Page 52 - 1963-07
P. 52
Pag. 4 ORDMUl SOCIALISMULUI Mr. MM
Conferinţă în vederea acordării
ULTIMELE STIDI * ULTIMELE ŞTlPI * ULTIMELE $TIRI » ULTIMELE $Tlftl ft ULTIMELE $TIP»
independentei coloniei britanice Malta
LONDRA 15 (Agerpres). — eesul partid a declarat că Malta tre
La 10 Iulie Începe la Londra o buie sâ-şl cucerească neinlîrziat in
conferinţă In vederea acordării in dependenta în condiţiile unei deplU
dependentei coloniei britanice Malta.
La conferinţă urmează să participe ne libertăţi. El s-a pronunţat pentro
reprezentanţi a! celor cinci partide organizarea Înainte de proclamarea
politice din Malta şl reprezentanţi Independentei a unor alegeri gene
La Moscova au începuf Vizita delegaţiei de partid Noi acţiuni împotriva segregafiei al guvernului englez. Guvernul Mal- rale pentru desemnarea unul gu
ţl guvernamentale a R.P. tei a alcătuit un proiect de constttu- vern democratic Partidul laburist a
Ungare în U.R.S.S. rasiale în S.U.A. lie care se întemeiază pe principiul exprimat totodată o serie de obiec
la încetarea experienţelor nucleare TAŞKLNT 15 (Agerpres). — TASS Independentei şl care va constitui ţii fală de proiectul de constituţie
transmite : WASHINGTON 15 (Agerpres). - ducătorii Asociaţiei naţionale pentru obiectul discuiţilor participanţilor la elaborat de guvern şi s-a pronunţat
MOSCOVA 15 Agerpres). — 7.armare, C. Ilaysen, consilier special La 15 Iulie, La Ta$kent a avut loc In diverse localităţi din sudul Sta propăşirea populaţiei de cuJoare, Roy conferinţă, Sosind Ia 13 Iulie la pentru un sistem republican cu un
Ia 15 iulie N. S. Mruseiov. pre* adjunct al preşedintelui S.U.A. pen un miting cu priJejul vlrîlei pe oare telor Unite continuă acţiunile de pro WHkins. Londra pentru a participa la confe preşedinte ales la cinci ani.
Şedinţele Consiliului de miniştri al tru problemele securităţii naţionale delegaţia de partid şl guvernamentali* test ale populaţiei de culoare împo Autorităţile rasiste conţinu* în ace rinţă, primul ministru al Maltei. Borg Presa engleză relevă că apropiata
U.R.S.S'., a avut o întrevedere cu Si A Akalovski, colaborator al De a Republicii Populare Ungare o În triva segregaţiei rasiale. Agenţia laşi timp prigoana Împotriva parti Olivler. şl-a exprimat speranţa că conferinţă va fl dominată de pro
Averell Harriman. locţiitor al secre partamentului de Stat al S.U.A, treprinde prin U.R.S.S. La miting au United Press Internaţional relatează cipanţilor la mişcarea de protest a Malta lşl va putea cuceri indepen
tarului de Stat al S C.A si cu lordul Din partea engleză au participat : luat cuvlntuî Janos Radar, prim- câ mai multe 6ute de oameni s-au populaţiei de culoare. La 14 Iulie, blemele militare legate de acordarea
adunat la !4 Iulie în parcul public
Hailsham, ministru pentru problemele H. Trevelyan, ambasadorul Marii Brisearetar aJ C C. al P.M S.U, preşedin din Savannah (statul Georgia). unde politia din oraşul Humbo»ldt (statul denta pină la sflrşilul acestui an. independentei Maltei şi In special de
ştiinţei si tehnicii al Marii Britanii. tanii in URS.S., Wilson, secretar tele guvernului revoluţionar munci- au protestat împotriva segregaţiei ra Tenessee) a arestat 35 de negri care Definind poziţia Partidului labu pretenţiile britanice de a-sl menţine
Jn timpul convorbirii a avut loc un de stat adjunct al ministrului aface torez^-ţărăneso ungaj şl Şaraf Raşi- au încercat să pătrundă în parcul re rist din Malta, principalul partid de marea bază militară din acest terito
schimb de păreri in problemele legale rilor externe si Zuekormann, consi dov, membru supleant al Prezidiului siale. El au Intonat cîntece de liber op -ulei Mtntolf, liderul a- riu.
