Page 69 - 1963-07

** weutrffij
M. *.
*nafâ
n ,
i ' »‘*doc r :i.f>ev7i
î <
Cu privire la Consfătuirea primilor secretari
PROLETARI DIN TOATE IÂRJLF UNIŢI-VA ) ai Comitetelor Centrale ale partidelor comusiiste
mul socialismului

şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor

membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc

In conformitate cu înţelegerea intervenită Intre Comitetele Centrale ale partidelor frăţeşti
ale ţărilor membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, s-a stabilit ca, la 24 Iulie a.c.,
să se convoace la Moscova o Consfătuire a primilor secretari al Comitetelor Centrale ale parti­
delor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor arătate mai sus.
ULUI POPULAR REGIONAL
| ~^^ju5)NMCIIHIIfHllUI REGIONAL HUNEDOARA AL PH£$I Al SFAT
La Consfătuire va fi examinat raportul Comitetului Executiv al C.A.E.R. privind activi­
tatea desfăşurată pentru traducerea în viaţă a hotăririlor Consfătuirii din Iunie 1962, a repre­
zentanţilor partidelor comuniste şl muncitoreşti ale ţărilor membre ale Consiliului şi sarcinile
de viitor în legătură cu dezvoltarea colaborării economice intre aceste ţări.
Anul XV. Nr. 2664 DUMINICA 21 IULIE 1963 4 pagini 20 bani

Primirea de către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej
Cii T1AIE FOR ELE LA STII16E1EA RECOLTEI!
a tovarăşului Giancarlo Pajetta

participat
La
ln ziua de 19 iulie a.o., tovarăşul
Gheorghe Gheorghiu-Dej. prim-sccrc- Chivu primire au Gheorghe tovarăşii lor mişcării comuniste si muncito­
Apostol.
relaţiilor
reşti
a
şi
internaţionale
Stoica.
lar al CC. al P.M.R., a primit pe Io-
Leonte Răutu, precum şi tov. Ghi- frăţeşti intre cele două partide.
varăşul Giancarlo Pajetta, membru
zela Vass, membru al CC. al P.M.R. Inlilnirca s-a desfăşurat într-o at­
ai Direcţiunii şi secretar al CC, al
Prin buna organizare Cu acest prilej a avut loc un mosferă tovărăşească, de caldă prie­
* P.C. Italian, aflat în R.P Romină ln
trecere spre patrie. schimb de păreri asupra probleme­ tenie.
a muncii
'IM?
La gospodăria agricolă colecti­
vă din Gurasada, raionul llia, Spre obţinerea unor realizări
griul a fost cultivat pe o supra­
j faţă de 225 ha. Pentru ca din
• > noua producţie să nu se piardă din ce în ce mai bune
nici un bob, colectiviştii au ur­
1 i \ - •« • i . mărit cu multă grijă stadiul de întreprinderea de explorări miniere cidentelor tehnice la luorărule de fo­ manentă în vederea reducerii nu­
M \ f coacere, ceea ce le-a dat posibi­ Hunedoara — Deva nu a reuşit în raj. crescînd în acelaşi timp procen­ mărului de ore de instrumentalii
litatea ca la timpul potrivit să primul trimestru ai acestui an 6ă-şi tul de timp productiv Rezultatele pentru creşterea realizărilor fizice şi
înceapă recoltatul. In această
realizeze sarcinile de plan. Astfel, la obţinute au făcut ca şi la preţul de reducerea cheltuielilor neproductive.
