Page 51 - 1963-07

DRUMUl SOCIALISMULUI Pag. 3

Măsuri de mare importanţă pentru dezvoltarea Mărim productivitatea
muncii
septetului şi îmbunătăţirea continuă Colectivul de muncitori, ingineri
$1 tehnicieni de la sectorul de pre­
a aprovizionării populaţiei cu carne parare al Preparaţiei de cărbuni
din Petrila. îndrumat in permanen­
ţă de organizaţia de partid, obţine
(Urmare din pag. l-a) Noile sporuri de preţuri şi ce­ sprijinul celor care au venituri
lelalte avantaje acordate de stat mici, pentru a face faţă cheltu­ succese tot mal frumoase In Între­
O mare atenţie trebuie să se gospodăriilor agricole colective şi ielilor suplimentare. cerea socialist»! pentru creşterea
acorde dezvoltării creşterii por­ celorlalţi producători la contrac­ Statul nostru se preocupă cu productivităţii muncii si ImbunAta-
cilor şi păsărilor — specii caic tarea şi livrarea de animale, f.e toată grija de ridicarea nivelu­ tirea calităţii cărbunelui. Schimbul
se înmulţesc uşor, ajung îoti-un ridică la sume însemnate. De lui de trai al oamenilor muncii. condus de Vnsilo Suciu, de la sec­
timp mai scurt la malurn * unde pot fi procurate asemenea După cum se ştie, în ultimii ani, ţia separaţie, a realizat fală de 3,5
uc
asigurînd astfel cantităţi iir,i)v>r* fonduri ? Interesele generale ale pe baza prevederilor înscrise în tone planificat o productivitate de
tante de carne pentru consumul dezvoltării continue a economiei Directivele Congresului al IlI-Iea 4 2 tone de cArbunc pe fiecare post
populaţiei. în ultimii ani .> au luat naţionale impun ca cheltuirea al P.M.R., au fost puse în apli­ sl a redus procentul de cenuşe cu
un şir de măsuri pentru crearea acestor fonduri să nu ducă în care un şir de hotărâri care au 2 la sulă sub admis.
unor ferme industriale de creş­ nici un caz la restrîngerea su­ făcut să crească continuu veni­ Noi am obţinui o productivitate
tere a porcilor şi păsărilor în melor investite pentru înălţarea turile reale ale celor ce mun­ mal mare sl dnlorilâ faptului că pro­
G.A S., cu care scop s-au investit de noi fabrici şi uzine, pentru cesc. Dintre acestea amintim: centul de recuperare a cărbunelui
însemnate fonduri. Unele dintre construcţii de locuinţe, pentru majorarea salariilor în perioada a crescut de ld 76 5 la suta plani­
acestea se află în curs de con­ pensii, învăţămînt şi sănătate şi 1960—1962 la toate categoriile de ficat la 77.5 la sută La dobîndlrea
strucţie, Este deosebit de impor­ alte acţiuni social-culturale. Re­ salariaţi ceea ce le-a adus un rezultatelor din luna trecuta o con­
tant ca comitetele regionale de ducerea acestor fonduri ar mic­ spor de venituri de peste 4 mi­ tribuţie însemnata şi-au adus schim­
partid, consiliile agricole şi trus­ şora ntmul dezvoltării economiei liarde de lei anual; reducerea burile conduse de Aurel Onea, La-
turile gostat să sprijine şi să ac­ naţionale — temelia creşterii în repetate rînduri a preţurilor distau Lupa, Mi lini Negrean sl Paul
celereze punerea în funcţiune a bunăstării întregului popor. In de vînzare la numeroase articole Vasîlc. Peniru ca realizările din a-
acestor mari unităţi producătoa­ «acelaşi timp. dacă concomitent destinate consumului larg ; mic­ ceastă luna sa fie şi mal mart se
re de carne şi ouă, să asigure cu majorarea preturilor de cum­ şorarea tarifelor pentru presta­ vor executa diferite lucrări de mo­
popularea lor cu efective matcă părare la animale, s-ar menţine rea unor servicii; desfăşurarea dernizare a Instalaţiilor şl se va
din cele mai productive rase. La actualele preţuri de vînzare cu în ritm intens a construcţiilor de termina sl da în folosinIA un nou
fel, este necesar să se acorde un amănuntul, ar însemna ca vânza­ locuinţe ; lărgirea continuă a ac­ Si astăzi rezultatele an fost bune Pc (efele minerilor Stanca Tcodo-
sprijin eficient gospodăriilor co­ rea cărnii să se facă în pierdere. ţiunilor cu caracter social-cul- Cu i232 tosie compresor de 45 m c.