r
de încetarea experienţelor nucleare lier sliintilic principal al Ministeru C.C. al P.C.U.S., prim-secretar al CC, tate şi ou cinstit memoria celor că zervat numai pentru aJbl. 17 negri
si in alte probleme de interes reci lui de Război al P.C din Uzbeklstan, zuţi In războiul de eliberare a scla au fost arestaţi ou o zl înainte la
proc. vilor. O adunare antlsegregaţionista Amerlcus, în timp oe Încercau să pă
Discuţiile vor continua la 10 iulie a avut loc şl la CDeveland (s&atul trundă într-un teatru rezervat numai
cu Andrei Gromîko, ministrul Afa- Pierderi grele suferite de trupele Iul Ngo Ohlo), unde In fata a 12.000 de oa pentru adbl Arestări similare «-au Naţionalizări în Algeria
cerilor Externe al U.R S.S. meni a luat cuvlntuî unul din con produs şi în alte looaltitâli.
La convorbirea lui N. S. Mrujciov Dinh Diem ALGER 15 (Agerpres). — geriene Democratice şi Populare. Ben
cu Averell Harriman si cu lordul SAIGON 15 fAgerpres). — tre guvernul dlemlst şl credincioşii Divergenţe între Adenauer La 14 Iulie, guvernul algerlan a na Bella, a anunţai de asemenea, câ a
Hailsham au participat : din partea Dup* cum anunţ* corespondentul budiştl s-a agravat din nou. După ţionalizat Societatea franceză de avia (ost naţionalizai* centrala electric*
sovietică — Andrei Gromîko, minis agenţiei Associated Press, In apro rum se ştie, reverendul Thich Tinh şl succesorul sâu, Erhard ţie „Air Oasls", care lşl desfăşura din localitatea Brelka, regiunea Con
trul afacerilor externe al U R S S.. pierea Saigonului a avut loc o nou* Khle, preşedintele Asocta(iel budtş- PARIS 15 (Agerpres). — de multă vreme in favoarea lărgi aclivllatea în sudul Saharel Algeriene. stantine. Această central* electric*
r.iocnire violentă intre detaşamentele lilor din Vietnamul de sud, t-a adre
Valerian Zorîn, locţiitor al ministru Ziarul francez ,,Combat" publică un rii Pielei comune şl este sprijinit in Primul ministru al Republicii Al se afla pin* acum sub control străin.
de partizani şl trupele ngodinhdle- sat nu de mult lut Ngo Dlnh Diem
lui afacerilor externe al URS.S’., articol In care relevă divergentele de acest sens şl de ministrul de ex
misie. Din surse militare s-a aflat o scrlsoaro In care II cerea să res
S. Ţarapkîn. membru în colegiul mi ca trupele guvernamentale au suferit pecte acordul la care au ajuns la 16 vederi între eancelarul vest-german terne vest-german, Schroder, care s-a
nisterului Afacerilor externe al grele pierderi In oameni. 26 de sol- iunie cu privire la garantarea de Adenauer şl succesorul său Erhard, declarat întotdeauna pentru contac
ministrul vest-german al economiei,
U.R.S.S, da|i, printre care şl 2 americani, au drepturi credincioşilor budişti. Cu privind tratatul franco-vest-german. te permanente între Piaţa comună Sciziune in partidul democrat-creştln din Italia
fost ucişi. Iar al(l 55 au fost r*nlll. toate acestea, autorităţile dlemisle şt Anglia, este o poziţie care con
Din parlea amerlcanâ au participai In timp ee Adenauer califică. In
Tot din surse militare se anunţ* că continuă represiunile împotriva lor. travine intereselor Frânte!. ROMA 15 (Agerpres) — unul viitor guvern de centru-6tînga
— Poy Koliler, ambasadorul S U A tr-un Interviu acordat recent ziaru
lupta a început In urma atacului lan Preşedintele Asociaţiei budlşlllor l-a In ceea ce priveşte contradicţiile Corespondentul din Roma el agen atunci cînd actualul guvern de tran
In U,R S.S., A. Fischer, director ad sat de trupele guvernamentale spri adresat din nou In ultimele zile o lui „Welt am Sonntag", tratatul fran- care se manifestă in politica agrară ţiei United Press International rela
junct al Agenţiei pentru controlul jinite dc elicopterele americane îm scrisoare Iul Ngo Dlnh Diem In care co-vesl-german ca pe „un eveni tează că la 14 Iulie. In partidul de- ziţie prezidat de Giovannl Leone vai
ment Istoric", vicecancelarul Erhard a Pielei comune ziarul subliniază că
asupra armamentului $i pentru de- potriva detaşamentelor de patrioll. II cere respectarea acordului din 16 are cu totul alte păreri decît ale „Erhard n-a comis nici o stînqâcle mocrat-creştin din Italia 6-a produs ceda locul In cursul lunii octombrie.