treabă au fost mobilizaţi toţi sfLrşitul primului trimestru, pLanul pc cost balanto 6ă se schimbe, reuşind De asemenea, atît în alenlia con­
brigadierii de cîmp şi şefii de total întreprindere nu a fost realizai să încheiem semestrul I cu economii ducerii întreprinderii cît şi a sedii­
echipă, care, sub îndrumarea decît în proporţie de 99 la suta. Pro­ de aproximativ 600 mii Iei. lor şi a serviciilor operative din
inginerului agronom, controlau ductivitatea munoii la lucrărUe mi­ La obţinerea acestor rezultate, a întreprindere, trebuie să stea pro­
zilnic de cîteva ori stadiul de niere a fost realizată doar în pro­ contribuit în cea mai mare măsură blema proiecţiei muncii, creîn'Ju-se şi
coacere a griului. porţie de 95,8 la sută, iar valoric pc îndrumarea eficientă a personalului mai mare opinie de masă în riadul
S-a putut astfel începe recolta­ total întreprindere, 92,7 la sută. Vi­ tehnic din întreprindere, rezolvarea tuturor muncitorilor si tehnicienilor
tul griului atît manual cit şi cu tezele fizice obţinute atît Ia lucră­ operativă a problemelor ridicate do pentru respectarea normelor de teh­
cele 2 combine, de îndată ce rile miniere, cit si la cele de foraj, secţii, precum şi crearea unor con­ nica securităţii şi îmbunătăţirea con­
au rămas de asemenea mult in ur­ diţii mai bune de muncă la toate diţiilor de muncă. Dotarea cu utilaje,
acesta a dat în pîrgă.
mă. Aceste rezultate s-au reflectai fronturile de luoru, prin o mai bună precum si Întreţinerea şi repararea
Organizaţi pe brigăzi şi echipe, Si în preţul de cost. care, la sfirşi- organizare şi aprovizionare. la timp. trebuie permanent îmbună-
cu sprijinul mecanizatorilor, co­ tul trimestrului 1 a înregistrat o de­ In mod deosebit la obţinerea aces­ lâîilă pentru crearea posibilităţilor
lectiviştii din Gurasada au reuşit păşire de 1 .(>00.000 Iei. Desigur. o tor rezultate s-au evidenţiat colec­ creşterii îndioatorilor de plan si în
ca pînă în seara zilei de 19 iulie situa-tle care n-a fost pe placul co­ tivele socliilor Livczeni, Poiana Rus- special a productivităţii muncii.
lectivului nostru. oă-Teliuc. Brad si Certej O preocupare permanentă va tre­
a.c. să recolteze griul de pe 200
In urma analizelor făcute ln secţii Socotim totuşi că mai avem încă bui să fie ridicarea calificării mun­
ha. Concomitent cu recoltatul, citorilor şi maiştrilor, precum si ca­
Si la întreprindere, s-a întocmit un multe rezerve pentru ca rezultatele
tractoarele S.M.T. din Dobra plan de măsuri tehnîco-organîzatorî- viitoare sîî fie si mai frumoase. In lificarea noilor cadre dc care avem
efectuează arături de vară, lucra­ ce menit să ducă la recuperarea rj- atenţia conducerii întreprinderii, pe nevoie in viilor; aceasta, atît prin
re executată pînă acum pe 20 ha. minerii in urmă. In acest plan a-o viitor trebuie să stea creşterea vi­ şcolile de calificare ce funcţionează
La gospodăria agricola colec­
Se impune un ritm mai susfinut Cele mai bune rezultate la re­ prevăzut executarea în termenele fi­ tezelor fizice aiît la lucrările minie­ in secţiile noastre (avem în prezent
tivă din Branişca se munceşte
înscrişi un număr de 386 cursanţi la
xate
organizare
de
re cît si la cele de foraj. Acest lu­
—
a
lucrărilor
intens pentru terminarea cit mai coltat le-au obţinut mecanizato­ şantier, pontru a permite desfăşura­ oru se va realiza prin folosirea ca­ cursurile de mineri, ajutori mineri,
Iri ultimele zile, bătălia sl-r1 ngerii reprezintă suprafaţa recoltată, nu grabnică a recoltatului griului. rul Kirk Viorel şi brigada a IlI-a rea normală si la timp a lucrărilor petelor caroliere adecvate terenuri­ motorlşli. si sondori), cît si prin di­
recoltei de cereale 6-a Intensificat. reflectă posibilităţile de care dispun Delegata de combină Olaru Eca- de cîmp, condusă de Octavian miniere $i de foraj, mărirea capa­ lor ce se străbat, extinderea fora­ fuzarea cărţilor si broşurilor tehnice
Drept rezultat, numeroase unltă|i agri­ unităţile agricole din acest raion terina are mult de lucru. Ea Nicula. cităţilor staţiilor de rompresoarc. jului cu diamelre reduse si mici. tn rîndO înL/eqii mase ă*. nng.ijaţi.