lective, ca acestea să dezvolte Iată de ce hotărîrea stabileşte ca tural etc. Statul nostru cheltuieş­ rcscit, linngs losif fi Nicolac Scorpie de In E.M. Uricinii, sc poate cili ex­ PETRU GAtNA
tot mai mult fermele de păsări. o parte a acestor mijloace bă­ te sume însemnate peniru între­ mai muh presia acestei bucurii după terminarea fulului. muncitor
Are o mare însemnătate aplica­ neşti necesare acoperirii sporu­ ţinerea elevilor şi studenţilor în Preparata de cărbuni Petrila
rea întocmai şi într-un termen lui de preţuri la contractări şi şcoli şi facultăţi ; acordă anual După ce trenul dc marfa nr.
cît mai scurt a indicaţiilor date achiziţii de animale să fie obţi­ alocaţii de stat pentru aproxi­ 267$, remorcat, de mecanicul huni
de partid şi guvern privind ex­ nută prin majorarea corespunză­ mativ 2.100.000 copii, plăteşte Prenfiu a sosit la timp în stafia
tinderea suprafeţelor cultivate cu toare a preţurilor de vînzare în circa 900 000 pensii ; în spitalele Simeiia. fochistul Gheorghe Tuda­
porumb, ceea ce va asigura po­ comerţ a cărnii, a conservelor şi sanatoriile din ţara noastră se se detaşă locomotiva, unnbul să C o n s t r u c ţ i i l e m i n i e r e
şi preparatelor de carne. In ţara
sibilităţi pentru hrănirea unui acordă îngrijire medicală gra­ intre in depou pentru revizie, iar
număr sporit de porci şi păsări. noastră. în raport cu alte pro­ tuită. In bugetul salariaţilor chel­ el. împreună cu mecanicul, su se să fi
duse alimentare, cu veniturile
In ansamblul măsurilor luate realizate de oamenii muncii, pre­ tuielile pentru chirie, întreţine­ odihnea seu ea dc obicei e n e e x e c u t a t e !
pentru dezvoltarea sectorului ţul de vânzare a cărnii era mai rea copiilor în şcoli, îngrijirea înainte de a pleca, lingă mar­
zootehnic un rol hotărîtor îl are scăzut dccît în alte ţări. chiar în sănătăţii, odihnă etc., reprezintă chiza locomntivri se opri impiega­ Modernizarea şi sistematizarea mi­ a dus de asemenea. la creşterea vi­ nu fost lăsate pe planul al doilea,
asigurarea bazei furajere. Iată acelea unde exisiă mai puţine doar un mic procent, creîndu-se tul de mişcare fon Igna. nelor aparţinătoare Exploatării mi­ tezei de avansare, uşurlnd munca dc sau, pur şi simplu, neglijate. Cum
de ce organele şt organizaţiile de posibilităţi pentru populaţie de astfel condiţii ca fiecare familie niere Barza, mecanizarea principale­ evacuare o rocii excavate şi crchid altfel poale fi justificată rămtnerea
partid, sfaturile populare, consi­ a consuma alte produse mai ief­ sa folosească cea mai mare parte — Tovarăşe mecanic — începu lor operaţiuni din fronturile de lu­ nslfe! posibilitatea scurgerii apelor tn urmă a execuţiei rostogolului de
liile agricole, conducerile unităţi­ tine — legume, fructe etc. Ansam­ a veniturilor sale pentim a se impiegatul pe un Ion de rugămin­ cru au dus In ore^tori'.i producţiei şi din frontul de lucru. în uhimul timp materiale din zona 450 (Musartu) oaie
hrăni şi îmbrăca mai bine, pen­
lor socialiste din agricultură sînt blul de măsuri luate prezintă o te. Vedeţi cc-i în static! Nn mai prorlndivitfilii muncii. Ri!in;il susţinui ius.i minerii au Inţîmpinol greutăţi trebuia terminat încă 'In anul trecut?