Aceştia oin urmă au organizat Ins* tunle şl 11 avertizează c* în caz con declarind pe fată războiul lut Pisanl o sciziune. Aripa de stingă a parti Intr-o scrisoare adresată de secre
la 20 dc mile sud vest de Saigon o trar, budiştll vor începe un nou val cancelarului despre tratat şi tratati dului condusă de fostul premier ta ruJ general adjunot, Fonlani, secre
ve. Potrivii ziarului, Erhard. după
Succesul filmului puternic* rezistenţă, provoclnd pier de demonstraţii de protest In cadrul ce mal întli a precizat că tratatul (ministrul francez al agriculturii — tarului general al partidului, AJdo
deri trupelor dlemisle. campaniei antiguvernamentale, se NR)“. Erhard s-a pronunţat pentru o Amlnlore Fanfanl s-a pronunţat îm
„Lupenl 29" la Moscova Corespondentul agenţiei Associa spune In scrisoare, vor fl organizate franco-vest-german a dus la răcirea agricultuiâ „sănătoasă" st a făcut potriva oricărei colaborări ou airipa Moro, se arată că sprijinitorii Iul
ted Press relatează, de asemenea, că greve ale foamei, demonstraţii şi si relaţiilor între partenerii Pieţei co uz de un ton ameninţător în relaţiile de dreapta. Fanfani consideră că acordul reali
MOSCOVA ÎS (Agerpres). — io ultimele zile conlllclul religios in nucideri rituale. mune, a definit In termeni calegorici, bilaterale franco-vest-germane, decla
Luni seara, in cadrul Festivalului in- uneori chiar ameninţători, viitoarea rind limpede că „presiunile nu vor Unii observatori politici, preoizeazâ zat între fracţiunile adverse ale Parti
ternaţional al filmului de la Moscova politică vest-germanâ fată de acest face decît să-l tndtrjeascâ şi mai mult UPI. consideră că aotuaJa 6cmune dului democrat-creştln anul tcecut la
a fost prezentat filmul rotninesc „Lu- Declaraţia Ministerului de Externe tratat. pe poziţiile sale". ar putea periclita şanscJe formării Neapole, nu mat este în vigoare.
peni 29", In imensa sala a Congre Referindu-se la recentele tratative
selor din Kremlin se aflau membrii al R.D. Vietnam cu ocazia vizitei generalului de Gnul-
delegaţilor de cine aţi de peste ho le In RFC., Erhard subliniază că
tare prezente la festival, cinefili mos HANOI îs (Agerpres). — gura îndeplinirea strictă a acorduri acestea nu numai că nu au dus la
coviţi. Participanţi au salutat călduros La 15 iulie, cu prilejul împlinirii a lor de la Geneva. o unitate de vederi asupra principa
delega(ia cineaflilor romini, pe reali 0 «ni de la semnarea acordurilor de In declaraţie se subliniază că gu lelor probleme discutate, dar maî
zatorii filmului la Geneva cu privire Ja Vietnam, Mi vernul R D. Vietnam va continua să mult, cu acest prilej „au apărut noi
In fafa spectatorilor a luat cuvin- nisterul de Externe aJ R.D. Vietnam lupte cu hotărîre pentru reuniflcarea şl terioase contradicţii".