cole au terminat sau se apropie de pentru a strînge recolta de ceraule înregistrează importante cantilăti montarea unui troliu electric In lo­ generalizarea folosirii noroaielor spe­ Păstrind si pe mai departe ritmul
Hfirsit ou recoltarea cerealelor. Pot la timp şi fără pierderi. de gritt din recolta acestui an. A. ANDR1CA cul troliului manual Ia redeschiderea ciale. introducerea turlelor cu înăl­ de execuţie a lucrărilor phn:.’ic\3le.
fi amintite în această privinţă gos­ Cu totul nesatisfăcătoare se prezin­ corespondent pulului Cîinel. montarea trolillor ţime marc, raţionalizarea conducte­ vom putea raporta Ia sfîrşitu! aces­
podăriile agricole de stat (acestea au tă şi situaţia arăturilor de vară şi pneumatice pentru transportul mate­ lor de aer comprimat, asigurînd de­ tui an, realizarea şi depăşirea indi­
strtns orzul pe întreaga suprafaţă), însămintării plantelor furajere. rialelor Ia săparea suitorilor. îmbu­ bitele şi presiunea necesară unelte­ catorului ce! mal sintetic ai activi­
M
precum şi gospodăriile colective din Bătălia de pe fepet tăţii noastre: creşterea volumului de
Timpul este înaintat. Fiecare zi nătăţirea aerajulut la lucrările mi­ lor pneumatice, înlocuirea transpor­
Orăştle, Bireea Mică, Răhău, Cîdnic, pierd-ută Ia seceriş poate provoca w niere prin montarea ventilatoarelor tului manual şi hipo prin transport rezerve explorate, precum sî ?>omo-
Boz. Lăpuşnic, Gurasada, Deva, Pri- unităţilor agricole mari pierderi. Se a luat sfîrşit electrice de capacitate mare. întări­ cu locomotive electrice. îmbunătăţi­ varca în categorii superioare a aces­
oaz ele, Rezultate bune în ceea cp impune deci ca în zilele ce urmează rea disciplinei tn muncă $» re­ rea sohemelor de puscare. aprovizio­ tora, creînd baza dezvoltării Ini jsîricl
priveşte recoltaiea cerealelor s*«au ob­ să fie folosite mal judicios la recol­ ducerea absentelor nemotivate, do­
ţinut în oraşul regional Deva. în ra­ tat toate forţele existente în unită­ Var” cu zile lunqi, fierbinţi. Insti­ vi$tl. O bucurie justiltoată deoarece tarea cu utilaje pneumatice corespun­ narea ritmică cu toate materialele extractive şî a construcţiilor dc rrz*
tutul
constant:
meteorologic
anunţa
ioanele llia, Sebeş şi Orăslle undo ţile agricole, iar maşinile S.M.T. sî „temperatură ridicată 0 . O asemenea $i el erau printre primii din regiune zătoare a tuturor locurilor de mun­ necesare a locurilor de muncă $î sini.
