Page 71 - 1963-07
P. 71
Nr. 2664 MDMIIl SOCIMISMBIUI Pag. 3
Grijă permanentă pentru instruirea /% IE M 18* A
( Hadi& dina dc dc vară ; — HUNEDOARA:
Lumina
iulie
cincmalogra-
aparatului de partid 22 IULIE 1963 ful „Victoria" ; Primăvara felelor
Programul I: 5,30 MeJodii popu — Grădina dc vară; SlMERlA :
Cinci oameni la drum — cinema*
Multiplele sarcini nlc conslructiel ŞTEFAN BOUREANU ounoascâ in mod concret cum lu lare,- 6,07 Muzică uşoară inlerprc- tograful ,./ Pinlilie"; PETRO- .
-la/tă la xilofon; .6.35 Marşuri pa
noastre economice si culturale pun prim-scoretar al Comitetului raional crează fiecare tovarăş Trebuie să SÂNI: Mamclucul — cinematogra- /
In fota aparatului de partid cerinţe Alba al P.M.R. arătăm că LnsLruclajul ţinui în fie triotice; 7,10 Muzică Instrumenta Ini „Al. SaltiaSafde dădace — cine
tot mai mari. Fiecare lucrător din care lună, schimburile de experienţă, lă; fl,06 Jocuri Interpretate la di matograful „7 Noiembrie"; ALBA .
ferite instrumente; 9.20 Cinlece/
aparatul de partid trebuie eă cunoas ajutorul oonoret ce-l dăm la locuiri IUI IA: Kaţmirnl — cinematograful
10.00 Suite de estradă; 11,30 For
că cu temeinicie cele mai complexe le de muncă se îmbină cu exigenţa
ferate prezentate de 2—3 Instructori malii de muzică uşoară,- 12,00 Mu „Victoria" ; Culisele varictenlni —
probleme ale muncii ideologice sl faţă de activitatea fiecărui lucrător
asupra muncii ce o desfăşoară orga zică populară sovietică; 15.00 Mu cinematograful „2'1 August" ; Mon*
vieţii Interne de partid, problemele din aparatul de partid. In general,
nizaţiile de partid ni aolLvul fără de zică uşoară; 15 30 Cinlece şi jocuri golii — Grădina dc vară; SEBES:
economice. Pentru a cunoaşte ase In oadrul aparatului de partid din ra
partid, cum slnt conduse şi îndru populare; 16,15 Vorbeşlc Mosco Turneul veseliei — cinematograf
menea probleme, ci trebuie, In pri ionul Alba lucrează lovarăşi de nă
mate organizaţiile de masă, despre lai „Progresul"; Fii fericită Anijf
mul rînd. 6ă fnve|e cu 6tăruintă, In dejde, oi un înalt nivel politic şl va! 16,45 Muzică uŞooră romincas-
stilul şi metodele de muncă ale unor câ interpretată de Victoria Iva- 7 mucul veseliei — Grădina do
mod sistematic $1 perseverent. ideologic, oameni^ care au dovedit
organizaţii de bază ele. Pe marginea nova, Georg Ols. Rudolf Corles. vară; ORAŞTlE: Magistratul. —
In ridioarca nivelului de cunoş spirit de răspundere, abnegaţie în În
acestoT referate s-au purtat apoi dis cinemtdogralul „V. Roaită“ ; So-
tinţe al activiştilor, un rol deosebit deplinirea sarcinilor trasate de partid. Tr.io Enzo; 17,10 Varialiuni pe o
cuţii. Obişnuim de asemenea, ca ast temă roccoco de Cenikovski; 17,50 şefie circul — cinematograful „Fia*
de important îl ou comitetele raionale Am avut însă si cazuri cînd unii lo-
fel de schimburi de experienţă să Din foloiorul popoarelor; Ifl,3ft căra"; La ordinele dv. ; HA’fEG:
de partid. Ele 6Înt chemate să nvani- va.răşi nu şi-au Îndeplinit in mod
le organizăm şi la fata locului. In Lecţia rle limba rusă (pentru înce Fala cu care eram prieten — ci
fesle grijă permanentă, să 6e pre conştiincios obligaţiile. Deşi în repe