tul Mihnea Gheorghiu, preşedintele a dat publicităţii o declaraţie în care paşnică a ţării pe baza acordurilor Pe de altă parte, scrie „Combat",
Consiliului cinematografiei din Comi cere copreşedinţilor si participanţilor de la Geneva. poziţia Iul Erhard care se pronunţă
tetul pentru Cultură fi Artă, care a la conferinţa de la Geneva din 1954,
făcut o scurtă prezentare a filmului precum şi ţărilor care fac parte din
m
„Lupeni 29 . Comisia internaţională de suprave
Producţia rornineoscă a fost înde ghere şi conlirol din Vietnam să ta Christian Herter a sosit la Paris
lung aplaudată. De asemenea, în tim măsuni efioîenle pentru a pune oa* PARIS 15 (Agerpres). —
pul rulării, numeroase secvenţe au fost păt râzboiuJuî dus de Statele Unite Agenţia Reuter relatează oă La 15 comerţului at Franţei pentru a sonda
părerea francezilor In legătură ou
subliniate de spectatori prin aplauze. în Vietnamul de Sud şl pentru a asi Iulie a sosit la Paris Cristian Herter, propunerile Kennedy privind tratati
reprezentantul! special &1 preşedinte vele cu privire la reducerea tarifelor
Agravarea crizei guvernamentale lui Kennedy pentru tratative eorner- vamale.
oiale. In cursul vizi,tel sale la Parts,
După Paris, subliniază agenţia
Christian Herter se va lntîlnt oj
în Olanda ministrul de externe şi cu ministrul Bruxelles, Bonn, Geneva şl Roma
Reuter, Christian Herter va vizita
HAGA 15 (Agerpres). — treia lună, s-a agravat De Quay este
Agenţia France Presse anunţă că a.1 doilea om politic olandez care a
după 10 zile de convorbiri şi încer înregistrat un eşec in încercarea de Anglia continud livrarea de armament
cări nereuşite M. Jan de Quay a a forma guvernul In această perioadă.
refuzat să formeze noul guvern al Făoind cunoscut insuccesul lui de cdtr* Republica Sud-Africanâ
Olandei. Quay, agenţia Associated Press 11
In dimineaţa zilei de 15 Iulie, rela caracterizează ea pe un nou faliment LONDRA 15 (Agerpres). — expus ultima dată în cursul dezba
tează agantla, de Ouay s-a prezentat înregistrat la mijlocul drumului de La 15 Iulie, un reprezentant al terilor din Camera Comunelor, la 31
la palatul regal pentru a Informa pe Ministerului A/aoeriJor Externe al mai, cînd ministrul de stat pentru
regina lullana oă nu a reuşit să for Partidul popular oatolic în încerca Angliei a declarat că In poziţia gu comerţ a explicat membrilor parla
meze un guvern rea de a forma guvernul, după eşecul vernului englez liţ problema livrări mentului că guvernul englez nu In
După acest eşec, orîza de guvern din luna iunie al Iul Wiliam Kort, lor de armament către Republica Sud- tenţionează să sisteze sau eă limiteze
din Olanda, oare a intrai în cea de-a alt reprezentant al partidului.
Africanâ nu a intervahlt nici o schim
livrările dq «rmameiyt englez către Lipsa apei în oraşul Hong Kong (posesiune britanică), a 'determinat raţionalizarea ei. In prezent, apa este
bare. Republioa Sud-Africană. adusa cil cisternele de la mari depăr lari şi este distribuita populaţie» sub supravegherea poliţiei.
Punctul de vedere al guvernului
Situaţia din Guyana Britanică englez In această problemă a fost
GEORGETOWN 15 (Agerpres). — lui Dunoan Sandya înainte ca acesta
Agenţia Reuter anunţă că Ia M să părăsească Guyana Britanică, că o Cum a fost asasinat Patrice
iulie Duncan Sandys, ministrul pen hotărîre a guvernului britanio cu In R.F. Germană va fl creai
tru relaţiile ou Commenwealthul şi privire la omlnarea „sine-die" a acor un aţa-zls „Corp
al coloniilor Angliei, şl-a Încheiat dării independentei acestei colonii S-au împlinit recent trei ani de la pro tru al Congoului către Katanga. Mi Katangai, a fost adus cu avionul la vernatoml provinciei Kolvezi, un oa
vizita de 5 zile in Guyana Britanică. „nu va face decît să prelungească al apărării civile 41 clamarea independentei Congoidui. In nistrul Kimba consideră această idee Elisabethville". recare Muteba.
