Page 60 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 60
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - MARJI 18 NOIEMBRIE 1969
Convorbirile Delegaţii ale U.G.S.R. SITUARA DIN BIAFRA
LA G O S 17 (Agerpres).
—
preliminare Recente com unicate ale gu
v e rn u lu i federal an un ţă că
sovieto-amerlcane peste hotare de creaţie, ta le n tu l şi pricepe trupe le nige rien e au în a in ta t
rea pe ntru în fă p tu ire a m ăre
în u ltim e le sâ p tâ m in i pe to a
te fro n tu rile , resp in gin d fo r
de ia Helsinki ţu lu i program elab orat de ţele biafreze şi re cu ce rin d
Congresul a l X -le a al P.C R.,
de ed ifica re a societăţii so cca m ai m are pa rte a te rito
H E L S IN K I 17 (Agerpres). IN R.S.F. IUGOSLAVIA IN FRANŢA cialiste, m u ltila te ra l dezvolta riu lu i d e tin u t de acestea. In
L u n i au început la H e ls in k i P A R IS 17 (Agerpres). In tă. prezent, u n ită ţile nigeriene,
c o n v o rb irile p re lim in a re so- B E L G R A D 17. — Corespon şedinţa de du m in ică a celui S p rijin in d p o litica externă am plasate in zona cu p rin să
vieto-am erieane cu p riv ire la dentul Agerpres, N. Plopea- de^al 37-lea Congres al Con a p a rtid u lu i şi s ta tu lu i nos în tre oraşele Aba şi Owaza,
lim ita re a cursei în a rm ă rilo r fed eraţie i G enerale a M u n cii tru , a spus v o rb ito ru l, U n iu se pregătesc p e n tru declanşa
nu, transm ite : L a in v ita ţia nea G enerală a S indicatelo r rea unei ofensive, o dată cu
strategice. C o n s iliu lu i C entral a l U n iu n ii d in F ra n ţa a lu a t cu v în tu l sfîr.şilu l sezonului ploios. S o l
L a fe stivita te a de deschide S in d ica te lo r d in Iugoslavia, la C.hcorghe Petrescu, secretar d in R om ânia este pro fu n d so d a ţii fe d e ra li, relatează agen
lid a ră cu lu p ta celor ce m u n
re cele două de legaţii au fost 17 no ie m brie a sosit la B el al C o n s iliu lu i C e n tra l' al cesc d in lum ea întreagă îm po ţia F rance Presse. s in t deose
salutate de m in is tru l a fa ceri grad o delegaţie a U n iu n ii U.G.S.R., conducătorul delega b it de b ine e ch ip aţi, în ra p o rt
lo r externe al F inlan dei. A h ti G enerale a S in d ica te lo r din ţie i sindicale române. A dueind triv a e x p lo a tă rii şi a s u p ririi, a cu fo rţe le biafreze
K a rja la in e n . S u b lin iin d în ţara noastră, condusă dc to va C ongresului un călduros salut im p e ria lis m u lu i, co lo n ia lism u O p e ra ţiu n ile m ilita re afec
sem nătatea m om e ntului, m i şi m esajul de prietenie fră lu i şi neocolonialism ului, îşi
răşul F lo ria n Dânâlaehe, pre e x p rim ă deplina so lid a rita te tează însă in m are p a rte
n is tru l fin la n d e z a a ră ta t că şedintele C o n s iliu lu i Central ţească al sin dica telo r şi a l ce desfăşurarea a c tiv ită ţilo r eco
nu a e xista t niciodată uh ase al UG.S.R. lo r ce muncesc d in Rom ânia, cu lu p ta dreaptă a e ro icu lu i nom ice d in re g iu n ile respec
menea interes ca astăzi asu La sosirea în gara Dunav, conducătorul delegaţiei a sub popor vietnam ez îm p o triva tive. R cfe rin d u -se la in d u s tria
agresiv
dus
de
ră zb o iu lu i
pra necesităţii în ce tă rii cursei lin ia t „p rie te n ia şi so lid a rita p e tro lie ră , F rance Presse m en
delegaţia a fost in tim p in a lâ S.U.A. şi se pro nu nţă neabă
în a rm ă rilo r nucleare. tea tra d iţio n a lă statorn icite ţionează că m u lte sonde au