ullimevle luni. aparatul de partid s-a pători); 1920 Muzică populară in nematograful „Popular" ; BRAD :
ocupe îndeaproape de pregătirea sl tate rînduri s-au depus strădanii pen
deplasat la U.M. ZJatna, gospodăria terpretată de Nalalin Gliga şi Ale Marile speranţe — cinematograful
perfecţionarea aparatului de partid, tru a ajuta pe tov. Valentin Breazu
de stat din Ga.lda, G.A.G Teiuş unde ..Steaua rofic“ ; LONEA : Drumul
s!l njute pe fieca.re actlvisl să-şi în oare lucra ca instructor teritorial, xandru Biilîre): 19.45 Muzică uşoa
s-au organizat schimburi de expe- ră de Norn Demotriad; 20,40 „Clar spre clici — cinematograf ui „Mi
suşească şi 6ă-şi Îmbunătăţească prac să aibă o atitudine justă, să mani
ilenlă. crclndu-sc fn acest fcJ posi de lună" — program de muzlcS neral" ; J El (ÎS * Inelele gloriei —
tica muncii de partid. feste principialitate în activitatea sa.
bilitatea fiecărui activist de a cu cinematograful „V. Roaită"; 7*1.AT-
în lumina acestor 6arcinl, Comite nu s-a reuşit, fapt care a făoil ca el uşoar-â; 21,25 Muzică din opere
noaşte felul In care lucrează orga le- 23,00 Muzică de dans NA: A fost prietenul meu — ci
tul raional de partid Alba a acor să fie eliberat din muncă. In această
nizaţiile de partid din aceste uni Programul II: 10.10 „In tabără" nematograful „Muncitorul“ ; ILIA:
dat şi acordă o grijă lot mai mare direclie, noi ne străduim ca şi pe
tăţi, felul în care se desfăşoară Cerul n-are gratii — cinematogra
instruirii, creşterii şi educării apara munca economică pentru înfăptuirea viitor să ajutăm cu răbdare pe fie — program de i inlece piouîereşli: ful ,.Gh. Dnja" ; APOLDUL DE
tului de partid, ridicării nivelului său sarcinilor ce Izvorăsc din Directivele care tovarăş, să-l îndrumăm cu grijă 10.30 Muzică populară; 12,05 Arii SUS: Mirajul — cinematograful
politic, perfecţionării metodelor sale tovărăşească, să i apreciem meritele d-in opere inlerprelate de loan:» ..?> August*; VULCAN: Ultima
de muncă. nn după angajamentele şi promisiu Nicola ; 12.30 Muzică populară ;
13.00 Solişti de muzică uşoară ; bătălie — Grădiun de vară ; CA-
nile făcute, ci după felul în care Îşi
Pregătirea şi perfecţionarea apara LAN: Păniinlul îngerilor — Gră
desfăşoară munca practică, după fe 14.35 Pagini alese din muzica
tului, fiind una dintre cele mai prin Aspecte din viaţa, tînărului Răzvan Pctrescu — interpret principat dina dc vară; ST REISINGF.ORGIU:
uşoară romîncască? 16.10 Gintă or
cipale sarcini, se face sub conduce lul în oare traduce în viată dirocti- in filmul „Codln". oh est rele populare nle Caselor de Chiriaşul — cinematograful Grădi
rea directă şi controlul biroului co vde partidului şi guvernului, IN FOTO: Răzvan Petrescu împreună ni mama sa — Mioara Pe- cultură din Rîmnicu-Vilcea si Dră- na dc vară. i
mitetului raional de partid şl a se Formele de instruire folosite de co O mare grijă a manifestat biroul tresaJ, urmărind pe glob pc unde a Jost fluj el cu ocazia festivalului găneşli-OU; 17.00 Muzică din fil
cretarilor. mitetul raional de partid slnt com comitetului raional de partid şl la|ă filmului de la Cannes.
