue{ii zootehnice deşeurilor fieroasc In diferite atelie­
ec s-au încumetat să înfrunte omă­ In fiecare lună el şi-a depăşit pla­ De emoţie. Kelemen n-a scos tm Zi de ii. pe drumul ce şerpuieşte Potrivit prevederilor pla­ tiviştii de aici au reuşit ca re şi puncte de lucru.
tul fi gerul, se afla fi ulemislul $tc nul la tone-kilomelrice cu 8—10 la cuvînt. A dat din cap afirmativ. de la poale pînă in virful muntelui •" La grădinile dc nului de producţie. în acest încă din primele luni ale In felul acesta earcuia semestrială
fan. Kelemen. Din multe puncte de sută fi (n semestrul / a.e. nu a avut Oare incredint‘tridu-i-se o mafină vară din Hunedoa­ an la G.A.C. din Cioara anului, să înceapă lucrările a fost depăşită cu 23 tone deşeuri
vedere el era dezavantajat in co­ nici un accident sau pagube mate­ nouă. nu era fi un semn de pre­ Muncelul, printre moşinile ce urcă şi ra şi Orăştic, au vor fi date în folosinţă un de construcţie la toate feroase. In fruntea acestei acţiuni au
loana formată adhoc. Maşina uu-i riale. Dimpotrivă, prin reducerea ţuire a muncii lui ? coboară neîntrerupt, se află si cea fost instalate apa­ grajd pentru 100 capete obiectivele stabilite Drept
mergea tocmai bine. iar ca vfrstă era cheltuielilor generale de întreţinere A u trecut de atunci mai bine de cu numărul 50.436. Semn că Ştefan *• rate noi pentru fil­ vite mari, o maternitate rezultat, pînă in prezent ei fost întotdeauna tinerii Teodor
mezinul acestei ..familii*. ^ trei luni. Instalat la bordul Kelemen e la datorie pentru scroafe şî tm cotei au terminat construcţia co­ Avram, Gheorghe Matei, Nicolae
Dacă rub acest raport era in infe­ a maşinii a realizat o economie de noii muşini, tînărul Kelemen »'ji în­ me cu etan. lat. pentru păsări. teţului pentru păsări, iar Drută şi al|ii.
rioritate fa(ă ’de tovarăşii lui de mttn. circa 2,000 lei. deplineşte eu conştiinciozitate misiu­ 5. TRUŢA jf I. TEUŞAN Procttrîndu-şi din timp grajdul şi maternitatea se C. SAMOILA
, , ,
,
,
.•WV.W.W..V..%SV....\V.%W.%V.WVi%ViWS%%W.%W.W.W.S.\WAWWWW.W.V.VAW.W.\W.AV.!' corespondent materialele necesare, colec­ află la tnvelUonre. corespondent
,
,