Page 70 - 1963-07

p»?. i BROMUL SOClMISMUltn Ni-, 2664
— * ***-’----- --------- v răii. oasui

Strămoşii îndepărtaţi ai omului

Fim te antropomorfe dc aproa­ ţa dispune astăzi de materiale
pe 3 m înălţime, chită ritul sute extrem tic vaste despic gigant opt­
dc kg, dotate cu o uriaşă putere icei. In toamna anului 195C>, in
fizică — existenţa unor oscmenca provincia Guansi din R P. Chineză,
colofi ne poate impresiona cu a- a fost descoperită o grotă Cu ră­
devărat! In urmă cu aproximativ măşiţe de gigantopiteci. Osemintele
O jumătate milion dc ani ci trăiau găsite uu permis să se stabilească
» f
pe cimpiile deluroase ale Asiei de in mod incontestabil fi definitiv
Cîfe oceane sîni pe Pămînf? sud-est. că locatarii mistciiofi ai acesFbi
I’ranz Wcidcnrcich, dc naţiona­ grote au {ost maimuţe din timpuri
In anul 1650 geograful olandez B. Varcnlus a propus pentru prima litate germană. emigrat în S U.A . străvechi. Una fa lor foită le-a
dată ca Oceanul planetar să l»c împărţit în cinci pârli — Pacific, Indtan, a formulat acum 19 ani ipoteza făcui un mure dcserviciu — pute­
Atlantic, Inghefat de Nord şi îngheţat de Sud In 1845 Societatea re­ cu gigaufopitccii ar fi strămoşii în­ rea muşchilor s-a dovedit a fi. in
gală geografică britanică a acceptat această tmpăr|lrc, dar majoritatea depărtaţi ai om ului contemporan detrimentul inteligentei fi ostiei ei
oamenilor dc ştiinţă geografi acceptau numai trei oceane — Pacllic, Ipoteza admitea că cu limpid accfti nu s-au putut adapta condiţiilor
Atlantic şi Indian. In decentul al patrulea at secolului nostru, după stu­ „strămoşi'* uriafi fi puternici ni noii lor existente
dierea amănunţită a bazinului polar artic au admis un at patrulea ocean oamenilor ar fi degenerat, ar fi Strămoşul mai apropiat nl omu­
— Oceanul îngheţat de Nord Iii stirşit, în zilele noastre, după cer­ scăzut in inălfime fi ar fi pierdut lui a fost un reprezentant al unei
cetarea apelor antarctice în perioada Anului Geofizlc International, i imensa lor for(ă.. fi astfel ar fi alte specii biologice din grupul
s-a acordai drept de existentă celui dc-al cincilea ocean — Oceanul în­ dus la apariţia oamenilor preisto­ anslralopîtccîlnr. Priceperea dc a
gheţat de Sud. rici fi a urmaţilor lor oamenii din executa unelte primitive, apariţia
Este drepl că unii oceauoloql contestă acest drept, ronsiderind ră zilele noastre. ghidirii fi iu primul rînd, munca
un „adevărat" ocean ar trebui să fie înconjurat din toate părţile de con­ Idcca exprimată de acest an­ colectivă, vinătoarea. apărarea îm­
tinente- El socotesc regiunile respective ale Oceanului dc Sud ca făcind tropolog reprezenta a încercare de potriva duşmanilor — toate acestea
parte din sectoarele oceanelor Pacific, Atlantic şi Indian. Totuşi, marii combatere a darwinmnulni Dc an dat forţă oamenilor preistorici,
exploratori recunosc noul rod ni ştiinţei oceanologice. Oceanul înghe­ fapt. conform afirmaţiilor lui Wei- i-au ridicol pc strămoşii oamenilor
ţat de Sud arc particularităţi caracteristice, dilcri'.e de ale altor oceane. denreich fi contrar teoriei fui Dar- de astăzi deasupra regnului animal
Hotarul său nordic este o zonă dc convergenţă subtropicală în a că­ win. ar rezulta că ..homo sapiens" încă din timpuri străvechi. Ei nu
rei latitudine se infilncsc curentele calde ale tropicelor ai apele reci nu s-a dezvoltat, printr-o evoluţie numai că au rezistat in lupta pen­