me; 18.00 Cinlece; 18.30 Program (Buletin
In această privinlă, o mare impor plexe. Una dintre acestea este şl de fnvăţămintiil aparatului de partid. dc doine şi jocuri popu.lare; 19.40
tanţă dăm noi instruirii, înarmării aceea de ajutorare a lucrătorilor de In cursul anului trecut. întregul Pagini din opere şi operete; 21,15
Activiştilor de partid cu cunoaşterea partid direct la locurile lor de mun nostru aparat a (ost încadrat în Muzică populară; 22,24 Concert do nteieoruloqic
temeinică a problemelor actuale ale că. arniîmlu li-sc acestora în mod cercuiri şi cursuri ale invălămîntuhiî Să asigurăm canfifăfi sporite muzică uşoară; 23,42 Muzică do
vieţii de partid, ale activităţii eco practic cum trebuie rezolvată o pro de partid, studiind sub controlul di dans. PENTRU 24 ORE
nomice şi construcţiei de stat, a în blemă sau alta, cum trebuie apreciat rect al biroului comitetului raional de nufrefuri însilozafe S Radiojurnale şl buletine de ştiri: Vreme călduroasa, uşor nesla-
suşirii de către accslia a hotărîrilor un fenomen sau altul al viclil locale. de partid problemele de bază ale teo 5.00; 6.00; 7 00; I t .00; 13 00; ]7,00; bilă, cu cerul variabil ziua. Izolat,
partidului şi guvernului. In acest scop. O marc parte din timp spre exem riei marxist-leninlsle, probleme ale Recomandările Institutului centfral de cetcefari agrîco/e 20.00 ; 22.00; 23 50'—23.55 (progra iu regiunile dc oiunle. vor cădea
instruirea aparatului se face In fie plu, membrii biroului comitetului ra construcţiei economice etc. (Urmare din pag. l-n) mul 1); 10 00; 12 09; 11.00; 16 00. ploi sub formă de averse, inso
care lună 1imp (Ic 8—10 ziJe. Cu ional dc parlid sc găsesc )a comilc- Rezultatele .ce Ie ob|mem in pri cu 3—4 pârli apă şi cu adăugarea 18.00; 21-00; 23.00; 0.50-0.55 lite dc descărcări electrice Vin-
prilejul ultimelor instruiri, 6prc exem lelc dc partid şi organizaţiile dc vinţa instruirii aparatului de partid cate pentru a-i reduce umiditatea în ambele cazuri n 3 doze culturi (programul II). tul va sufla slib, pinâ la potrivit.
plu, tov. loan Mărgîneanu, secretar bază şi-! învaţă, ii ajută in practică sc simt de la o zi la alta. Cei mai de la 70—flO la sulă la 65—75 la de bacterii laclice la 10 tone nulret. Temperatura va ii cuprinsă ziua.
ol comitetului raional de partid, a pe instructori, pe secretarii comite mult» dintre instructorii comi-lclului sulă; de asemenea se amestecă cil Amesleuil bine omogenizat se pro înlrc 30 şl 35 grade. Iar noaptea
vorbit în faţa aparatului despre sar telor de partid cum să lucreze mal raional de partid şi ceilalţi lucrători mai uniform ai 1,5 pârli-plante bo scază foorle puternic. (2 in cm n inlre 15 şi 20 grade.