de Duşan P ctroviei-Şane, pre tu t pe ntru soluţionarea proble
C onducătorul delegaţiei so şedintele C o n s iliu lu i Central în tre U niunea G enerală a S in m elor litig io a se pe calea ne fost in cen dia te de fo rţe le b ia
vietice. V la d im ir Sem ionov. dicatelor d in Rom ânia şi Con freze în retragere. In acelaşi
al U n iu n ii S indicatelor din g o cie rilo r, pentru respectarea
lo c ţiito r al m in is tru lu i aface Iugoslavia. R a if D izdareviei, federaţia Generală a M u n cii strictă a d re p tu lu i fie că ru i tim p . oraşul P o rt H a rco u rt,
r ilo r externe al U.R.S.S.. a secretar al C o n siliu lu i C entral din F ranţa, în interesul celor popor de a-şi h o tărî singur cel m ai im p o rta n t cen tru u r
s u b lin ia t la rin d u l său marea al U n iu n ii S indicatelo r din ce muncesc din ţă rile noastre, destinele in deplină indepen ban al acestei reg iu ni, este
im p o rta n ţă pe care guvernul Iugoslavia, şi Duşan Bogda- a! cauzei u n ită ţii m işcă rii sin denţă şi suveranitate, pentru lip s it de e le c tric ita te de m ai
U n iu n ii S ovietice o acordă nov. preşedintele U n iu n ii S in dicale in te rn a ţio n a le ". respectarea p rin c ip iilo r eg ali m u ltă vrem e. A u to rită ţile n i-
c o n v o rb irilo r în problem a l i dicatelor din R.S. Serbia V o rb ito ru l a re le va t în con tă ţii în d re p tu ri, neamestecu gerienc au a n u n ţa t că. proba
b il, nu m ai spre sfîr.şitul a n u lu i
m ită rii cursei în a rm ă rilo r stra A fost de faţă Vasile Şandru, tinuare, că oam enii m u n cii din lu i în tre b u rile interne, avan va putea fi dată în fu n cţiu n e
tegice. D o rim ca obiectivele am basadorul R e pu blicii Socia Rom ânia — m u n c ito ri, ţăran i, ta ju lu i reciproc. uzina electrică.
caro stau în fa ţa în tîln irii dc in te le ctu ali, fără deosebire de
liste Rom ânia la Belgrad, şi n a ţio n a lita te — îşi consacră
la H e lsin ki să fie rezolvate cu absolută în ca d ru l parla m e n
succes, a declarat Sem ionov. m em bri aî Ambasadei. toată puterea lo r de muncă şi Scindarea partidului tu lu i. relatează coresponden
adăugind că dacă la am bele
tu l agenţiei Reuter. In pre
p ă rţi există năzuinţa reală de zent, m enţionează agenţia c i După demonstraţiile
a căuta o înţelegere reciproc de guvernămînt din India tată. p rim u l m in istru dispune
acceptabilă, care să nu lezeze de adeziunea a 210 deputaţi,
securitatea celor două state şi D E L H I 17 (Agerpres). In a u şi reprezentînd aripa sa de
n ic i a ce lo rla lte state, ele pot gurarea sesiunii de iarnă a dreapta au h o tâ rit sâ con sti rep reze ntan ţi ai p a rtid u lu i, din
to ta lu l de 523 de mem Irî ai
şi tre b u ie să depăşească greu P a rla m e n tu lu i d in Ind ia, pro tu ie un gru p de opoziţie de Cam erei in fe rio a re a P a rla antirăzboinice
tă ţile şi p ie d icile evidente şi gram ată pentru 17 noiem brie, n u m it tot „P a rtid u l Congre m e n tu lu i indian.
să găsească s o lu ţii raţionale. coincide cu scindarea p a rtid u su lu i". Totodată, însă, precizează
In ce priveşte delegaţia sovie lu i de g u ve rn â m in t al ţă rii. In urm a c o n s titu irii acestui agen ţiile de presă, p rim u l m i
tică — a co n tin u a t el — efo r Congresul N a ţion al Indian. în grup opoziţionist. Congresul n is tru se poate baza pe vo tu
tu rile sale vo r f i îndreptate două fra c ţiu n i opuse. In ca N aţional Indian, respectiv p ri rile d e p u ta ţilo r com unişti şi din S. U. A.