chemate să ia fără întîrziere mă­ deosebită importanţă pentru tru a*şi asigura un grad mai ri­ este nici r> Unic liberă. Vă rugăm rle introducere a tehnicii noi in sub­ <1,'terminate de Atelierele centrale Tovarăşii Saltea Constantin, Blagu
dicat de confort.
suri practice, concrete, pentru mărirea producţiei de carne la să ne ajntnfi cu remorenrea tre­ teran a determina! si mode;uiv.irca Gnr.ibnrzu, care tărăgănează din pri­ Nicolne. A.lmăşan Vaier. PătrAşcoiu
valorificarea tuturor resurselor nivelul cerinţelor de consum. în Organizaţiile de partid, sindi­ IrfUisporluIni atît po orizontală cil ma decada a lunii iunie repararea Vnsdc şi Gherman Vasilo. şefii sec­
şi posibilităţilor existente în fie­ continuă creştere, ale populaţiei catele, organizaţiile de U.T.M , nului pînă la italia Pcştiş. Slin că şi 'o vf»r|ic{|i]«v in scopul creşterii \ i- t.Mimlorin.ilorulni defect de la Hîrni- toarelor prin care trece noua con-
care regiune, raion, sat şi gos­ Pentru a veni în sprijinul ce­ sînt chemate să explice temeinic nu intră in sarcina dumneavoastră, lc*â de transport, pentru a asigura cu, lipsind astfel sectorul de ener­ slruclie n-au sprijinit tn suficientă
podărie, în vederea măririi pro­ oamenilor muncii conţinutul şi dar altă posibilitate nu avem să în perin uicnin locurile de muncă cu gia necesara. Printre principalele lu­ măsură echipele de mineri care au
lor care realizează venituri mai materiale şi vagonctc goale. Iu ;ico>l crări dc construcţii miniere aflate
ducţiei de furaje. Aceste măsuri mici şi au greutăţi familiale, Con­ urmările pe care măsurile luate descongestionăm stafia lucrat la executarea rostogolului. Or.
trebuie să asigure folosirea cît le vor avea în asigurarea canti­ Mecanicul Ion Ercnliu se consultă scop an fost planificate o .scrie de într-un stadiu avansat se numără mai bine ca oricine, el au şliul că
mai raţională a tuturor suprafe­ siliul de Miniştri a stabilit, prin- tăţilor de carne necesare acope­ cu fochistul Combustibil aveau su­ lucrări de coirdrnrtii miniere, oue montarea m îşiui-lor de extracţie de o dală Intrat In funcţiune soesta or
ţelor de păşune, inclusiv a celor tr-o hotărîrc. să se acorde pe să asigure atît locurilor de muncă putui ile ..rieua“ Şi ,.rtrăd:şor“ care, II îmbunătăţit radical aprovizionarea
din golurile de munte, strânge- timp de un an, de la 1 iulie 1963 ririi consumului în continuă creş­ ficient, iar locomotiva era în stare existente. cil şi celor care 0 dală iul 14ilo tn funcţiune, vor du- echipelor dc mineri cu materialele
rea şi depozitarea cu grijă a va­ — Ia 1 iulie 1964, unor categorii tere, peniru aprovizionarea din bună. se vor deschide ui noile rezerve bl.'i o ipurîta'cn de transport dc la necesare. Sau. ce justificare pot
riatelor resurse de nutreţuri atît de salariaţi al căror salariu ta­ ce în ce mai bună a populaţiei. — Pi lefi adăuga fi ceva sup ta­ puse în evidenţă. malen<i.le!e nece­ ori/onfnriţe interioare. Ambele ma­ «duce tovarăşii din secţia Valea Mo­
sare. pe dc o p.-irlc. iar pe de uită
pentru fin cît şi pentru siloz. rifar este pină la 800 lei şi pen­ Nu încape îndoială că oamenii tonai — a fost răspunsul. parte să ducă la tinlumâlălir&ii sim­ şini se alia deja în faza de rodaj. rii peniru neexccutarea a două sui­
Trebuie spus că în unele regiuni muncii din agricultură, inţelegînd Impiegatul îşi lăcu următorul ţitoare a condiţiilor de muncă prin Stadml avansat al lucrărilor amin­ toare de materiale Biroul organi­
ca Ploieşti, Bacău, Maramureş, sionarilor cu o pensie pină la importanţa deosebită a hotărîri- calcul : trenul remorcat de la Pe­ realizarea unui circuit corespunzător tite şi a! altora ho tării oare pentru zaţiei de bază din secţie şt comite­
păşunile şi alte surse de furaje 600 Iei, o compensaţie bănească, lor luate, îşi vor aduce întreaga a! aerului. soarta producţiei viitoare, cum c>4c tul de partid de la E. M. Barza, deşt