cinile cc 6tau în faţa organelor şi bine. Tov. Vasile Farcaş. secretar al din aparat reuşesc să desfăşoare o gate in zoliarnri. cum sini porumbul, Silozurile încărcate vlrfidl se pio-
organizaţiilor de partid, pentru con comitetului raional de partid, de pil muncă mai activă. combativă. să ovăzut, sau orzul verde ? în ames lejcază de acţi mea agenţilor atmos 22 IULIE 1963 PENTRU URMĂTOARELE
tinua întărire a rîndurilor partidului; dă. a mers in repetate rînduri şi a sprijine organizaţiile de partid în tec cu grăunte de cereale măcinate ferici prin acoperirea după posibili DEVA ■ Pe iiintidc hundri — ti' 3 ZILE
tov. Gheorghe Crişan, secretar ai dat un sprijin eficace secretarului întărirea legăturii lor ou masele, să (porumb, orz) adăugate în cantitate tăli cu carton asfaltat sau material nrnmlo“r<iful „Pairi"' . Pnvdlin Vremea se menţine călduroasă
comitetului raionaj dc partid, despre comitetului dc partid dc la U. M. dezvolte iniţiativa comuniştilor în de 2—3 la sulă (penlm porci), cu plastic fixate prin cîleva rindnri de de.tfnr rcx>olu(ic — ciitcnintngrnlid uşor neslabiiă. Temperatura in ge
îmbunătăţirea activităţii organizaţiilor Zlatna, pentru a cunoaşte cu temei lupta pentru înfăptuirea politicii adaus (le 2 la sulă melasă subţiată baloţi de paie aşezate transversal po „l : . Sii Ini" ; Cerneala ro}ic —Gră neral staţionară.
de bază PMR. dkn unilălile socia nicie problemele vieţii Interne de partidului. 7 lungimea , silozului ; cu o grămadă
cu două părţi apă atit ctI este nece
liste ale agriculturii, fn scopul bunel partid şl de produclie. pe,,lru a şi J.n privinlă instruirii aparatului de sar să poată Ji repartizată uniform dc oaie în formă de şiră aşezată
organizări şi desfăşurări a muncilor alcătui planul de muncă in slriclă partid noi am obţinut unele rezulta,te peste siloz cu baloli de paie aşezaţi
pentru fiecare strat de hiccmă ; şi
agricole din campania dc vară ele. concordanţă cu problemele cc Ic ri bune. Comitetul raional de partid In 3 rînduri suprapuse în formă de Secţia I.C.M. Hunedoara
cu acid formic în concentraţie dc
In faţa aparatului a fost dc asemenea dică munca şi viaţa oamenilor, pen Alba consideră însă, eă în această şiră. Gospodăriile din apropierea fa
5 la sută adăugat în cantităţi de
tinut un teiclu dc lecţii de către cadre tru a-şi îmbunătăţi controlul asupra direcţie, mai sini posibili lăţi, mai 0,5 la sută sau alte preparole chi bricilor de zahăr pot acoperi silo Str. Piaţa Libertăţii nr. 29
de specialitate din industrie sl agri activitălii membrilor din comitet etc. ales, In ceea ce priveşte perfecţiona zurile. cu i:n strat de borhot dc sfe
mice In toate variantele amintite se
cultură. La pregătirea aparatului care In urma ajutorului acordat, organiza rea stilului şi metodedor noastre de clă in grosime de 30—35. cm. Angajează :
a avut loc în cursul ultimelor luni, ţia de partid de aici a început să muncă. Considerăm că nu de fiecare pot obline rezultate mai bune dacă
• r»v. loan Frandeş. directorul băncii pătrundă mai adine în problemele dată am urmărit cum sc înfăptuieso se adaugă culturi de bacterii laclice Organizarea muncii
2-3 doze (sticle de 1/2 kg) )a 10 lone — ftfecaiiici auto;
fp investiţii dm Alba lulia. a ţinut importante ale producţiei, să dezba recomandările si Indicaţiile date cu Nu întotdeauna gospodăriile se
'"din: ..Despre importanţa Invostiţii- tă în adunările generale cele mai ac prilejui instruirilor ce se fac Mai de nutreţ pot încadra cu însiloY.aren în ter
1 r»r şi eficacitatea lor"r tov. ing Alcx. tuale probleme ale muncii şi vieţii sînt încă caziwi cînd unii tovarăşi Iarba şi otava, rapi|a furajeră stu menele oplime de recoltare a plan — HBedi'icieni auto
c 'iibov, specialist de la Iotul experi Inlernc de partid, ale îndeplinirii din aparatul de parlid îşi nolează ful şi diferite buruieni se pot în-
mentul din Calda, despre: „Agroteh saroinilor planului de producţie. amănunţit ceea cc au de rezolvat, silozn în amestec ni 2 la sută me telor care Io porumb durează K)--12
zile
Din
această
cauză,
gospodăriile
nica porumbului si importanta Între Tov. loan Mărgîneanu şi Gheor dar nu se străduiesc în suficientă lasă şi 3 doze fia 10 lone) bacterii sînt nevoite să înceapă însilozalul
ţinerii culturilor"? tov. ing. Virgil ghe Crişan, 6Ccrelari ai comitetului măsură să le aplice, să mobilizeze lactiee. Plantele tocate mărunt se mai înainte (le epoca optimă, şi să G.A.C.-uri, ingineri agronomi, colectivişti !