tocm ai în această direcţie. d ru l unei re u n iu n i care a avut m u l m in is tru Indica G andhi independenţi, care. în cursul
Luind» c u v în tu l. conducăto loc la Delhî, 65 de parlam en şi m e m b rii p a rtid u lu i care o unor d e cla ra ţii recente. au
r u l delegaţiei am ericane. C.e- ta ri m em b ri ai acestui partid s p rijin ă . pierde m a jo rita te a asigurat-o de s p rijin u l lor. W A S H IN G T O N 17 (A ge r te m p o ra r in Ita lia , au orga
ra id S m îth. d ire cto ru l A gen pres). — C a pita la am ericană nizat o d e m on stra ţie de pro
ţie i pentru dezarm are şi con şi-a recăpătat calm ul, după test, in ca d ru l căreia au ce
tro lu l arm am entelor, a s u b li ce tim p dc tre i 2ile a fost ru t g u v e rn u lu i S.U.A. înceta
n ia t că delegaţia S.U.A. este m a rto ra celei m ai grandioase rea a c ţiu n ilo r m ilita re d in
pro fu n d conştientă de .răspun FRAAIŢA: Puternice mişcări greviste m a n ife sta ţii de pace in V ie t V ie tn a m u l de sud. Pe stră zile
derea celor două p ă rţi p a rti nam din istoria S ta te lo r U n i p rin c ip a le d in T oron to (Cana
cipante la in tiln irc a de la H e l te. A m ploa rea acestor m a n i da) m ii de lo c u ito ri ai a c e s tip ,
sin ki. El a dat apoi c itire m e P A R IS 17 — C oresponden a fost declarată în urm a ape Pc de altă parte, m işcarea fe s ta ţii a fost e d ifica to a re m ai oraş şi-au e x p rim a t s p rijin 1)*,
s a ju lu i adresat delegaţiei a tu l Agerpres. A l G heorghîu, lu lu i celor cin ci o rg a n iza ţii grevistă a d o ch e rilo r, decla ales p rin p a rticip a re a a fa ţă de p a rtiz a n ii păcii d in
m ericane de preşedintele R i- tra n sm ite : Această sâptâm înâ sindicale care activează in ca rată la apelul CC.T, a p a ra li a p ro x im a tiv o ju m ă ta te de S U .A . C o m ite tu l suedez
începe în F ra n ţa p rin tr-o re d ru l CEA. zat sîm bâtâ şi d u m in ică a c ti m ilio n de persoane la m itin tru pace în V ie tn am a infu'âti
chard N ixon. Tn mesa) se e x crudescentă a a g ita ţie i socia A p e lu l la grevă a fost la n vitate a în toate p o rtu rile , gul ce a a vu t loc in piaţa u n d u m in ică un m itin g , în c a d ru l
prim ă speranţa că delegaţia le. L u n i. personalul cen tre lo r sat în urm a h o tâ rîrii g u ve r im o b iliz in d zeci de vase. A - de se află m on um e ntul lu i căru ia au lu a t c u v în tu l per
am ericană va aborda aceste c iv ile şi m ilita re ale C om isa n u lu i de a se concedia, pină ceastâ acţiune con tinu ă şi lu n i. George W ashington S enatori, s o n a lită ţi m arcante ale v ie ţii
c o n v o rb iri în s p iritu l unei a- ria tu lu i pentru Energia A to în 1971, un n u m ăr de 2 C00 S a la ria ţii dc la ga2 şi elec m em bri ai C am erei R eprezen pu b lice d in Suedia, p rin tre
titn d în i p lin e de răspundere m ică (CEA) a de cla rat o gre s a la ria ţi d in această ra m u ră tric ita te vor declara, de m a rţi ta n ţilo r, şi alte p e rso n a lită ţi care d e p u ta tu l Sten Andersen,
fa ţă de realizarea un ui acord vă generală. La diverse cen ee va fi re stru ctu ra tă din m o seara, o grevă de 24 de ore de vază ale v ie ţii p o litice şi secre ta rul P a rtid u lu i social
echitabil. tre ale CEA lucrează 31 000 de tiv e econom ice. G reva este pentru a o b ţin e reînceperea sociale am ericane .şi-au e x p ri de m ocra t d in această tară.