antarctice şi vînlurile de pc continentul îngheţat cu aerul din regiu­ îndelungată fi dificilă, dc la lar­ tru existentă, ci au înaintat in
nile temperate. me inferioare la far mc superioare, mod victorios pc calea spinoasă fi
ei dimpotrivă, prin degradarea fi neobişnuită pentru ei, a formării
dcgcnci arca gigantopilccilor. omului dc astăzi Ncfiind in stare
Insula misterioasă Să vedem însă cine au foit. a- să se adapteze noilor condiţii gi-
ccfti coloşi ai cuaternarului. Ştiin­ gnntopitccii an piciit
In partea centrală a PoHneziri sc terior pe insulă, dovedesc că ea a
află mica insulă Pilcairn. Ea a fost fost locuită multă vreme de polinc-
In Republica Cuba a luat fiinţă
descoperită in anul 1707 dc Philipp zicni. Locuitorii au murit probabil in Plivitul cu focul
In anul 1960, Centrul naţional
Cat Ier, comandantul unei corăbii, bri­ urma vreunei epidemii, au fost exter­
penlru creşterea fazanilor. Acest tanice. fi dennnnJu }n cinstea ofiţern- minaţi dc vreo bandă de piraţi sau Agricultorii ştiu bi­ la suprafaţa terenului, Noul cuttivalor a
centru funcţionează pe teritoriul lui care a văzul-0 cri dinţii. Europenii au părăsit insula. ne cit de multe daune nişte arzătoare alimen­ fost încercai cu suc­
fermei de stat „La Sicrrita", din s-nu mirat că insula uu este locuită, In anul 1789 s-a instalat pe insulă aduc buruienile semă­ tate cu gaz fierbinte ces pc terenurile cul­
defi ea arc o vegdalic abundentă, echipajul răsculat al vasului englez năturilor. Pînă acum din rezervor. Bujiile tivate oi diferite plan­
munţii Escambray. Crescătoria intră tn funcţiune Şi te râdăcinoase. Remor­
vcfnic verde, apă proaspătă fi un sol nu exista o metodă si­
şl-a Început activitatea prin creş­ Bnunly. Acum. populaţia insulei, al­ gură de luptă împo­ jeturile de foc străbat cat la un tractor pe
fertil pe care cresc dc minune arbo­
terea a 149 de fazani. !n prezent rele dc piinc fi bananele cătuită in special din urmaşii talii- triva lor. Dar iată zona din jurul rădă­ roţi, cultivatorul cu­
numărul fazanilor a ajuns ia cf- Uneltele de piatră, rămăfiţele tem­ (ieitilor fi din fofti marinari, numără că in lupta împo­ cinii plantelor culti­ răţă într-o oră buru­
plelor fi sculpturilor, descoperite ul­ peste 200 de locuitori. triva buruienilor a in­ vate. Aici creşte dc ienile dc pc 0.85 ba.
teva mll.
trai Jocul. Construc­ obicei lorţclul. Flăcă­ Plivirea unui hectar
IN FOTO : Fazani cu guler. torii de maşini sovie­ rile cultivatorului dis­ cu acest cultivator re­
Prima femeie — arbitru de fotbal tici au croat un culti­ trug radical această vine de trei ori mal
vator special „KO-2,4". plantă împreună ai
Pe acest cultivator seminţele ci, fără a ietlin derit, de pildă,
De curînd. Federaţia de fotbal clin renlii răspunzînd perfect la toate stropirea plantelor cu
sint instalate, la înăl­ dăuna plantelor culti­
Echipajul vasului „Neva“ a fă­ Cehoslovacia a acordat legitimaţia întrebările. ţimea de 10-20 cm <fe substan|c chimice.
de arbitru «Ie fotbal tinerei Sylva vate.
cut cadou grădinii zoologice din La începutul carierei sale, Sylva
Gregrovâ, tn virstă de 17 ani. Sylva arbitra meciurile dintre elevi. Acum
Leningrad 7 pinguini cu pene
este deocamdată singura femeie ar­ ea participă la intîlnirile din cadrul
aurii. Locuitorii Antarclidei se bitru de fotbal nu numai din Ceho­ campionatului raional de fotbal.