pînă la 18 Iulie această lucrare s-a ale G.A.S. să fie întrebuinţate la în­ care au terminal recoltatul păloase- că, asigurarea aprovizionării sedii­ altele. fng. VALERIU NEGRII
făcut pe 2.064 ha, 9.077 ha si respec­ treaga lor capaoJrtate. Acest lucru vreme produce numai bucurii pentru Ior. ln acest timp, tn situaţia conta­ lor prin reorganizarea magaziilor de Vor trebui asigurate secţiile Un­ directorul Întreprinderii de explo­
tiv 6.074 ha. trebuie permanent urmărit de către lucrătorii ogoarelor. Dar fiind buni bilă a gospodăriei erau înregistrate eam şi Muncel ou o îndrumare per­ rări miniere Hunedoara — Deva
prevăzători ai timpului capricios, co­ oifre. oare, prin intermediu) statiei materiale si a transporturilor, pre­
Rezultatele obţinute în raioanele comitetele executive ale sfaturilor
lectiviştii din Orăstie au luai măsuri de radiofioare din localitate, au fă­ cum si dotarea secţiilor cu mijloace
Sebeş si Orăstie unde s-au recoltat populare care au datoria să Intervină auto necesare, asigurarea tuturor sec­
pentru ca angajamentul lor. de a cut Imediat ocol oraşului. Este vorba La Deva
cele mal mari suprafeţe de cerealo peste tot unde se manifesta neajun uilor cu numărul de vagonete nece­
termina recoltatul păioasetor tn ce' de obţinerea unor recolte medii de
sînt urmarea firească a foQosirii ma­ suri sau rămîneri în urmă. sare, repartizarea personajului mediu A intrat în funcţiune
puţin 10 zile, să nu fie o simplă qriu — după calculele preliminarii
şinilor S.M.T. la întreaga lor capa­ vorbă. — mal maţi decît cele planificate, de tehnic în funcţie de necesităţi, pune­
citate. ajutorului pe care gospodăriile Situaţia recoltării cerealelor rea în funcţiune a tuturor Instala­ centrala telefonică automată
In ziua de 19 iulie, rele 4 combine faptul că paralel cu recoltatul s-au
agricole de stat l-au acordat gospo­ ţiilor de forai de care dispune între­
la 18 iulie a.c. adevărate corăbii ale cîmpiilor, au predat la baza de recepţie 10 vagoa­
dăriilor colective prin maşinile puse prinderea si altele.
acostat la malul altor lanuri de grtu ne de grîu, ceea ce reprezintă 50 la
la dispoziţia lor, imediat după ce au Datorită aplicării aoestor mă6url, In cursul zilei de Ieri, a acelaşi timp pentru o mai
Deva 69,3 •/, | «părtinind colectiviştilor din împre­ sută din obligaţiile contractuale sl
terminat recoltarea orzuluî. fost dată în exploatare noua
jurimi. Mecanizatori) Vasile si Ion. munoi S.M.T. ele. precum sl prin antrenarea în între­ bună deservire a cetăţenilor,
Sub posibilităţile reale sînt însă lila Barbu. Gheorghe Toth si Ilie Andrei Rezultatul unul astfel de succes Îşi cerea socialistă a tuturor secţiilor, centrală telefonică automată în oraşul Deva au fost insta­
rezultatele obţinute la recoltarea ce­ 63.2 \ *:i dat ultima bătălie a recoltei din găseşte explioaţia în buna organizare brigăzilor $i echipelor, rezultatele ob­ din oraşul Deva. Instalaţia late 20 telefoane publice pen­
realelor în raioanele Brad, Haţeg şi Sebe$ 62,2% | acest an în lanul de grîu de pe locul a muncii, în voinţa oamenilor de ţinute în trimestrul lî au fost mult este fabricată in întregime în tru convorbiri loco, iar in lo­
în oraşul regional Hunedoara. Potri­ numit „Ceret". Eforturile lor au fost a-si respecta cu orice preţ angaja­ mal bune. reuşind să recuperăm mi­ ţară, de către uzinele „Elec­ calul palatului poştei vor
vit da-telor aflate la consiliul agricol Orăştle 40.1V, însoţite de cele aJe oolectlvisteilo<r mentul. Folosirea tractoarelor $1 com­ nusul din primul trimestru. Astfel, tromagnetica" din Bucureşti. funcţiona 7 cabine interur­
regional, pînă la data mai sus aminti­ Olilia Badea. Laura Segedl. Agneta binelor la capacitatea lor reală, fap­ planul pe total întreprindere în »e- Centrala telefonică are o ca­ bane.