sînt departe de a fi folosite pe diferenţiată, după situaţia fami­ troşani dc Ercnfi'i are 1617 tone, pulul auxiliar nr I Musartu şi al­ au cunoscut aceste lucruri, au per­
Una din aceste lucrări este con­
tele. se d,doreşte atenţiei deosebite
deplin. Posibilităţi însemnate lială a fiecăruia. De exemplu, contribuţie la înfăptuirea lor, vor iar pe linia nonă sc află un con­ strucţia pulului principal |ţîrii.:«u în­ acoidaîe de conducerea exploatării mis ou prea multă uşurinţă acorda­
pentru asigurarea hranei anima­ potrivit acestor măsuri, un sa­ răspunde acestor măsuri prin voi de vagoane cu 1.315 tone fier cepută încă în anul trecut dc către rea repetată a „ultimului termen" de
lelor aflate în proprietatea co­ lariat cu un salariu tarifar pină eforturi susţinute în vederea spo­ vechi si minereu pentru Hunedoa­ un colectiv linâr, caro o ociimul.il si de către conducerile secţiilor pen­
lectiviştilor pot fi puse în valoa­ ririi în ritm rapid a efective­ ra Să (aci un singur tren eu - Qd'l tru ca ele să lie executate în ter­ execuţie a lucrărilor amintite.
re prin folosirea chibzuită, gospo­ la 800 lei. având soţia nesalariată lor de animale şi creşterii pro­ tone e muh. Nn s-a mai pomenit deja o bogată experienţă în cxcoda- menul planificat. Buna aprovizionare Exemplele date nu sînt unice. El a
dărească a loturilor personale; şi 2 copii piua la 14 ani, va primi rea unor asemenea lucrări, exoavarea 01 m itcrialc a locurilor dc mutică, demonstrează că la Exploatarea mi­
colectiviştii trebuie îndrumaţi să o compensaţie bănească de 120 ducţiei acestora. nfa ceva-. E prea mult snipratonnj. şi bclonaroa pulului n decurs tn bu­ îndrumarea competentă dc către mai­ nieră Ivarza mal stat încă untl teh­
Noile măsuri pentru mărirea
cultive în mai mare măsură aces­ lei trimestrial, iar dacă are 4 — Voi remorca întreg tonajul ne rondiţinnv Cele irei echipe dc ştri cu o bogată experienţă, dotarea nicieni şl ingineri care neglijează
te loturi cu plante furajere va­ copii — de 180 lei trimestrial; şcptelului. a producţiei dc carne, — interveni mecanicul Irenfiu. mineri din brigada condusă de A- executarea ta timp a lucrărilor de
se adaugă celorlalte acţiuni între­ Peste puţin timp trenul, cu nu echipelor ou maşini $i utilaje mo­
loroase. un pensionar cu pensia pînă la vram Groza. îndrumate cu eompc- derne. au creat minerilor condiţii op­ construcţii miniere. Este o concepţie
Concomitent cu măsurile pen­ 600 lei, având soţia nesalariată, prinse an dc an de partid şi gu­ supr atona j dc I .3? tone, s-a Iris lentă de maiştrii Emilion tga $i flo- greşită, care duce la cheltuieli Inu­
vern în vederea dezvoltării tutu­ in mişcare. Inii ml in stafie două time dc lucru, iar birourile organizaţii­
tru sporirea producţiei de fu­ va primi 60 lei trimestrial, şi pen­ vinii hbrie. rian Faur. au oblinut luna dc lună lor rlo partid, au urmărit îndeaproa­ tile do transport şl la bloaarea fon­
raje, este necesar ca în fiecare tru fiec«are copil sub 14 ani, cîte ror ramurilor economici naţiona­ Popia mecanicului dc locomotivă viteze sporite de avansare, iar la pe felul cum se execută aceste lu­ durilor aJocate pentru executarea lu­
unitate agricolă socialistă să se 30 lei trimestrial. Peniru acorda­ le, a asigurării creşterii continue, loan Preiifiu, de la depoul C i R helonnren pulului au execulal lucrări crări. crărilor planificate. Pentru lichidarea
urmărească în permanenţă, pe rea compensaţiilor băneşti fami­ pe baze trainice, a nivelului de Petroşani, a constituit nu ajutor d© bunA calitate, tnrnrlriwlu-se hi Dacă în ceea ce priveşte executarea acestor lipsuri comitetul de partid 5l
trai al întregului popor. preţios pentru ceferiştii din stafia
toate căile, reducerea sistemati­ liilor cu venituri mici, stalul va pianul calendaristic al lucrării, Elră- lucrărilor mari $-a manifestat o deo­ conducerea exploatării au datoria să
Sima ia.