După oum se ştie, ministrul brita vărsarea de sînge, iar răspunderea toată această perioadă, Republica Con ridicolă şi se pronunţă împotriva ei. In continuare Duchemin redă firul „Paza deţinuţilor a fost încredin
nic a sosit în Guyana Britanică pen- pentru această situaţie va reveni BONN 15 (Agerpres). — go a continuat să fie arena uneltirilor Peste 15 zile, cînd maiorul Pvati, şeful evenimentelor care s-au petrecut în ţată maiorului Mtka, şeful cabine-*
t/u a „reglementa “ situaţia din Marii Britanii", După eura relatează agenţia France puterilor occidentale care nu vor să cabinetului generalului Mobutu, a apă Congo, reconstituit de el după întoar tului ministrului de jizboi. Dezarmat,
această ţară, creată în urma acţiuni Potrivit cererilor formulate de mi Presse citind surse oficiale din Bonn. scape din mină bogăţiile acestei ţări. rut la Elisabethville împreună cu mi cerea din Europa. în mîinile temnicerilor, presimţindu-şi
lor antiguvernamentale puse la cale nistrul britanic, la 14 Iulie a avut loc guvernul vest-german pregăteşte o Numai datorită amestecului ţi presiu nistrul Delvo, care a venit să exami „La 17 ianuarie 1961, în turnul de sfîrşitul apropiat. Lumumba a trimis
de către elementele prQcoloniaJiste. prima întrevedere dintre primul mi serie de măsuri în vederea creării nilor neocolonialiftitor, trădătorul neze împreună cu Chombe participa control al aeroportului din Elisabeth cereri şi apeluri, scrise cu creionul pe
După cum reiese, insă, dLn relatările nistru al Guyanei Britanice, Cheddi unul aşa-zis „Corp aJ apărării civile", Chombe continuă să desfăşoare o acti rea acestuia la întilnirca mesei rotun ville se aflau trei persoane — doi bel foi dc caie*. adresate lui Chombe, al
agenţiilor de presă, Sandys, care a format din 200.000 de oameni. vitate scizionistă, iar A. Gizenga, co de, i 8-a cerut extrădarea prizonieru gieni şi un cetăţean al Katangai. S-a tele lui lav, isr altele mie. El ne de
dus tratative la Georgetown eu con Jagan, şi liderul opoziţiei — Burnham In baza proiectului de lege aprobat laboratorul cel mai apropiat al lui lui din Thysvillc. Dar Pvati a refuzat. primit comunicarea : „Elisabethville, monstra că „nu avem dreptul să-l ţi
ducătorii principalelor partide politi — în scopul încercării de a se crea In acest sens de Consiliul federal aJ Patrice Lumumba. continuă să zacă în Aceasta s-a întîmplat la 12 ianuarie avem pentru voi o încărcătură impor nem în închisoare, deoarece nu repre
ce, folosind situaţia încordată din un guvern de coaliţie. Agenţia Reuter apărării la 9 Iulie, membrii corpului închisoare. Cităm în continuare pe Jacques Du tantă . Cetăţeanul katanghez prezent zentam decît autorităţile provinciale
-
tară şi divergentele poJttiee dintre relatează că întrevederea a luat vor urma un cure de Instruire mili Articolul de iată. publicat sub sem chemin s la punctul de observaţie nu era altul şi că trebuie să ne supunem guvernu
partide, a «ăutat in mod vădit să ob sflrsit fără a se anunţa nimic altceva tară de trei luni. El vor fl recrutaţi nătura fui ). Chaume in săpiăminalul „La şedinţa cabinet ului de miniştri decît G. Munongo, ministrul afacerilor lui central, că el este deputat şi de
ţină slăbirea poziţiei partidului gu deoll câ cel doi se vor Inlllnl din dintre tinerii apţi pentru serviciul congolez „Remărit", aruncă o rază de din dimineaţa zilei dc 14 ianuarie, interne al Katangâi. Patrice Lumumba aceea continuă să se bucure de imu
vernamental popular progresist cerlnd lumină asupra împrejurărilor, necunos declarase că îl va împuşca. Pentru nitatea parlamentară pe care nimeni
nou la 18 Iulie. Observatorii politici militar care nu l-au satisfăcut încă. ora 10,30, preşedintele ii pune lui
includerea în guvern a unor repre din Georgelown 6tnl de părere că împreună cu efectivele Bundes- cute pină acum. in care au fost asasi Delvo următoarea condiţie prelimina Munongo sosise ceasul revanşei". nu i-a ridicat-o*.