pare că se simt foarte bine la slovacia, ci din întreaga Europă. Pasiunea ei pentru fotbal nu es’e
' Despre ~---------------- noul „domiciliu*'. bitru, ea şi-a întrecut toii concu- tăl ei — tot arbitru — cu care mer­
înlîmplătoaTe : a moşlenit-o dc la ta­
La examenul pentru titlul de ar­
gea încă din copilărie la meciurile
PAMINTUL INTR-O Turcii, la ritului lor, spuneau că Din istoria scufundători de fotbal
LINGURIŢA DE CEAI in cometă sc vedea o cruce. Cum Sylva nu este numai un bun ar­
tainicau fi unii fi alfii, nu s a în- bitru de lotbal. dar şi o studentă
Soarele este o stea printre alic lîmplat nimic. Cometa, parcul ghici Scufundătorii erau folosiţi încă în dătorilor să rămină mal mult timp fruntaşă a lacu)lă|ii de medicină dm
miliarde de stele. Mărimea Ini tui orbita ci, a încetat la un moment antichitate. Herodot vorbeşlc fn „Is­ sub apă. Ca tuburi pentru respiraţie Karlovy Vary.
toria" sa despre scufundătorul grec erau folosite fire de trestie.
e 'dintre cele mai mari. Totuşi ea dat să mai fie vizibilă. De altfel,
întrece de 1.300.000 de ori fie în 1910, la 21 mai, Pătnînlul a Skilis, vestit pe vremea aceea. El a După primii paşi timizi spre fundul
aceea a Panunţului.. Să ne închi­ trecut prin coada cometei fui fost închiriat de Xerxes, regele Pcr- mării făcu|i în lunica antică şi după
sici, ca să scoală de pe fundul mării o perioadă de stagnare in Evul Me­ In Ioc dc acopuncturn —
puim un bazin plin cu apă, de llallcy fără ca cineva să fi sim­
înălţimea unui om, adică de circa ţit. Toate cercetările făcute n-au obiectele de valoare scufundate o diu, fn epoca Renaşterii acest sec­ înţepături dc albine
dală cu corăbiile Iul. Cea mal marc tor a prins din nou via|ă. A început
170 do centimetri, avind aceeaşi dus la descoperirea nici unui fel Un medic japonez din Tokio î$i
de amestecuri străine in aer. Ga­ dificultate pentru scufundători era să se dezvolte construcţia de uti­
lungime fi lăţime. Dacă considerăm faptul că trebuiau să urce foarte des tratează pacienţii nu prin acopunc-
zele cometei un au putut trece prin laje pentru scafandri. In 1860, a fost
cantitatea de apă din bazin drept la suprafa(â ca să iar aer. De-a lun­ inventat primul aparat autonom cu tura ni ace de aur. folosită în mod
atmosfera mult mai compactă a
volumul Soarelui, atunci Puminlul Păunîntului. gul veacurilor şi tn acest domeniu ciclu de ac|iune deschis, iar în 1878 obişnuit în ţările Asiei, oi prin în­
s-a acumulat experienţă, s-a perfec­ a (ost construit primul aparul auto­ ţepături de albine.