După fe stivita te , cele două in g in e ri, cercetători, te h n icie n i pra ctic efectivă de m ai m u lte ne g o cie rilo r asupra s a la riilo r. m at în ca d ru l acestui m itin g Peste 20 000 de persoane au
de le gaţii au avut o în tiln ire şi m u n cito ri. Această grevă zile în toate centrele d in p ro In întreaga Franţă, u ltim e le dezacordul cu p o litica v ie tn a p a rtic ip a t d u m in ică la un
co n fid e n ţia lă . C o n v o rb irile u r R.S. CEHOSLOVACA. - Societatea tehnico-ştiinţifică din na ţio n a lă de 24 de ore a ,.a- vin cie — c iv ile şi m ilita re . în zile au fost m arcate de d iv e r meză a A d m in is tra ţie i N ixo n . m arş pc străzile ca p ita le i da
m ătoare se vo r desfăşura p rin Brno o experimentat recent noi maşini pentru întreţinerea cailor to m iş tilo r" (care va fi p re special la M arcoule, P ie rre la - se m a n ife stă ri de n e m u lţu m i „N e-am adunat aici. a spus neze — Copenhaga — la che
ro ta ţie la -sediul am basadelor ferate. lu n g ită p ro b a b il la 48 de ore) tc şi Cadarache. M ai m ulte re în rîn d u rile ţă ra n ilo r. Doi senatorul George M cG ovcrn, m area O rg a n iza ţie i na ţion ale
U.R.S.S. şi S.U.A. de la H e l In foto ; Curăţâtor de şanţuri. sute de g re vişti au m a n ifestat m em bri ai g u ve rn u lu i a fla ţi p e n tru a cere pace, pe ntru a dc s o lid a rita te cu popo rul
la Cadarache cu pancarte pe in p ro vin cie au fost re ţin u ţi se pune capăt acestui război vietnam ez. P re tu tin d e n i aces
sinki. care s c r ia : „A u s te rita te egal şi nu in tr-u n v iito r înd epă r te m a n ife s ta ţii au avu t un
„Apollo-12" şom a j". „L u p ta noastră este şi con strinşi dc m a n ife sta n ţi tat. ci im e d ia t". sin gu r c u vîn t de ord in e — în
sâ asculte p lîn g e rilc ţă ra n ilo r
cea a în tre g ii ţă ri". n e m u lţu m iţi. „M a rş u l îm p o triv a m o rţii", cetarea im ediată a a g resiunii
afacerilor externe al Republi care a d o m in a t tim p de 40 de am ericane in Vigj,nam .
cii Chile, G abricl Valdcs, ş io - urm ării ore ca p ita la am ericană este
C U R I E R - C U R I E R mologul său ecuadorian Roge- de un obiect In favoarea drepturilor ca ra cte riza t de toate a g e n ţiile — NEW Y O R K * 17 (Agerpres).
lio Valdivieso. In tr-u n comu
C o m p o zito ru l
Leonard
de presă ca o „m a re m an ifes
nicat comun, cei doi m in iştri
B ern stein . a c triţa La ure n Ba-
au ^ritica t u ltim u l discurs al ta ţie paşnică" îm p o triv a răz c a ll şi sen atoru l Charles Go-
b o iu lu i. Cu toate acestea, au
preşedintelui S.U.A., Richard misterios electorale ale iemeiior to rită ţile au înce rca t sâ p re odell s-au n u m ă ra t dum inioâ
Nixon, consacrat re la ţiilo r cu zin te d e m o n stra ţiile d re p t o p rin tre cele 35 de p e rsr' e
ţă rile A m ericii Latine, şi au încercare de vio le n tă „V io care au început o demon »-
A u to rită ţile libaneze au luat contact cu Comandamentul
afirm at că „resping orice con H O U S TO N 17 (Agerpres). — B E R N A 17 (Agerpres) — că vo tu l va fi a firm a tiv , F r i lenţă nu este ceea ce s-a pe ţie in e d ită dc protest îitvpb-
fo rţe lo r de guerilă palestiniene pentru ca adm inistrarea tabe cepţie care contravine suve U n obiect „m is te rio s ", care B ă rb a ţii d in can tonu l e lv e ţi bourg va deveni al şaptelea tre cu t la W ashington şi în a l triv a in te rv e n ţie i S .U .A . in
relor de refugiaţi de pe te rito riu l ţă rii să fie redată o ficia lită ra n ită ţii ţâ rilo r continentului n-a p u tu t fi id e n tific a t pînâ an F rib o u rg au vo ta t d u m in i din cele 25 de cantoane elve te oraşe am ericane, a decla
ţilo r de resort din B eirut", a declarat un purtător de cuvînt că cu o m a jo rita te covârşitoa V ie tn a m — c itire a n u m e lo r
latino-am erican". Discursul în prezent n ic i de e ch ip a ju l ţiene în care fem eile vo r a ra t unul d in tre lid e rii „N o u v ic tim e lo r am ericane ale a-
al M in isterului libanez dc Externe, citat dc agenţia France preşedintelui Nixon, arată lu i „A p o llo -1 2 ", n ic i de te h n i re (19 029 p e ntru şi 7 771 con vea d re p tu l să p a rtic ip e la lu i com ite t dc m o b iliz a re ", ccstui război care va co n tin u a
Presse. In cercurile politice din B eirut se consideră că un ase comunicatul, constituie „un c ie n ii de la c e n tru l spa ţial tra ) în favoarea unei m o d ifi aleg erile can tona lc şi locale. o rg a n iz a to rii m a rşu lu i. „V io -
menea demers a fost necesar în trucît se apreciază că lipsa de răspuns parţial la unele din d in Houston. urm ează la o cări a c o n s titu ţie i ca n lo n a lc In urm ă cu doi ani, b ă rb a ţii 'enţâ — a adăugat el — este cît tim p va d u ra războiul.