zentanţi ai partidelor de opoziţie. cei doi lideri de partide „au poziţii naţi Lumumba fi tovarăşii lui. ră : înainte de a organiza orice fel Deodată s-a auzit sunetul prelungit La 6 februarie, ora 18,30. au intrat
Intre care ai Partidului congresul na cu totul opuse şi va fl necesar un wehrulud sl „armata teritorială" cor ★ de şedinţă în jurul mesei rotunde Lu al sirenei Orice mişcare in împreju în cantină poliţiştii katanghezi. Lu
ţional al poporului. Liderul acestui timp îndelungat — dacă aceasta se va pul apărării civile va reprezenta o Recent, colonelul Trainquicr a pu mumba trebuie sâ-i fie predat. Delvo rimile aeroportului a fost întreruptă. mumba fi-a ridicat şi privindu-i a în
partid de opozilie, Burnham, deşi a înlîmpla vreodală — plnă ce ei vor nouă parte componentă a maşinii blicat carlea „Războiul noîtru în Ka- a fost de acord, dar Chombe şi-a ex „Căştile galbene" — suedezii — care ţeles totul. „Nu veţi îndrăzni ! Nu
fost declarat de către oficialităţile ajunge la o înţelegere". militare vest-germane. tanga", care conţine mărturii ale di primat îndoiala că promisiunea va fi se aflau lingă pista de decolare nu aveţi dreptul l a strigat el. Dar a fost
britanice ca fiind „mai conoiliant", se feritelor persoane amestecate într-o îndeplinită Delvo a subliniat că înţe înţelegeau nîmic. Duchemin povesteş imediat doborît de rafalele automa
pare că nu este mulţumit de cererile măsură sau alta în secesiunea Katan- legerea este definitivă Atunci Chombe te în continuare : telor. Okîto şi Mpolo au fost şi ei
lui Sandys, care a propus ca Parlidu- ?ă‘- a spus : „Sînt creştin şi oricît ar fî „In fata avionului a stopat o ma ucişi pe loc. Focul dc arme a fost
iui congresul nalional al poporului să Guvernul irakian continuă războiul Un interes deosebit îl prezintă măr de trist, trebuie să recunosc : este ne şină plină pînă la refuz cu jandarmi alit de puternic îneît poliţiştii s-au
i se ofere patru locuri in guvern iar turiile ziaristului francez Jarques Du- cesar ca omul acesta să dispară*. katanghezi Ei au înconjurat imediat rănit între ei Curînd după arcada,
lui Burnham postul de vicepreşedinte împotriva kurzilor chemin. care a venit în Congo în iulie După cîteva minute Delvo a plecat, avionul Prin uşa acestuia a fost arun la locul asasinatului a apărut Mnnon-
a! Consiliului de miniştri. 1960. De la Paris el a fost adus de recomandînd în prealabil miniştrilor cat jos un african legat Ia ochi şi go, care a început să ţopăie de buc i-
Părăsind Guyana Britanică, Dunoan BAGDAD 15 (Agerpres), — (n mal multe rlndurl, relatează în către lav, care a devenit ulterior mi congolezi să ceară de urgenţă în mod mîinile legate la spate. Nu s-a lovit rie. Apoi a venit şi Chombe Actul
Sandys a declarat cu prilejul unei Guvernul irakian, relatează agenţia continuare corespondentul, oficialită nistru de război în cabinetul Chombe oficial extrădarea îndată după pleca la cădere deoarece 2cce jandarmi l-au dc identificare a celor asasinaţi a fo<t
conferinle de presă câ guvernul bri Associated Press, a adresat Ia 15 ţile guvernamentale irakiene au afir Mai tirziu, Duchemin a fost numit rea lui. miniştrii au întocmit telegra prins dîn zbor. O persoană oficială, semnat în calitate de martori de lan
tanic cere acestei colonii să pună Iulie trupelor guvernamentale un mat la postul de radio Bagdad că consilierul lui lav. ma N-a fost nevoie de prea mult Kibvc. ministrul poantelor al Kalan-
punîndu-şi mîinile pîlnie la gxiră, a
capăt alit tulburărilor rasiale (dez apel in care le cere să continue războiul nu mai este ajtceva decît „o La o şedinţă restrînsă a Consiliului timp pentru aceasta : am scos din por început să strige ; ,,Să nu întineze pă- găi, si G. Kitcnga, ministrul lucrări
lănţuite, de altfel, de elementele pro- înaintarea în teritoriile kurzilor. Pos operaţiune de curăţare". După cum de Miniştri a! Katangăi. Duchemin a tofel textul pregătit de mine în de
colonialiste) cit şi fricţiunilor dintre tul de radio Bagdad a transmis, de %e constată însă. luptele continuă. prezentat situaţia în felul următor : cembrie şi respins atunci De data inîntul katanghez, picioarele lui să nu lor publice
partidele politice. După cum menţio asemenea, un bilanţ al eelor 45 de Observatorii din Orientul Mijlooiu Şl ....Eu l-am caracterizai (este vorba aceasta cl a fost găsit excelent. Ce atingă pămîntul. Acesta este Lumum Cadavrele au fost închise într-un
nează agenţia Reuter, Sandys a zile de război Împotriva poporului unele guverne arabe, scrie corespon de Lumumba), ca fiind duşmanul cel ba !“. răcitor. S-a hotârit ca ele să lie di
declarat ziariştilor că „dacă politi kurd, în care se vorbeşte despre dentul agenţiei Associated Press, iau mai înverşunat al independenţei Ka- rerea noastră de extrădare era moti El a fost maltratat — călcat în pi zolvate înti-o cadă cu acid sulfw::c.