Mica din cadrul Consiliului agricol raional de partid, tov. Grigorie Mu- pe toţi comuniştii la rezolvarea sar introduc în siloz zvîntnle de rouă prelungească in.iilo/niou. Pentru a
raional, despre „Importanţa dezvol reşan, Florîoa Drăgan, Sandu Func cinilor cc le revin sau de ploaie şi se presează puter raionul Tirnăveni, „înfrăţirea" din Sinpaul. raionul Luduş. „Drumul so
tării sectorului legumicol" ele. ţia. Va6ile Breloiu, membri ai birou nic. evita unele neajunsuri cauzale de tiftlisinului* din Cdrbnvo. raionul Sebeş. Mirăslău. raionul Aiml, „Parii
Comitetul raional de partid Alba înlîrzîerca insilozatului este necesară
Cu ocazia instruirii lunare, o deo lui comitelului raional dc partid, au este hotărî! să-s! îmbunătăţească con Vrejii de mazăre, de fasole şi de o bună organizare a muncii la lu zumil roşu" din Apoldul (le Jos, raionul Sebeş, care în anul trecut
sebită atenţie se acordă studierii do sprijinit, de asemenea, instructorii, se tinuu munca de Instruire a apara alle leguminoase ca şi cocenii de crările de recoltare, transport şl in- prinlr-o mai bună şi nlcnlă îngrijire a plantarilor au obţinut recolh
cumentelor partidului nostru, a ho- cretarii comitetelor de partid în tului, să ajute pe fiecare activist porumb se pot tnsiloza prin tocare sdozare. Ede important ca in pe sporite de tutun, liind premiale d<
tărîrilor elaborate de către comite buna organizare şi desfăşurare a ac pentru a obţine noi succese în în măruntă şi în amestec cu plante su rioadele d i vîrf a insiloz.ării por.im- Ministerul Industriei Alimentare.
tele regional si raional de partid. tivităţii lor. O mare grijă am acor făptuirea sarcinilor trasate dc parlid. culente, bogate în zahăr (porumb biilui, să se repartizeze pentru acos- Prâşifi tutunul de cel puţin tre
Pentru acest lucru se acordă apara dat mai ales activiştilor tineri, absol Avînd tn vedere perspectiva. noi verde, frunze şl cofele de sfeclă, le lucrări, un linelor cu şenile care ori. iar cu ocazia praşilei n 3-a e.ve
tului de partid 2—3 zile de studiu, venţilor unor şcoli oare au fost tri am întocmit un plan de instruire a boslănonse. varză, resturi din gră are misiunea să Iragă remorcile În cutaţi şi polilul, O dală cu politii
purlîndu-se apoi discuţii. Discuţiile mişi să lucreze în aparatul dc partid. nparafn’nî d* *’ parlid pe durată mai dinile de legume ele) adăngalc în cărcate rle siloz şi să presc/e nu îndepărtai! rle pe plante (oile bol
?înt conduse de către membrii birou După ce a terminat şcoala de partid lungă, plan în care s-an prevăzut o cantităţi de 30—50 la sulă din loia treţul fără întrerupere, un număr nave şi înr)iopa|i-le arlînc in pămînt
lui comitetului raional de partid oare de 1 an, spre exemplu, tov. loan Trif, serie de acţiuni în 6Copul ajutorării lul amestecului, astfel încîi umidita suficient de combine dc recoltat şi pentru a nu se infecta inlrenga plan
Hau lămuriri, ajută aparatul în înţe a fost repartizat să lucreze ca Instruc acestora în îmbogăţirea n»noştin|e- tea acestuia să fie ridicată la 60 70 de mîjloare de transport Executarea lalie.