tă. In raionul Brad s-au recoltat ce­ Alba 33,1 V.| Fori, Florlca Moldovan care nu mal tul că s-a folosit din plin timpul mestrul T a fost realizat în propor­ pacitate de 1.200 de linii, cu Cu şase luni în urmă s-a
realele de pe numai 652 ha, în raio­ pridideai cu schimbarea si legarea prielnic — combinele luorlnd chiar ţie de 102 la sută. productivitatea va­ posibilităţi de extindere Ia dat in funcţiune şi staţia de
nul Haţeg de pe 1.716 ha iar în Hafeg 19.0 °/.| saoi'lor plini cu rod bogat. si pe timp de noapte — Iartă numai lorică a muncii pe total muncitori, 4.000 linii. Vechea centrală frecvenţă care asigură o bună
oraşul regional Hunedoara de pe Cînd de pe platformele combinelor do) din factorii care au făcut oa ln avea o capacitate de 736 linii. deservire a convorbirilor in­
a fost realizată tn proporţie de ‘02
18,9%
abia 701 ha din cele 4 014 ha cultivate Hunef'oarft au fost basculaţi ultimii saci. bucuria actuala campanie de recoltat si trele- O dată cu centrala telefoni­ terurbane. De asemenea, ca­
cu aceste plante. Slab se stă cu re­ îndeplinirii angajamentului luat a ris colectiviştii dim Orăstie să fie ba sută, tar cea fizică la lucrările că s-a dat in folosinţă şi cen­ mera schimbătoarelor are o
coltarea cerealelor şi în raionul Alba. Brad lO.O’/e fost deopotrivă de mare. atil pentru printre primii pe regiune. miniere în proporţie de 108 Ia sulă. trala interurbană, care, de Izolaţie acustică foarte bună,
Proporţia de numai 33,3 la sută, eît mecanizatori, cît sl pentru oodectl- I. MANEA De asemenea, s-a redus numărul ac­ asemenea, este de producţie realizată cu un material nou.
romînească. Prin darea în fo­
r#l losinţă a noii centrale telefo­ Lucrările de montaj au fost
nice automate s-au creat noi executate de o echipă de mon-
torl a întreprinderii „Telecon-
Să asigurăm cantităţi sporite de nutreţuri însilozate servicii de informaţii speciale strucţia" din Bucureşti.
şi telegrame telefonate. In
— Recomandările Institutului central de cercetări agricole —
Construiesc o nouă şcoală
In aceste zile oamenii muncii din ducere a preţului de cost la produ­ o bună creştere şi dezvoltare a po­ zare trebuie ca unităţile agricole so­ formă de celule cu pereţii din zi­ Cetăţenii comunei Homorod,
agn .'.iltură muncesc de zor la re- sele zootehnice Raportat la sub­ rumbului. Porumbul semănat acum cialiste să se orienteze către tipu­ dărie sl cu o capacitate mal mică raionul Orăştie, şi-au construit tens la construirea şcolii de 8
collatul cerealelor. Paralel cu aceas­ stanţa uscată, pierderile prin tnst în miriştea bine arată poate să ajun­ rile de silozuri mai economice care (3—5 vagoane). prin contribuţie voluntară în ul­ ani. O muncă susţinută au desfă­
tă importanta lucrare care trebuie lozare sini mai reduse decît prin gă pînă în toamnă să aibă şlluleti să poată fi construite din materiale timul timp, un magazin alimen­ şurat în cadrul acestor acţiuni
să se execute la timp si fără pier uscare. De asemznea, prin însilozare cu boabe în lapte sau chiar lapte* ieftine, să permită mecanizarea to­ C?nd fi cum trebuie făcută tar şi noul local al sfatului popu­ Dumitru Ocneanu, Nina Rădu-
deri este necesar ca tn fiecare gos­ se distrug substanţele toxice din ceară — tocmai bun pentru Insilozat. tală a lucrărilor de Încărcare, pre­ însilozarea lar. In aceste zile se lucrează in­ lescu, Dorin Ştefan şi alţii.