cienii nu-şi vor soluţiona divergen „victoriile zdrobitoare" ale trupelor !n considerare cu rezervă afirmaţiile tangăi. Dacă va fugi din nou şi va vată prin aceea ci împotriva lui Lu cioare şi bătut cu palul puştilor. Se După ce î-a pregătit toiul, cadavrele
tele, cred oă guvernul britanic va guvernamentale. postului de radio Bagdad. reuşi să ajungă pînă la Stanley viile, mumba se intentase un proces pentru ştie cum a fost tratat atunci primul au fost aruncate in acid sulfuric. Dar
trebui sâ ia el însuşi măsuri", refe- In ciuda pretenţiilor că ar fl Înre Cenzura severă Instituită la Bagdad etntero pierduţi... atentate la securitatea externă şi in ministru şi colaboratorii săi Pină acum la 8 februarie acidul în care s-au di
rindu se în mod voalat la o interven gistrate asemenea „victorii", scrie cotmpiedic* pe corespondenţi «S comu Am raportat cabinetului că astăzi, ternă a Katangai. se credea că Lumumba a fost asasinat zolvat ele a fost aruncat în apele flu
ţie directă împotriva guvernului lui respondentul agenţiei Associated nice părerile neoficiale in legătură 20 decembrie 1960, ministrul lav m-a Tn cazul ci Lumumba ne va fi ex în aceeaşi 2Î de către Munongo însuşi. viului.
Chrddi Jagan. El a declarat de ase Press 1a Beirut, kurzii organizează o cu luptele. Există îndoieli, subliniază însărcinat să studiez procedura eu trădat, Katanga va fi recunoscută ca Versiunea lui Jacques Duchemin pre Mărturiile lui Jacques Duchemin nu
menea, că înainte oa Guyanei Brita ajutorul căreia am putea reuşi sa l stat independent. Aşa s-a şi întîmplat. zintă evenimentele care au urmat în trebuie trecute cu vederea învinuirile
nice să 1 se acorde independenta rezistentă dlrză Împotriva armatei corespondentul, că armata Irakiană condamnam pe Lumumba în contu Telegrama a fost expediată, iar eu la adresa lui Chombe, Munongo şi lav,
trebuie să se ajungă în această colo irakiene Există indicaţii. potrivit ar da lovituri serioase kurzilor $1 ar macie*. am plecat în Europa, unde urma să tr-o lumină cu toiul nouă. precum şi aie altor consilieri belgieni,
nie la ,.o stabilizare". cărora, comunicatele ou privire la fi realizat înaintări însemnate pe te Astfel. Jacques Duchemin propune să petrec cîteva zile. La 18 ianuarie, am Potrivit mărturiilor lui, principalul la adresa lui Mobutu si a ministrului
Agenţia France Presse relatează, ttoiderca multor sule de rebeli kurzi •e ceară extrădarea primului minis aflat din ziar că Lumumba, extrădat Inchizitor al lui Lumumba a fost gu- Delvo sînt foarte precise.
tnsâ, că Cheddi Jagan a atras alentia 6int mal curind speranţe decît faple, ritoriul lor.
Deva.
Bedaclla ,1 admlnlsItalia darului dr. a Marti. ai. t. Telalon 163. 18». ÎS,6H Taxa plSUM Iu oun.W «.Moro «probSrU Dl(00 lel Generala P.T.V.R. or. V din 6 noiembrie 194». - Tiparul-. Inlreprinderea Poligrafici .1 Mai'
t