control a guvernului asupra taberelor de refugiaţi poate crea revendicările form ulate la dista nţă destul de apropiată astfel in c it fem eile sâ aibă în din can tonu l F rib o u rg au vo fa p tu l că în tim p ce in S U .A . A cţiun ea , care se desfăşoa
probleme delicate. In legătură cu aceasta, agenţia citată in fo r Vina del Mar, care stipulează nava „A p o llo -1 2 ", care se în v iito r d re p tu ri electorale. Pe ta t exact in vers în aceeaşi oam enii m anifestau paşnic, in ră în biserica R iverside d in
N ew Y ork. a fost începută do
mează că în numeroase tabere situate pe te rito riu l Libanului m ijloacele de „reglem entare" dreaptă spre Lună. Această ste un an, a le g ă to rii b ă rb a ţi problem ă: 10 780 s-au p ro n u n V ie tn am sute dc oam eni erau d r John T a lb o tt. care a par
au avut loo in filtră ri ale forţelo r de guerilă palestiniene. a re la ţiilo r dintre America „u rm ă rire " a înce p u t v in e ri. v o r fi chem aţi din nou sâ vo ţa t îm p o triv ă şi 7 905 pe ntru ucişi .şi sute de sate erau dis tic ip a i la ră zb o iu l din V ie t
Latină şi ţările dezvoltate". M ai m u lte d ia lo g u ri schim ba teze — de data aceasta asu recunoaşterea d re p tu rilo r e- truse". încă o dem on stra ţie a nam. „In tim p ce noi ne a-
Lu ni a ‘ sosit la Moscova o nele ce asigură aprovizionarea te în tre sala de co n tro l de la pra c o n s titu ţie i re vizu ite . Da le cto ra lc ale fem eilo r. fa p tu lu i că m arşul a a vu t un flâm în acest loc lin iş tit — a
delegaţie a U niunii Com unişti bazei. Agenţia de presa P hilippinc H ouston şi e ch ip a ju l lu i „A - ca ra cte r paşnic este aceea că spus c l — oam eni m or în
lor din Iugoslavia, condusă de Libia a anunţat deja că nu News Service a relatat că b i pollo-12" au a vu t d re p t scop cei 9 000 de soldaţi, m o b ili V ie tn am In fiecare zi vom
K iro Gligorov, membru at B i va mai fi reînnoit acordul cu lanţul victim elor violenţelor sâ de te rm in e n a tu ra acestui zaţi In ca p ita la am ericană m enţiona p ie rd e rile noastre
roului Executiv al P rezidiului Statele Unite p rivin d această ce au avut loc în cursul ale „o b ie ct zb u ră to r n e id e n tifi „p e n tru m enţinerea o rd in ii", c itin d cu glas tare num ele lor.
UCI, care. la in vita ţia P.C.U.S., bază, acord care expiră în gerilor prezidenţiale de m ar cat" (OZN). au răm as to t tim p u l in ca Vom proceda astfel pentru a
va studia experienţa aplicării 1970. ţea trecută se ridică la 70 T e h n ic ie n ii N A S A au avan zărm i. spune g u v e rn u lu i nostru că
reform ei economice în U .R S S .
m orţi şi 83 răniţi. sat două ipoteze. P o triv it p r i P o triv it d e c la ra ţiilo r condu sintem sătui dc acest război.
şi activitatea organizaţiilor Preşedintele P artidului M un m ei p ă reri, ar f i vorb a de cea c ă to rilo r ..N oului co m ite t de Vom proceda astfel. în fieca
P.C.U.S. pentru înfăptuirea a citoresc din Turcia,. Mehmet ♦ O * de-a tre ia treap tă a rachetei m o b iliz a re ", în zile le de 12, re zi. aşa cum ne cerc con
Un număr de Zo m ineri a
cestei reforme. A ii Aybar, şi-a prezentat de frican i au fost ucişi la mina ;,S aturn-5" care tre b u ie sâ se 13 şi 14 decem brie va fi o r
La aeroport, delegaţia a fost misia la sfirşitu l Congresului de aur Dalny, situată la 160 afle la o anum ită dista ntă de ş tiin ţa noastră. După o pau
întîm pinatâ dc Konstantin K a- extraordinar al partidului. In km de capitala Rhodesici, Sa- „A p o llo -1 2 " în e vo lu ţia ei pe ganizat un al tre ile a m o ra to -’ ză. el a c itit p rim u l num e :
rîu pentru pace în V ie tn am .