podărie colectivă si de stal să se plante cn si mirosul sau gustul ne­ Tata de ce, gospodăriile colective şi sără si scoatere a nutreţului. Silo­
dea rea mai mare atentie asigurării plăcut. din care cauză în stare proas­ de stat trebuie să se preocupe în zurile care corespund mai bine aces­ Epoca optimă de recoltare a plan­
unor cantităţi îndestulătoare de fu­ pătă planiele respective sînt refu­ aceste zile de însămîntarea unor su­ tor cerinţe sînt silozurile săpate în telor destinate insilozării este atunci
raje şi de rea mai bună ralitale ne zate de animale. prafeţe cît mai mari cu culturi fu­ pămlnt sub formă de tranşee. Aces­ cînd acestea au suculenta cerulă
ces^re sectorului zootehnic in plină Tot mai numeroase sînt gospodă­ rajere in mirişte. tea este bine să aibă următoarele pentru a putea fi Însilozate şi să
dez.vollare. riile agricolo colective care au reuşit Ce trebuie lăcut pentru buna reu­ dimensiuni: 5 m lăţimea Ia bază. asigure în acelaşi timp cantitatea
Măsurile recente luate în vederea ‘ă sporească numărul animalelor si şită a acţiunii de însilozare? 6,5 ra lăţimea la partea dc sus ; maximă de unităţi nutritive la heo-
sporirii cointeresării producătorilor producţia acestora prin folosirea pe 2,5—3 m înălţimea şi 25—30 m lun­ tar. Pentru porumb, epoca optimă de
în creşterea si îngrăşarca animale­ scară largă a furajelor însilozate. Pregătirea silozurilor gime. Silozurile construite sau ame­ recoltare ette faza de bob în lapte-
lor constituie un puternic tn-lemn Rezultatele obţinute în ultimii ani najate la suprafaţa pămîntului, de ceară. Se poate începe recoltatul
Asigurarea spaţiilor de însilozare
pentru lot» oamenii muncii din agri­ la Institutul de cercetări pentru cul­ forma unei platforme, se recomandă porumbului de siloz mai timpuriu
se rezolvă prin pregătirea silozuri­
cultură de a lolosi toate posibilită­ tura cerealelor şl plantelor tehnice să aibă lăţimea de 6, 8, 10 sau 12 adică in faza de lapte, cind gospo­
lor existente si construirea altora
ţile de asigurare a bazei furajere de la Fundulea constituie un exem­ m, lungimea de 30—50 m şi să fie dăriile nu dispun de mijloace sufi­
noi in scopul măririi capacităţii de
astfel ca să poală creste şi contracta plu grăitor că porumbul însilozat străjuite pe laturi de doi pereţi înalţi ciente de recoltat şi transport sau
însilozare la nivelul cerinţelor ac­
cu statul un număr cit mai mare folosit tn raţii echilibrate are o ac­ de 2—2.5 m. Pereţii se confecţio­ atunci cind nu se poate aştepta faza
tuale.
de animale. bine îngrăşate ţiune bună mai ales asupra produc­ nează după posibilităţi din beton, de lapte-ceară din cauza arşiţelor de
Pregătirea silozurilor existente se
O dată cu recoltarea tinetelor. Iri - ţiei de lapte. Astfel in anul 1962 zidărie, srindură groasă (lătunoaie) vară sau din cauzo brumelor tim­
realizează diferenţial după Lipul de
folienelor si altor culturi, semănatul s-au obtinut peste 4.600 litri de sau baloţl de paie. Pentru e rezista purii.