legerea deplină a problemelor ce se tor în comuna Benic. Tov. loan Măr- lor lor. Ne propunem, de asemenea, la sulă Se mai adaugă culturi de lucrărilor rle <ecoltat, transport şi Cîrniţi şi copiliţi plantaţiile la tim|
Mudiază, Se obişnuieşte de asemenea, gineanu, secreta-r al comitetului raio ca pe viilor, să ne preocupăm mult bacterii laclice 3 doze în 10 lo:ic, însilozat îr. flux continuu fără timpi şi pe întreaga suprafală cultivată
ca la aceste instruiri să se dezbată nal de partid, pe baza sarcinilor tra mai mult de felul cum lucrează fie se amestecă si se presează puternic morţi, provocate de lipsa unora sui Supravegheaţi culturile atent şi ti
unele arlicole publicate In „Munca sate de birou, a mers împreună cu care tovarăş din aparatul de parîid, Vrejii de cartofi, vrejii de (om.de altora din mijloacele aminlile. fare caz de apariţie a Peronosporei sai
de partid" şi revista „Lupta de acest tovarăş şi l-a ajutat timp de să cunoaştem zi de zi activitatea şi şi tufele de ardei sc pot insiloza posibilă scurtarea perioadei de în- Tliripsuliiii, aplicaţi imedi«vt brala.
ciasă". cîleva zile în mod concret. Periodic, lipsurile acestora, pentru a-i puica In stare tocată mărunt tn amestec sîlozare a porumbului de la 3-5 săp- mentelc indicate de specialişti. Prc
O metodă eficace de creştere a apoi. to- Mărgineam» s-a Interesat ajuta la vreme şl a le aprecia munca cu 1.5—2 pârli plante bogate în glu lăniini la numai 10-12 zile şi umple gătiţi din vreme condiţiile de recol
aparatului de partid s-a dovedit a de felul cum îşi îndeplineşte el sar fn modul cel mai just. cide. sau cu 2—3 I. melasă diluată rea unui siloz în 3-4 zile in loc de tare precum şi gunoiul de grajd
fl şl aceea dc a se organiza în mod cinile. Asemenea lucru l-am făcui si
cîleva săplămînî. Cînd nutreţul se musiul de bălegar, îngrăşămintu
perîodio schimburi de experienţă. Pe oi alţi instructori, dindu-le sprijin verde, cenuşa şi ingră.şămintele chl
îîngă unele informări prezentate de in cunoaşterea şi rezolvarea proble Pe scurt de la corespondenţii transportă întreg şi locarea se face mice indicate pentru fiecare soî îi
la siloz este necesar să sc pună de
călre Instructorii comitetului raional melor. liarle
acord capacitatea de lucru a tocă
de partid cu privire la felul în oare Lucrînd nemijlocit cu aparatul de voluntari NU UITAŢII CULTURA TUTUNU
$l-au realizat sarcinile ce le revin, partid, membrii biroului comitelului torilor cu capacitatea mijloacelor dc LUI ADUCE VENITURI IM PORTA N
recoltat şl transport spre a se
noi am ascultat ou prilejul Instrui raional au posibilitatea să verifice • Colectivul de muncă al I G.O. s-a acordat o atenţie mai mare evita încingerea tn grămezi a nutre TE ÎN GOSPODĂRIE
rii lunare a apa-ralulul şl unele re- în pract.ioâ rezultatele înslniirii. să Orăştie a încheiat bilarrţul primu calităţii lucrărilor. ţului transportat la siloz sau invers
lui semestru cu rezultate deose T. CIIIRAŞ oprirea tocătorilor din lucru neavînd
bite în producţie. Astfel, ţoale ai ce să fie alimentate.