tuşev şi M ih ail Solomenţev, această funcţie a fost ales* lisbury, cînd ascensorul în ca o o rb ită solară. Cea de-a do „V o m continua sâ dem onstrăm „E d w a rd Saloines — Chicago
— m ort în V ie tn a m ".
secretari ai C.C. al P.C.US., Mehmet A ii Aslan, membru al rc sc aflau s-a prăbuşit de la ua ipoteză presupune că ar fi îm p o triv a ră z b o iu lu i pînâ cînd
şi de alte, persoane oficiale. C onsiliului de conducere al o înălţim e de 1 000 m etri. A c vorba de p a n o u rile pro te ctoa g u ve rn u l am erican va ordona P rin tre a lte p e rso n a lită ţi cc
partidului. Observatorii con cidentul a avut loc vineri, cînd au lu at parte la această ac
♦ o # re care în co n ju ra u m o d u lu l retragerea tru p e lo r d in V ie t ţiu n e de protest se află cîn tâ -
Consiliul dc M in iştri al Re stată că această schimbare in se efectua schimbul in tre tura lu n a r în a in te a e x tra g e rii sale nam ul de sud", au spus ci. re ţclc dc operă Lco n tyn e P r i
publicii Arabe Unite s-a în tervine după recentele alegeri dc după-amiază şi tura de d in cel de-al tre ile a e ta j al In tim p ce o m are de oa ce şi .Judith R askin, com pozi
tru n it sub preşedinţia lu i Ga- parlamentare în care P artidul noapte. rach etei „S a tu rn ", p a n o u ri ce m eni um plea străzile c a p ita to ru l Lu cia no B crio. s c riito a
m al Abdel Nasser pentru a e Muncitoresc a pierdut un ma ♦ O # sîn t ejectate în m om e ntul se le i S tatelor U n ite , în tr-o sc rea Belt.y Comden. a c tiv is tu l
xam ina situaţia din regiunea re număr de mandate. Cele cinci gemene Ilanson, p a ră rii dc „S a tu m -5 ". P o triv it rie de alte oraşe din întreaga pe tâ rim u l d re p tu rilo r c iv ile
O rientului A propiat în contex . . născute jo i la spitalul londo c a lc u le lo r te h n ic ie n ilo r de la R.D. VIETNAM. - Colectiviştii cooperativei Tran Duong din lum e aveau loc m itin g u ri ale James M e rc d ith şi M anfred
tul contactelor diplom atice P o trivit re latărilor agenţiei nez „Queen C harlotte", se sol, p a n o u rile trebu ie sâ se Haifong recoltind trestia de pe o suprafaţâ de 400 ha pe care o p a rtiz a n ilo r pă cii în V ie tn am . O hrenstein, m em b ru al Cam e
in iţiate în ultim a vreme în de presă Anatolia, începînd comportă „rem arcabil de b i găsească la a p ro x im a tiv 500 utilizează pentru producerea de rogojini şi pentru export. La Roma, ce tă ţe n ii am ericani, rei R e p re ze n ta n ţilo r a sta tu lu i
legătură cu această problemă, din februarie 1970. televiziu ne". Tem peratura lo r m ani km dista nţă de „A p o llo -1 2 ". care locuiesc perm anent sau N ew Y ork.
informează agenţia MEN. M i nea din Ankara va transm ite festă o uşoară creştere şi nu
nistru l de externe al R.A.U., programe în mod regulat. In m ai au nevoie să fie alim en
Mahmud Riad, a prezentat un prezent, în Turcia se efectu tate cu oxigen, a declarat du
raport consacrat recentei în ează numai emisiuni de p ro m inică medicul pediatru A r-
tru n iri a C onsiliului un ifica t bă. chie Norman care se îng rije ş 44
al apărării al L ig ii Arabe. ♦ 0 # te de ele.