silozuri. La silozurile săpate in pâ«
culturilor duble, o mare atentie tre­ lapte de la flecare din cele 200 de presiunii nutreţului presat cu trac­ Unele planle cum sini porumbul
mînt sub formă de tranşee necăptu-
buie acordată insilozării furajelor. vaci pe care se fac experienţe cu toarele. pereţii trebuie sprijiniţi la şi celelalte grarainee. frunzele şl
Site, pereţii se îndreaptă priu talu-
Alături de fin. nutreţurile tnsilo- folosirea porumbului siloz în can- exterior prin contraforturi. Silozurile coletele de sfeclă, sfecla, morcovii,
zare pînă la pămlntu! sănătos, res­
zale constituie hrana de bază pen­ lifăli mari. de suprafaţă se fac pe terenuri us­ cartofii, bostânoasele. varza. floa-
turile organice împreună cu pămîn-
tru bovine si ovine. De asemenea In acest an sînt condiţii să se asi­ cate. cu fundul pavat si înclinat de rea-soarelul s! chiar mazărea se tn-
tul desprins se îndepărtează şi silo­
ele sini tot mu- mult folosite $i tn gure cantităti sporite de nutreţuri în­ la mijloc către cele două capete silozează fără vreo intervenţie spe­
zul se dezinfectează ou o soluţie de
hrana porcilor si păsărilor. Nutre­ silozate Ploile căzute cu regulari­ pentru a se asigura scurgerea su­ cială, decît respectarea regulilor de
1,5 la sută lapte de var stins proas­
ţul insilozat îndeplineşte iarna ace­ tate si îndeosebi cele din vară au cului din nutreţ tn puţurile colec­ Însilozare anume: conţinutul în apă
păt. Silozurile îngropate, semlîngro-
laşi rol bun pe care îl are nutreţul contribuit la obţinerea unei mase toare. să fie de 65—75 Ia sută, nutreţul
verde vara. asigurînd animalelor o veqelalive bogate. Tiebuie să se fo­ pate sau aeriene eu pereţi construiţi Aceste două tipuri de siloz per­ să fie tocat mărunt si să se preseze
din lemn, zidărie sau beton se cu­
hrană suculentă, bogată în vitamine losească din plin aceste condiţii în- mit intrarea şi trecerea prin ele a puternic concomitent cu Introduce­
răţă de resturile organice şi alte im­
$1 dietetică Prin calităţile sale. nu­ silov.înd pe lingă plantele cultivate remorcilor, descărcarea acestora prin rea lui în siloz, înoepînd o:i primul
purităţi. se astupă fisurile şi găurile
treţul tnsilozat stimulează producţia ln acest scop si cantităti cît mai basculare si presarea nutreţului cu strat Alte plante cum sint lucerna,
din pereţi şi apoi se dezinfectează
sî ajută la menţinerea sănătăţii ani­ mari de iarbă, rogoz, lucernă. trifoi, ajutorul tractoarelor cu senile, ceea trifoiul, iarba tînărâ, 6luful, vrejii de
oa şi ln cazul precedent. Aoeste lu­
malelor. Pentru că nutreţul însilozal vreji de mazăre, resturi de la gră­ ce măreşte simţitor volumul de nu­ cartofi, vrejii de tomate, tufele de
crări deşi simple au mare importan­
se asigură din planle de mare pro­ dinile de legume, frunze si colete de treţuri oe pot fl însilozate în 24 ardei, cocenii de porumb, nu pot fi
tă pentru că feresc nutreţul proas­
ductivitate si din surse ieftine cum sfeclă de zahăr, tar toamna coceni de ore şi uşurează mult munca omu­ însilozate decît prin procedee anu­
păt de a veni în contact cu focare
sini frunzele ds sfeclă, resturi din de porumD tn omostec cu borhot. O lui. mite de lucru.
de infecţi! cum sini bacteriile de Pentru înstlozareo nutreţurilor des­
grădinile de legume, ierburi de pe importantă sursă de nutreţuri care Lucerna şi trifoiul se pot insiloza
putrefacţie $1 alţi agenţi eare au tinate porcilor sl păsărilor cum sînt în stare pălită sau ln amestee cu
margini de pădure, de ape sl de dru­ se pot insiloza o constituie plantele influenţă dăunătoare asupra nutre- amestecuri de morcovi roşii cu făi­ 10—12 la sută pleavă sau paie to-
muri. folosirea lui în raţii echilibrate cultivate în mirişte. Umiditatea su­ tului. nă de fin de lucerna sau altele se
(Continua/* ţn pag. 3-a; NOI CONSTRUCŢII IN ORAŞUL PETROŞANI
constituie totodată un mijloo de re­ ficientă care există in sol asigură Pentru lărgirea 6paţiilor de însilo­ folosesa silozuri semiîngropete, in