• Pentru prevenirea accidente
Cărţi apărute în Editura tehnică cele 16 sectoare dc activitate lor dc circulaţie, din iniţiativa or Prin aplicarea în practică a aces
ale I.G.O. şi-au realizat sarci
nile dc plan semestriale. Sec ganelor dc miliţie s-au organizat tor indicaţii se pot valorifica canti-
lălile însemnate de masă verde re
torul dc prestări servicii în con în cartierele din Valea Jiului zultate din producţia plantelor culti
CALCULUI. REZERVELOR DE SUBSTANŢE MINERALE strucţii şi-a depăşit sarcina dc consfătuiri cu populaţia unde vate şi din ierburile ce cicsc spon
UTILE SOLIDE plan cu 28,06 la sulă iar trans s-au prelucrat regulile dc circu tan favorizate rle ploile că/,ulc in
portul în comun cu 2 la sută. laţie. O asemenea consfătuire a
M MURGI) yo. 152 pagini, 20,10 tei această perioadă şi se pot asigura
Planul producţiei globale a fost avut loc zilele trecute şi cu lo nutreţuri tnsilozale tn cantităţi me
In lucrare, după ce se dau unele noţiuni şi principii gene realizat în proporţie de 112,91 catarii cartierului 7 Noiembrie dii de cîte r 10 tone penlru tiecnrc
rale care stau la baza calculului rezervelor de substanţe mine la sută. din Petrila. P. GA IN A vacă. 5 tone pentru tineretul taurin
rale utile solide, se descriu parametrii ele calcul al rezervelor T. LA2ARESCU şi cîte 0,5 lone de fiecare oaie şi
şi metodele de calcul. De asemenea, se fac consideraţii asu • Membrii cooperativei meşte • Cu cîlva timp în urmă în co scroafă de reproducţie Totodată» sc
pra preciziei şi modului dc verificare a calculului rezervelor şi şugăreşti „Jiul" din Petroşani se muna Ribiţa. raionul Brad, a avut pot face şi rezerve pentru vara şi
se arată cum se ţine evidenţa rezervelor în scopul unei exploa străduiesc să presteze o activitate loc o reuşită manifestate sporti iarna anului următor.
taţi raţionale a zăcămintelor. cît mai rodnică pentru deservi vă. La întrecerile dc tir. ciclism, Asigurarea milrelurilor tnsilozale
Lucrarea se adresează geologilor şi inginerilor din înlreprin-j rea populaţiei. Ca urmare, în pri atletism şi fotbal au participat in cânii! fi li tot mai mari reprezintă
derilc de explorare şi exploatare a substanţelor minerale utile mul semestru cooperau va şi a un mare număr de I inc ui spor un mijloc important de sporire a
solide şi studenţilor dc la facultăţile de geologie şi mine. depăşit planul producţiei globale tivi din comună. întrecerile au bazei furajere necesare creşterii con
cu 11,60 la sută iar la producţia lost urmărite cu viu interes. tinue a şeplelului şi producţiei ani o căs/Tt în TnosptuztoeĂe
MICROBIOLOGIE INDUSTRIALA marfă cu 24,30 la sută. Totodată AVRAM I.AZAR malelor.