că a preţului de cost în sectorul cheltui fonduri însemnate. Aces­ (Articol din ziarul „Sânt citi" FM 11. CRFŢU pnngcrc-i Inamic de termenul plani­ sebită grijă, unele lucrări de con- la neîntîrziot măsuri.
zootehnic. te măsuri de compensaţie vin în din 15 iulie 1063). corespondent ficat a suitorului din axu-1 puţului, slrucţii miniere, aşa zis „mărunte'', T. NICOARA

In G A C. Livndca au fost recoltate — Noi am terminat recoltatul lu- — Nn ştWi, nu cunosc care-i stlua- lelor. Din cele 423 ha finele, pînă
pină in ziua de 12 iulie a.c. aproxi­ i ‘‘mei. continuă la rîndul său direc­ (10. Am alte treburi. ia 12 iulie erau recoltate doar 102
SPORIREA PRODUCŢIEI DE FURAJE dc anormală dacă ţinem scama co Ingineri I Medrea do la consimt avea onro acum vicepreşedintele gos­ dere că tot finul se află In stadiul
ba. foa-rle puţin dacă avem In ve­
mativ 120 ha. O situaţie cit se poate torul G.AS. din Simăin/iria.
Ce treburi mai Importante poate
c 10 timpul este înaintat. Argumente!»' agido! notează atent pe [ileîc, cu zeci podăriei <Iccil asigurarea bazei fura­ de recoltare de aproape două săptâ*
• - i care sc aduc pentru justificarea râ­ de rubriaite, coinuincurile şi fala-i jere ? E o problemă la ordinea zi­ mini.
mi neţii în urmă în ce pliveşte recol­ radiază dc bucurie. lei oare, in fina-I, hotărăşte somla Neiecoltarea Iul Ia timp provoacă
tatul finului sînt neîntemeiate. Atit — Vă felicit. Siiiteti printre primit producţiei animalelor. Dc acest lu­ mari pierderi pentru gospodărie.
praşila a 1 l-n cil $i construcţiile zoo­ «Un raion. Aveţi însă grijă să nu în- cru e<ie necesar sa se ocupe cu toată Este bine tovarăşe Mara ca la
@ e tehnice unde se spune c«1 au parti­ lirzi.ili 01 strlnge/ea şi depozitarea răspunderea tovarăşul Mara Ma­ aceste zile botărîtoare pentru asigu­
o întîrziere la recoltarea cipat colccliviştii sînt dc asemenea lui. xim, Cum o face, c limpede. cu tojtă răspunderea de această pro­
rarea hranei animalelor să te ocupi
rămase în urmă Este bine on în cel
mai scurt timp consiliul de conducere — Nici o grijă tovarăşe Medica De fapt această ..preocupare" este blemă şl nu dc alte treburi. Sl dq
De atunci o trecut mai bine dc o
a.| G.A.C. Livarlea şi comitetul exe­ lună Trifoiul colectivişlilor din Os­ cât se poate do fidel oglindită tn re­ numai dumneata, ct şl cei-lalll tova­
depozitarea forajelor! cutiv al stalului popular comunal să trov sc află şi acum in căpiţe pe tar­ zultatele pe cvtre colectiviştii din răşi dm conducerea gospodăriei. Alt*
Pui le-au obţinui In recoltarea (Ine­
ia mAsnrile necesare pentru recolta­
Ici...