va încăpea intr-o linguriţă de ceai. Dr Tomomi Ikuma a tratat prin
CEA MAI APROPIATA STEA ţionat tehnica, ceea ce a contribuit nom cu ciclu de acţiune închis. In
OASPEŢI CEREŞTI la prelungirea timpului de rămîncrc 1819 şl 1837 a tost creată şl perfec­ această metodă peste 50 de pacienţi
Steaua cea mai apropiată de sub apă precum şl a adincimll la ţionată prima Instalaţie grea pentru zilnic şi a vindecat radical circa >y
care lucrau «scufundătorii. Au apărut scafandri cunoscută şi astăzi sub nu­ 200000 de bolnavi, la tratamentul că­ vi ,7V .,3 *.‘**-4®
Cometele nu sini oaspe(i rari pe noi, Proxima Centaurului, se află
şi primele mijloace de salvare. mele dc scafandru de marc adin­ rora a folosii peste două milioane de .i\
cer. Ele au un nucleu formal din- ta distanfa de 40 bilioane
Pe nişte ornamente păstrate din ei me. albine. fi . f hi \ • M
tr-un roi de blocuri, corpuscidi şi (40 000 000 000 000) kilometri. Cu 2
Orientul Mijlociu (datînd dc circa 20 Abia fn anul 1931 cunoscutul in- înţepăturile de albină aplicate tn
praf meteoric, iar coada — din un tren oltifnu.il, dezvolţind o vi­ venlalor şi cercelălor Jacqucs Yves
gaze. Se rotesc ca fi planetele in teză de 100 dc kilometri pe oră, de secole înainte de era noastră) puncte bine stabilite, cunosontc de :: ‘ .> , ‘A. «kjip£«<
sînt înfăţişaţi luptători submarini pur- Cousleau a creai acvalanga, aparat cei care pracl»:ă acopunctura, au vin­
jurul Soarelui, dar pe elipse mai am ajunge la această stea în peste ./Pi t # A
tînd pe piept o băşică plină cu aer. penlru scufundători, compus din 2—3 decat diferit* cazuri de rcu.m«â1Lsm r
prelungite, devenind vizibile nu­ 40 milioane de ani. itV
Mai tîrziu, Arlslotel aminteşte de butelii cu aer condensat, un auto­ insomnie, hipertensiune arterială ele.
mai citul se apropie de Soare. Pe o nouă metodă de scufundare în mare mat de respiraţie, diferite luburl şi 1 (r ( )| A- •
vremuri, oamenii, ignoranţi fi su­ EXTREME Dr Ikuma proferă acu) albinei în
folosită de scafandrii greci vfnători piese. Partea principală este auto­ lorul celui dc aur penlru că, după i $
perstiţioşi, considerau cometele ca
de bureţi scumpi. Aceştia foloseau matul pentru respiraţie prin care sni- părerea lui. lichidul injecta.1 de albină 'u\ 1
prevestitoare de nenorociri, „sem­ Steaua Aut am este formată din- b
ne cereşti". In 1456, trei ani după tr-un gaz dc 1000 dc ori mai im­ o oală de pămint răsturnată cu gura fundătorul primeşte aer numai cind conţine acid pantotonic, substanţă în­
în jos, care este de (apt prototipul Inspiră şi totdeauna ta o presiune rudită cu vitaminele Mai mult chiar,
cucei irea Constanlinopolului de că­ palpabil dccit actul. Un obserua- eqală cu a mediului înconjurător. In
tre turci, a apărui pe cer o co­ tor instalat in mijlocul astrului nu clopotului utilizat mal tîrziu dc sca­ cu oîteva orc înainte dc folosirea
fandri. felul acesta sint înlăturate toate nea­ albinelor, acestea sînt hrănite cu
metă. Papa Calixt al lll-lca a ex­ fi-ar da seama dc acest lucru. In junsurile regulatoarelor manuale pre­
comunicat-o de urgentă, dar... fără schimb, steaua minusculă descope­ In „Ştiinţele naturale", renumita lu­ un aliment special pe bază de miere
crare a tul Caius Ptlnlus Sccundus cedente şi scufundarea in adinrul şi polen, care contribuie la accele­
efect. Atunci a compus o rugăciune rită dc Kuypcr in 1934 are o den­ (23—79 e.n.) scrie despre un tub pen­ oceanului tară costum de scafandru rarea vindecării.