Preşedintele B oliviei, gene V ie tn a m iz a re a o n o u a im a g in e a in te r v e n ţie i
♦ O * ra lu l A lfredo Ovando Candia, Gemenele se află în incu
M in istru l afacerilor externe a afirm at că ţara sa este dis batoare la o tem peratură de 4 4
al Canadei, M itch cll Sharp, pusă să restabilească re la ţiile 32 grade ia r mama lor, d-na
şi-a încheiat luni vizita ofici diplom atice cu Chile, dacă Irene Hanson, se găseşte în-
ală In Republica Arabă Unită. guvernul acestei ţâ ri se decla tr-u n pat la o distanţă de nu „D ezam cncanizare egal altele, 99 do veh icu le m ilita ch ia r m ai m u lt, după cum cu adevărat u rm ă rite de plă m ai evident, cu c ît nu este
In cursul vizitei, el a conferit ra de acord cu discutarea p ro mai 10 m etri de ele. astfel in vie tn a m iza re “ . A stfe l ar pu re, m o b ilita te a unei u n ită ţi estim ă sp e cia liştii am ericani. nui cje vie tn am izare a războ vorba nu m ai de echipam en
cu preşedintele Nasser şi alte blemei unei ieşiri la mare cit poate să le vadă oricînd tea f i fo rm u la t, bineînţeles sim ila re saigoneze este asi Acestea fiin d datele pro iu lu i au o cu to tu l altă bază. tu l şi antre na m en tu l de luptă
o ficia lită ţi egiptene, asupra pentru B olivia şi a devierii doreşte. redus la cea m ai sim p lă e x gurată doar de 11 tra n sp o r blem ei, fo rm u la strategică In p rim u l rin d pentru că al a rm a te i saigoneze, c i şi
situaţiei din O rientul A pro apelor flu v iu lu i Lauca. B oli ♦ O # presie, plan ul elaborat re toare. S i în s fîrş it puterea „dezam ericanizare egal v ie l- aşa-zisa vietnam izare, stabi de fa p tu l că uri proces per
piat şi a re la ţiilo r bilaterale, via şi Chile au rupt re la ţiile Ciagomina Grassi Cavallen, cent de către Statele U nite, de foc a u n e i com p an ii de namizare~ naşte de la bun lită o fic ia l ca posibilă peste m anent de dezagregare, ca
anunţă agenţia MEN. diplom atice în 1962, cînd fos Sn vîrstă de 30 ani, a dat naş şi a d m in istra ţia saigonezâ, G i-s, e xp rim a ta în nu m ăru l început serioase în d o ie li în c in c i ani şi de care ar de ra cte riza t în p rim ele şase
tul preşedinte chilian. Jorge tere duminică noaptea la pa p rin care, cel p u ţin de ochii de arm e autom ate, este dc pinde, ch ip u rile , dezam ericu-
♦ Q * . p riv in ţa in te n ţie i reale de a lu n i de dezertarea a 180 000
Mişcarea revendicativa a Alessandri, a ordonat devierea tru gemeni — trei băieţi şi o lu m ii, retragerea tru p e lo r te p a tru o ri m ai m are decît a aplica acest plan. e vid e n ţiin d nizarea răzb oiulu i, înseamnă de oam eni, şi-au pus am pren
m un citorilor de la şantierele apelor flu v iu lu i Lauca care restre am ericane este con di saigonezilor. alte scopuri decit cele apa- practic continuarea in te rve n ta pc starea de lu c ru ri exis
navale din Lisabona, intrată izvorăşte pe te rito riu l b o livi fetiţă. N oii născuţi se află sub ţion ată de înlocuirea lo r cu Sute de m ii de arm e au to ţie i d ire c te .in toată această tentă în rîn d u rile tru p e lo r
în cea de-a treia zi, continuă an supravegherea medicală. Se fo rte sud-vietnam ezc. . m ate M-16 — u ltim u l cu perioadă şi m enţinerea tru re g im u lu i T h ie u -K y. (Şi in
să se extindă. Peste 5 000 de ♦ O * precizează că lehuza a urm at Ecuaţie strategică, in care v în t al te h n ic ii in acest d o pelor S.U.A., prezenţă ce se această ordine de idei sâ nu
m uncitori au încetat lucrul şi In capitala chiliana au luat recent un tratam ent îm potri cel de-al doilea term en re m eniu. un m are nu m ăr de Comentariu vrea estompată p rin a c ţiu n i u ită m că înşişi c o n s ilie rii a
au ocupat atelierele. G reviştii sfîrşit convorbirile, ce au du prezintă practic o m aro ne tu n u ri, m ai m ulte escadrile de lin iş tire a o p in ie i publice
cer majorarea salariilor şi rat patru zile, între m in istrul va ste rilită ţii. cunoscută, se va dovedi, de lentă şi eşalonată retragere m ericani apreciază că un Gi
îm bunătăţirea condiţiilor de ch ia r şi num ai d in punct de de avioane de asalt cu reac poate f i în lo cu it num ai de cel
trai. Nu se exclude posibilita ţie, precum si cîteva flo tile ce nu ar afecta In fond po p u ţin doi m ilita ri saîgonezi).