rea finului. In primul rînd să se ducă laua <le lingă podii! I lodovarmiă, iar
lucerna gospodăriei dc stat din Sin-
o muncă n susţinută pentru mo­ 7
gadieri, de salariaţii sfatului popii- bilizarea colectiviştilor 13 această lămărin pe tarlaua rle lingă sediu. i iec«i*e 2» pSerduiă provoacă
a® In aceste zile, în atenţia tu- Ja,r şi de deputatii Persida lovănea- importantă lucrare. Bătute de ploi sl arse de soare, ai
*• turor organelor şi organizaţiilor \ RAID —ANCHETĂ sA, Polru Muntean şi alţii, colccli- ficcar zi ce trece aceste furaje va­ ----------------------mara pagiaSic -----------------------------------------------------
vişlii din Rin de Mori au reuşit să loroase îşi pierd din c-3lilăli1e nutri­
►® de partid fi de stat, a tuturor *• Ce poţi face azi, tive. se risipesc. Dar nimeni nu ia
% specialiştilor fi conducerilor dc \ recolteze pînă tn ziua de 11 iulie Din raidul intreprins s-a constatat că laţă dn anii trecuţi, In raio­
condusă de iov. Silviu Bal, oare. din aproape 200 ha cu lin. In ujtimul nu lăsa pe mîine masuri. Atit conducerea G AC din nul H*i|cg, atit organele locale dc partid, sfaturile populare, cît şi con­
unităţi agricole trebuie să stea •* \ Ostrov cît si cea a G A.S. din Sîntd-
*• in mod deosebit asigurarea unei .• 103 ba repartizate, a recoltat, de ase­ timp au participat la coasă peste 10») Gospodăria agricolă co!c<;ii\ă din mâria stau nepăsătoarc, fură a chib­ ducerile unităţilor agricole a(orda o mal morc ateufie recoltării şi depo­
menea, 58 ba. Pină la aceeaşi dală. de colectivişti zilnic Dorinţa fiecă­ zitării furajele* necesare animalelor In perioada de stabulaţlc. Drept re-
\ puternice şi variate baze fura- ,• v.'lopotivo are 0‘JO ba cu fineţe natu­ zuit ce pierderi mari provoacă unită­
• pe întreaga gospodărie, se recoltaseră ruia era ca pină in seara zilei de znllal, trifoiul şi lucerna eu fost recollalc din vreme de pe întreaga su-
% }rte / peste 200 ba 13 iulie să fie recoltată întreaga su­ rale. Din accaslă supralutA s-au re­ ţilor i'cpedive accaslă atitudine. praîată, iar unele gospodării colective se apropie dc sfîrşit şi cu recol­
% Recoltarea la timp şi fără ■* Demn de evidenţiat este (aptul cA prafaţă de 225 ba cu fin Ui ora cind coltai pină la 12 iulie peste 120 ba. faceţi un mic calcul tovarăşi din tarea linurilor naturale.
pierderi a fin urilor naturale E puţin. Lucrî:i(hi-sc hi continuare
mun.oa a fost astfel organizată încit apar aceste rînduri angajamentul Ostrov. Cete 3ii<) dc căp'tc ocupă Există insă în raionul Haţeg şi unilă|i agricole unde acestei pro­
cerc un marc volum dc muncă ■" finul care este cosit, imediat ce s-a a fosl îndeplinit. Sau evidenţiat In cu viteza zîlnkc'i dc circa 10 ha pen­ aproximativ 1 8f)() m p teren pe oare bleme nu i sc acordă atenţia cuvenită. Exemplele de mat sus şl altele
a* fi o temeinică organizare la uscat, să 1 ic slrins şi transportat în mod deosebit brigada a IV^a din Rin tru cositul inlrcgii suprafeţe cMe nc- trifoiul pentru coasa a doua nu poate asemănătoare ce pol Ii înliluite In gospodării colective cum sînt cele
*e cosit, sirius si transportat. "â imediata apropiere a grajdurilor unde dc Mori, brigada din Valea DiJji con­ ce-sar dc mai mult dc 50 dc zile creşte. Rezulta o pierdere rle cel din Pa roş, Sil va şui Superior, Ruşi etc., unde finul a fost recoltat do pe
»* Peniru a cunoaşte felul cum *■ se dlădcşlc in clăi. Majoritatea linu­ dusă de Marin Stoinn şi brigada l-a A lucra în acest ritm înNe in»nă că oulin 400- 450 kg fin de trifoi. Sau numai 18—21 Iu sută din supralala ocupată de fineţe, sini cit se poale
:
'• .<(? desfăşoară această muncă in \ lui cosit a fost strins si depozitat in din tJnciuo condusă dc Grupă Luraci. recoltatul se va termina abia pe dvs. tovarăşi din condu» crea G.A.S. dc edUicatojr.'. Rămincroa in urmă înregistrată în gospodăriile amintite
•* unităfile agricole din raionul •" la începutul Iiutii septembrie.