specială in care implora cometa să sitate de 30 dc milioane dc ori mai
tru respiraţie care permitea scufun­ devine absolut inofensivă. Un medic etiinolog american a
abată nenorocirile, care trebuiau mare dccit a apei. Materia din
să vie neapărat, numai asupra tur­ care s-ar construi 15 vagoane de constatat că în regiunile tn care se imtiS
cilor. Preofii susţineau că coada tren, ar încăpea pe acest astru în- înmulţesc liniarii, cazurile dc afec­
cometei înfăţişa iataganul turcesc. tr-o cutie de chibrituri. 1000 de manuscrise şi obiecte de artă puse în vfnzare ţiuni coronare sînt mult mai rare de-
cit în alte regiuni El a constatat, de
mina lui Brahms an (ost evaJuale dc
Firma „Slalgardl" din Magdeburg firmă la preţul de respectiv 8 000 si asemenea, că înţepăturile liniarilor Recent, dr. Noboru Yamashila de la Universitatea din Tokio a des
Medicament împotriva epilepsiei care se ocupă de anticariat vinde 3.000 de mărci, iar o scrisoare a lui feresc dc iroinbov.e datorită faptului coperit în zidul de marmură a] un c i clădiri din centrul comercial ai
că o dală cu înţepătura se injectează
In lotul de primăvara 1000 dc ma­
Mozart către tată] său — la 5.000 de capitalei Japoniei o Incrustase în formă dc lanţ, considerată a fi un
nuscrise din diferite domenii aJc o substanţă anticoagulanlâ. coral fosilizat, avind o vechime
La Congresul *ooielăţii americane preinlimpină crizele dc epilepsie mărci.
ştiinfei si oriei. Cel mai vtaloros
de chimie din Los Angclcs s-a co­ provocate prin melode chimice şi de 400 milioane de nni
obiect pus în vinzarc nu este însă Se vinde de asemenea manuscrisul IN FOTO, JOS: Zidul de mar­
municat despre elaborarea unui nou eleclrice. un manuscris, oi portretul lui Beelho- „Cum privesc eu lumea" de Alberl mură prezentind urmele coralu­
preparat din familia piperidinoide- Prof. Charles Maitin şi dr. Nu-
ven pictat de Christofor Hackel In Einstein.
lor, care experimentat pe şoareci, rianan de la Universitatea din Wa­ anul 1815. El a fost evaluat la 40000 lui fosilizat.
shington sînt de părere că noul pre­
de mărci.
parat va avea efect şi la oameni, re- Căi ferate la peste
Casierul electronic glemenlînd nivelul acidului glulami- Firma oferă dc asemenea spre Joc de şah din sec.
vînz-are numeroase scrisori si manu­ 2.000 m. deasupra
nîc care scade la începutul crizei.
Specialiştii sovietici în domeniul scrise ale tul Ludwig van Beethoven, nivelului mării* In cursul unor săpături clecluate
Piperidinoidele pot reglementa printre care şi partitura uverturei in oraşul Sandoinicrz, din PolonU a
construcţiei de maşini electronice au
acest nivel oprind transformarea aci­ „La Leonora" scrisă de mîna compo­ Din anul 1825 pînă astăzi tran­ ...La întreprinderea de lucrări pentru ameliorarea solului din Torun fost găsit un joc de şah datind din
creat o nouă maşină electronică de
dului glulamic fn alte substanţe; zitorului, „Indicaţie pentru compune­ sportul feroviar s-a dezvoltat foarte (R P.P) s-a realizat un plug de drouarc rare poate săpa iii decurs dc secolul ol XH-lea.
calcul numită „Vega". Ea „cunoaşte"
ca rezultat se b'.ochcoză efectele chi­ rea fugilor" fasolită dc două note şi mult. Acum trenurile circulă nu nu­ o oră un şanţ de 800 m ? Prototipul plugului s-a experimentat cu Interesant este că piesele do şah
nu numai cele patru operaţii arit­
mismului organismului care duc la o scrisoare adresată do Reelhoven mai pe teren şes, ci şi la mari înăl­ succes pe cîmp la Institutul dc mcmni/arc şi electrificare a agriculturii. n-nu fost găsite între ruinele vreu­
metice — adunarea, scăderea, înmul­
crizele de epilepsie. avocatului său. Două note scrise dc ţimi. Căile ferate instalate la cea mai Plugul înlocuieşte munca a 70 de oameni. FI are un dispozitiv cu aju­ nui feudal ei sub râmăşilcle unei sim­
ţirea şi Împărţirea — cl „ştic“ să
mare altitudine sc altă în America torul căruia pcate umple la loc şanţul săpat dc acelaşi plug cu puţin ple casc ţărăneşti.