D. MO JOC 421 ft flgini, 25,10 tei
COOM k ATICI * CONSUM
In prima parte a lucrării se tratează morfologia generală şi \V # ÎL IE ■ :
clasificarea microorganismelor. Partea a doua se ocupă de fizio
logia generală a microorganismelor, compoziţia chimică şi nutri
ţia lor, vitaminele, cnzimcle. Procesele biochimice ale microorga Corvinul Deva — Şfiinfa ASba îuSia 3-0
nismelor şi aplicaţiile lor practice în industrie, constituie su
biectul părţii a treia. In cadrul pregătirilor care le mingi, punînd la grea încercare Formaţia Ştiinţa Alba lulia, an ■yfl
O atenţie deosebită s a acordat fermentaţiilor (alcoolică, lac- fac pentru campionatul de cali formaţia Corvinul. Egalitatea este trenată dc profesorul Vianu Mol- - 1/ (Xuni^^ctz
tică, butincă. acetică, citrică etc.), care au o largă aplicaţie în ficare în categoria A şi respectiv consemnată la 10 şi 11. Atacînd dovari, este cîştigătonrea fazei de
diferite industrii. faza finală a campionatelor re decis, elevele din Alba lulia iau zonă a campionatelor republica - G6N6HGAZA CUH6NT ZL6CTQ/C
] Lucrarea sc adresează inginerilor, tehnicienilor şi studenţi publicane de juniori, la care par conducerea cu 12—10. Vor cîş- ne de juniori. Peste cilcva zile
lor din industria alimentară, precum şi inginerilor agronomi din ticipă echipele dc volei Coi vinul liga setul? O revenire a deven echipa va pleca la Braşov, unde APARATELOR.DE RADIO
industria vinului şi a conservării diferitelor produse alimentare. Deva şi Ştiinţa Alba lulia s-au celor şi din nou egalitate 12—12. vor avea loc întrecerile finale ale
întîlnit joi după-amiază pc tere Intr-un t*inal interesant, jucătoa campionatelor republicane. - Echi - c&n&wnv 7*eduA de. ftce&i&C.
CROITORIE PENTRU FEMEI nul de la Şcoala A. J. Komensky rele de la Corvinul, cu un plus pa Corvinul Deva (antrenor Iu-
Ed. a Il-a, revăzută şi completată din Deva, înlr-o partidă amicală. de vigoare, reuşesc să acumuleze liu Naghi) participă in campiona
Mai rutinate, jucătoarele de la punctele necesare victoriei, cîşti- tul de calificare în categoria A
NA1AL1A TĂUTU - MĂRIA A.YDRUŞCA
Corvinul au cîştigat cu 3—0 gind setul cu 15—12 şi cu aceasta In primul meci, formaţia Corvi-
Cartea conţine noţiuni elementare de croitorie (luarea mă (15—8, 15—7, 15—12). Tinerele meciul. A fost un joc reuşit in nul a învins Ş.S E. Oradea cu
surilor pc corp, desenarea tiparelor etc.) şi transformarea ti componente ale echipei din Alba care ambele echipe au urmărit 3—1. Duminică vor susţine o
parelor de bază în diferite modele de îmbrăcăminte in concor lulia au dovedit reale posibilităţi. omogenizarea formaţiilor, rotla- nouă întîlnire la Arad. Celor două
danţa cu moda. Deşi în primele două seturi ele rca garniturilor pentru viitoarele formaţii, Corvinul Deva şi Ştiin
-
Noua ediţie a (ost rcxăzuta şi completală cu noi modele dc au jucat timorat, greşind multe întîlniri. S-au remarcat Ligia Pop, ţa Alba lulia, care vor reprezenta
rochii, mantouri, 'îmbrăcăminte de plajă ctc., iar cele depăşite mingi, în special la preluare. în Doina Puican, Nina Marina (Cor voleiul lumcdorean în cadrul u-
de modă cuprinse în vechea ediţie, au lost eliminate. setul hei rcvcniiulu-şi au jucat vinul) şi Domnîca Radosciuc, nor importanţe competiţii cu ca
Se adresează mărci mase de femei dc la oraşe şi sale. aproape de valoarea lor reală. Doina Opreau, Lucia Opriţă racter republican, lc dorim suc
S In acest set. Ştiinţa Alba lulia (Ştiinţa). A arbitrat cu compe ces.
*__ _ s a realizat reuşite schimburi de tenţă Lazăr Istrate. C. GEORGE