tea ca mişcarea revendicativă La Lusaka a fost semnat un acord între Zambia, Tanza vedere tehnic, de nerezolvat. flu v ia le au şi fost transfe re n t afişate. Tn afară de a te n ţia lu l p ro p riu -zis de lu p Iată dc ce in acest con text
să cuprindă şi alte sectoare nia şi R.P. Chineză p rivind construirea şi finanţarea unei căi In fond, ce reprezintă astăzi rate de către arm ata saigo ceasta, dezangajarea S.U.A. tă. ob serva to rii p o litic i aprecia
industriale. ferate între cele două ţâ ri africane. Calea ferată, care va lega arm ata saigonezâ ? Pe h ir- nezâ. O prim ă acţiune de m o şi retragerea tru p e lo r sale — Se pune întrebarea : în cc ză noul plan al vietnam izâ-
regiunea cupriferă din Zambia cu Tanzania va avea o lungi tie — a p ro x im a tiv 800 000 dernizare şi com pletare a e denum ită eu fem istic „deza m ăsură în cei c in c i ani şi r ii răzb oiulu i ca o încercare
♦ o * . . . me de 1 800 kilom etri şi o capacitate anuală de transport de de oameni. C it priveşte dota ch ip a m e n tu lu i m ilita r al de a da o nouă im agine
G uvernul dc la T rip o li a in m ericanizare- pe ntru a nu sc după această perioadă — da
aproxim ativ 3 milioane tone. Valoarea proiectului este apre rea m ilita ră actuală a arm a tru p e lo r saigoneze va costa in te rve n ţie i am ericane în
terzis avioanelor americane să spune lu c ru rilo r pe num e — că ar fi sâ acceptăm, p rin
mai utilizeze baza m ilitară a ciată la 150 milioane lire sterline. P o trivit acordului, această tei saigoneze se im p un e o P entagonul a p ro x im a tiv 6.2 este con diţiona tă şi dc alte absurd, ca po sib il pla n u l a- V ie tn am u l dc sud şi, to to
cale (erată urmează să (ie dată in exploatare în decurs de 5 com paraţie cu co rp u l expe- m ilia rd e de do la ri. In ip o te
S.U.A., Wheelus, aflată pe te elem ente ca dim inuarea o sti m crican, ceea ce nu cred de dată. de a calm a op inia pu
rito riu l Libiei, a declarat, în d iţio n a r am erican, adică cu za avansată de în lo cu ire in lită ţilo r — cerere ştiută ca a ltfe l n ici e x p e rţii m ilita ri blică am ericană şi m on dia
cadrul unui interviu acordat stad iul e ch ip ă rii acelor tr u v iito r a c o n s ilie rilo r a m e ri nerealizabilă a tit tim p cît — arm ata saigonezâ va fi in lă. S itua ţia dc pe cîm p u l de
pe pe care, teoretic, se pre cani. m ii dc o fiţe ri şi gra
ziarului „A l Ahram “ m inistrul continuă agresiunea — şi c- stare sâ facă faţă situ a ţie i luptă nu se va schim ba. însă,
libian al apărării, colonelul supune că le va înlocui. O da ţi saigonezi au fost trim iş i voluţîa c o n v o rb irilo r eva dri- care pentru un corp expedî- în a va n ta ju l S tatelor U nite,
Adam al Houaz. EL a adăugat d iv iz ie am ericană dispune de la şcoli m ilita re în S.U.A., partite. al căror progres este ţio n a r am erican de peste şi în această p riv in ţă m a rja
că vor fi luate măsuri stricte— 70 de tu n u ri, în tim p co una T ailanda şi F jlip in e . T o t a îm pie dicat însă dc însăsi po cin ci sute de m ii de oam eni dc m anevră ce se speră a fi
în caz de nevoie va fi u tili saigonezâ de nu m ai 26 de pie cest e fo rt de echipare, dar ziţia S tatelor Unite. dotaţi cu o m odernă tehnică realizată la con ferin ţa de la
zată şi forţa armată — pentru C U R I E R - C U R I E R se de a rtile rie . In tim p ce în m ai ales de form are m oder Paris sc va dovedî iluzorie.
punerea în aplicare a acestei echiparea u n u i batalion dc nă a arm a te i saigoneze. va De fapt semnele dc 'între de război s-a dovedit fără 1
dispoziţii. Vor fi exceptate de puşcaşi m a rin i in tră , în tre necesita însă cin ci ani sau bare cu p riv ire la in te n ţiile ie şire? F a p tu l este cu a lît ADRIAN IONESCU
la aceste măsuri numai avioa
TIPARUL t întreprinderea poligrafica Deva. 14 06?
0