ridice un număr la o putere, să ex- timp înainte. Piesele sini lucrate destul de ru­
Iragă o rădăcină pătrată... de sud şi anume pe teritoriile cele
„Vega" este o maşină de calcul ,fQe$fiirafia“ <J)âmuttului moi vestice ale acestui continent — ...Un magazioner automat a început , să-şi exercite meseria" fn- dimentar şi după toate aparent .'la
în Munţii Anzi acoperiţi cu zăpezi au fost foarte mult folosite. Orna-
rapid ai clape cu care pot lucra tr-uuul din depozitele Uzinei dc construcţii metalice din Lcninqrad ? Te
Geofizicienii au sta­ merican Long Bcach numeroase construcţii veşnice. In Peru exista o linie de calc mentafia dc pe figuri este specifică
uşor economisii, ingineri, casieri şi stelaje înalte cit o casă cu şase etaje, care numără 700 de comparti­
bilii că la procesele de pe ţărmul Oceanu­ industriale şi portua­ ferată la 4.829 metri deasupra nive­ popoarelor slave, aproape identice
statisticieni. Pe tablou există numai mente, el găseşlc fără greş piesele necesare, avind greutatea pînă ta
de formare a munţi­ lui Pacific. In 20 de re, se află acum sub lului mării, iar linia dc cale ferată cu ornamentaţia dc pe sculpturile de
10 clape cu cifre şi 20 pentru ma­ jumătate de tonă şi le aduce imediat la destinaţie.
lor, se pot ridica, co­ ani — din 1940 pînă nivelul apelor fluxu­ care leagă oraşele Lima şi Oroia lemn. os şî corn datind din perioa­
nipulare. In tabloul de semnalizare ...Un colcMiv dc la Institutul de cercetări ştiinţifice in domeniul tex­
bori sau deplasa în fn 1960 — această zo­ lui. este situată la cea moi mare altitu­ da evului mediu.
încap numere cu 20 de cifre. tilelor din Lodz (R-P. Polonă), a realizat o ţesătură foarte uşoară aco
direcţie orizontală di­ nă de 20 de mile pă­ Toate acestea obligă dine din lume O altă tară sudamo- Sc presupune că acest joc de şah
ferite sectoare rela­ trate a scăzut cu pes­ administraţia oraşului riaană — Bolivia — arc aproape toate perilă oi un strat dc poliurclan ? Un metru pătrat din acest material, a ajuns in Polonia din Kiev prin Ga-
tiv mici ale scoar|ci te 6 metri, iar In par­ şi a porturilor să la lini iile de calc ferată la peste 3000 care are o qrosjme de 2 mm, nu cintăreştc dccit 50 g. şi are acelaşi efed lilia, drum des folosit pe vremuri în
Cele mai mari poduri Pămintului. Astfel, sc tea centrală — chiar la timp măsuri. In de metri deasupra nivelului mării. tcrmoizotalor ca şi un metru pătrat de vatclină din Luă in greutate de cadrul rclaliilor intense * mice
din lume ştie că In Olanda ni­ cu 8 metri. S-a format acest scop se constru­ Si în Africa există căi lerale la mare 250 g. Un palton de iarnă executat din noua ţesătură cînlărcşle mal între cele două state.
pu(in de I kg.
velul solului se altă o uriaşă „cupă", cu- iesc diguri de proiec­ altitudine. Astfel, gara Timboara 6C
Cel mal lung pod din lume este acum cu mult sub ni­ prinzind o parte din ţie. află la 2.787 metri, iar mica gară ...Un grup de oameni de ştiin|ă englezi au adus din sudul Repu­
viaductul Pontcharlrain dintre New velul mării. In schimb oheiul Los Angelcs- Dederka de pe linia de cale ferată blicii Chile o colecţie dc 20.000 de insecte pe care au predat-o Muzeu­ Grindină colorată
Din octombrie 1958.