două clăi mari. La obţinerea acestui succes si-au adus Sînlămăna. Cită lucernă pie-rdeli la I şi în allvle unde situaţia este similară a făcut ca pînă la 12 Iulie tn
.** Haţeg, redacţia ziarului nostru •« Lucrînd tn ritm susţinut,, colecti­ o parte din contribuţie şi deputaţii Aici. la această gospodărie, ducă coasa a doua din aceeaşi cauză ? G.A.C d.n r«iiouul Haţeg *ă fie recoltat finul de pe numai 5.054 ha fî
V n organizat zilele trecute un ■* viştii de aici au posibilitate sA ter­ sfatului popular comunal care pe recoltatul sc desfăşoară in ritm de t nefe de şes din cele I1.36G hj cil dcfiri gospodăriile colective.
M/itl anchetă. \ mine dc recoltat in cîlcva zile, în­ lingă faptul că au participai activ lo melc, apoi transportatul stă pc loc Ar li timpul să aveţi mai mult in Delir ienţe serioase exisiă apoi în coca ce priveşte dcpoz.itarca li­
atcnlic acc>l lucru de mare impor­
% fată âicxm din constaturile (ă- m treaga suprafaţă ocupată cu (inele. recoltarea finului au mobilizat în fie­ Din finul cosit pină acum nu s-n tantă şi. in consecinţă, să luaţi mă­ nurilor. Pină h» prezent n-a lost transportată şi depozitată nici măcar 25
m
f
ru c rtt acest prilej: transporlal nici măcar un car, deşi
care zi colectiviştii la muncă suri. la sulă din cantitatea dc linuri recoltată. Acest lucru tace ca mari
gospodăria are 60 de cai şi 30 de
Cu sprijinul deputaţilor căruţe. Situaţia aceasta* se daloreşie Asemenea neajunsuri eviştăşi la alte cantităţi dc (in să se deprecieze sau să se împrăştie.
Argumente neîntemeiate neglijentei care sc manifestă aici in G.A.C. din raionul Haţeg, Dc înlătu­ Slabă preocupare numiîeslă apoi unele conduceri ale G.A.C. Iată dc
Lucrează Tn riîm susţinut Gospodăria agricolă colectivă din Riu rarea lor sâ se ocupe cu mai multe depozitarea furajelor cultivate. Deşi acestea sînt recoltate dc mai bine
dc Mori dispune de o suprafaţă dc 70C Ne aflăm Ia sediul gospodăriei agri­ organizarea muncii. Lucrurile nu tre­ grijă şi consiliul agricol raional. do o lună ele- se găsesc în multe locuri şi rcum pe teren, în căpiţe,
In raidul nostru, prin comunele sl becta.ro cu finele Dintre acestea 225 cole colective din Livadeo. Discutăm buie tărăgănate. Ce poli face azi, nu supuse intemperiilor din care cauză pc dc o parte pierd din valoarea
salcie raionului Haţeg, ne-am oprit ba 6c află in zona de şes. Peniru cu contabilul gospodăriei. lăsa pe mîine. nutritivă, iar pc de altă parte menţin acoperite mari suprafeţe de teren
şi la Sălaşul Superior. Gospodăria ca finul să poată fi recoltat la tim­ — Cum staţi cu recoltatul linului? O situaţie asemănătoare există sl Nu ştiu, nu cunosc ?! unde trnoiul sau lucerna peniru coasa a doua nu mai pot creşte, dlml-
1
colectivă de aici nrc o suprafaţă de pul optim. Comitetul executiv al — Prost. Ia G A.C. Riu Alb. unde, din 826 Piecati fiind clin locajiiate. u-ani nuînd astfel recolta.