Orleans şl Menderville din statul Leningradul, pe vre­ ului, cheiul Long Beach- Djibouli-Addis Abeba, la 2 600 dc lui de ştiinţe naturale din Londra ? După părerea specialiştilor, clasifi­
Loulslana (S.U.A.). El are 38 de ki- mea întemeierii sale, ului, precum şi partea fn straturile de rocă metri. In Asia există trei târî cmc carea insectelor ar necesita cel puţin 25 dc ant. O parte din colecţie va Locuitorii orăşelului peruvian In-»
subterane s-a pompat
lomelrl. Acest record dc lungime va se alto ai jumăJtailc de sud-vest a oraşului dispun de căi forate situate la mare fi trimisă unor institute din alte |ări, pentru ca această muncă uriaşă kialpalo dm An/ii Peruvicni au ob­
apă sub mare presiu­
(I bălul după construirea podului de metru mai jos de- Long Beach. Anul re­ altitudine, si anume: in India — li­ să poală fi terminală „numai" in 12 ani. servat că o dală cu grindina obiş­
ne. In felul acesta s-a
peslc fluviul Rio dc la Plata, care va cit acum. Vîtc2a de­ cord de scădere a ni­ ma Coilcutla-Kurseone la 2259 metri ...Prof. dr. Singh, botanist de la Universitatea d n Annamalai, India nuiţii. cădeau pe pămint bucăţele
avea 48 de kilometri. plasării acestor sec­ velului a fost 1951, „frinal" procesul de deasupra nivelului mării; in Irm — dc gheată roşii şi albastre. Cu o zi
scădere a unei por­ de Sud, a stabilit în urma unor experienţe îndelungate că florile cresc
Printre alte poduri mari sc numă­ toare ale uscatului nu cind nivelul solului a linia Teheran Baboi prin trecătoarei înainte dc căderea grindine], în
ţiuni considerabile, din mai repede şi recoltele se coc mal repede cînd ele sînt „tratalc" mi
ră ccl de peste lacul Maradubo din depăşeşte de obicei un scăzut cu 73 cm. De Gheduk. Ia 2.218 metri, iar în Tur­ muzică liniştită? Rezultate contrarii sc obl;i* cînd pî.-nlcle „aud" zqo- această localitate iu avut loc im­
Venezuela, lunq de 9 km şi podul centimetru pe an. atunci viteza dc scă­ regiunea ameninţată. cia. in regiunea învecinată cu U.R.S.S. portante deplasări ale straturilor pă-
.Specialiştii speră ca mole puternice sau sunete stridente.
Champlainc de peste fluviul St. Lau- fn 19-10 atenţia oa­ dere s-a micşorat trep­ există o linie de calc ferată la 2 343 mînhilui. Acrul s-a încărcat cu praf
rcntlu, la sud dc Montreal în Ca­ menilor de sliintă şi tat şl acum nivelul nu piuă tn anul 1964 să metri deasupra nivelului mării, înainte ...Editura Academiei de şllinte a U.R.S.S. a editat primul atlas des­ rare a ajuns tu picături <le apă din
nada. a inginerilor o fost scade dccit cu 24 cm oprească complet evo­ de gara Sarîkamîş. In Europa există pre planeta Marlc ? FI conţine 47 1 desene oriqinalc, elcctuate fn fim- care sini alcătuit) norii şi dc aici
Există acum un proiect de con­ atrasă de scăderea pe an. luţia acestui fenomen. o linie de oale ferată sub vîrfuî pul mărci opoziţii a planetei care a avui loc in anul 1956. in boabele de grindină. Şi deoarece
struire a unul pod lung de 33 km considerabilă a nive­ Ca rezullal, sule de Se presupune că el Jungfrau (Elveţia) la o altitudine de ...Pe tot globul pâmîntesc circulă 100 milioane automobile ? Anual, rocile din munţii Anzi au diferita
peste Canalul Mînecil, care ar lega lului litoralului din hectare de pămint pe se da^oreşte extracţiei 3.458 metri, iar linia Zermat-Gorner- se produc fn întreaga lume 13 milioane autovehicule. nuanţe, grindina 8 fost colorată* 1-tf
Anglia de continent. apropierea portului a- care sînt amplasate petrofulul/ grat «&■ află ia 3.022 metri. diferite eulori.