50D ba ocupată cu fînete naturale. Sfatului popular comunal Rin de — De ce ? ha finele s-au recoltai doar 50 ba. avut prilejul sâ-i înlilnim nîci pe pre- Timpul este destul de înaintat.Pc ţoale suprafeţele Ierburile sini
Cons liut dc conducere al gospodă­ Mori a luat o serie de măsuri. Printre — N-avem braţe de muncă. cît şi la G.A.C. din Ostrov unde şcdinlclc gospodăriei din Pui şi nici înspicate, au înflorit. Fiecare ?1 pierdută la recoltatul tor duce la depre­
riei. prin măsurile luate, a asigurat altele amintim faptul că cu cit va timp — Cile braţe de muncă există in din 255 ba. s-a recollal finul numai pî inginerul agronom. L-am tnlîliiil cierea finului, provocând deci mari pierderi. Iată dc cc sc impune ca
Ortnimiii, atelateîe care să lucreze la in urmă a organizat o şedinţă lărgită G.A.C ? de pc 80 ba. lotuşi pe vicepreşedintele gospodăriei, In aceste zile, paralel cu slrîngcrca cerealelor, să fie mobilizate ta re­
l r*n<*p< ,i laiul şi drpo/ dat ui li­ dc comilct executiv pe această temu — 1511. tov. Maxim Mara. Şi cuin oamenii coltarea linului cit mal nuilte forţe. Stă în pulinla conducerilor G.A.C.
nului, Ticrare brigadă arc ropuni- In şedinţă s-a botăiit ca recoltatul — Atunci ? De ce afîfa nepăsare ?
pc ca.re i-nm găsit pc cîmp la re­
v.*!.i in r-iporl cu braţele dc minun. finului să înceapă imediat. Cu acest — Le-am lolosit la praşila a îl-a ...10 iunie 1963. La consiliul agri­ coltatul (inului n-au putut să ne in­ să-şi organizeze astfel munca, lucit, atit cerealele, cil şl linurile să Ite
recoltate tără pierderi.
n Mipralată rn-e^punzâioaro rle lin prilej deputaţii s-au angajat 6ă an­ a porumbului şi Ia construcţiile zoo- col raional, se primeşte operativa.
pentru recollal formeze conoret în ce stadiu se află Aceste probleme să stea mdi mult şi In atenţia comitetului exe­
treneze colectiviştii în număr cil mai tebni're. Unităţile agricole raportează telefonic gospodăria cu această lucrare, ani cutiv al sfatului popular raional care, prin specialiştii aflaţi la consiliul
In acen>!ă gospodărie lucrează zil­ mare la cositul linului. Chiar a doua — Aţi terminat praşila ? realizările oblinutc pc linia recoltă­ solicitai tovarăşului Mara să nc-o agricol şl In unităţile agricole, arc datoria să îndrume şf să ajute con­
nic la rero'Min! fînulm piuă l fjt) zi, zeci de colectivişti au pornit ac­
() — Nu. rii furajelor. E rîndul G A.C. din Os­ spună. ducerile G.A.C. în organizarea num cil astfel fnclt Ifnut de pe tinetele
de colectivişti. Hune rezmlnic a ob­ ţiunea dc recoltare. Puteau fi vă­ — Dar cu construcţiile cum staţi? trov şi al G A.S. din Sîntămăria. Spre surprinderea noastră însă, vi­ de şes să tic recollal, transportat şi depozitat în cel mult 3-4 zile. după
ţinui la recoltulul linului brigada UI. zu li la coasă muncind cu enluzUism — Stăm. Grajdul se află la funda­ — Am terminat recoltatul trifoiu­ cepreşedintele gospodăriei, care dc care să sc treacă neiulîrziat la recoltarea tinetelor alpine. In felul
conducă de iov. Ştefan VlotJ, oare. colectiviştii Semene Mitucă Vasilc ţie... lui, sc auzi în receptor vocea prese fapt răspunde de zootehnie, şl deoi acesta sc va reuşi ca din recolta bogată de iuraje să nu se piardă
din ro!e 1 OU ba rcparliz.dc, a cosit liillog, Gheorghe Viile, Teoti’ Cor- Din discuţia purtată a reieşit că dintelui G.A.C. din Ostrov... Da, da, şi de baza furajera, ne-a răspund la­ nimic.
pînă la 12 iulie Gb ba şi brigada I. nonci şi mulţi alţii. Antrcnali de bri­ din cele 2.214 ha cu finele existente de pe toate cele 18 ha. conic i