Page 61 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 61
PROIETAPI PIN TOATE ŢÂRILE, UNIŢt-VĂ! Redacţia
Anul XXI
N r. 4628 şi administraţia
ziarului
Miercuri
DEVA, str. Dr. Petrii Grozo, nr. 3J.
19 noiembrie telefoane : redactor şef - 11588 ; re
dactor şei adjunct, secretar de redaeţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cui-
1969 tură-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid — 11275 ; telefon de
4 PAGINI, 30 BANI
serviciu intre orele 16-24 — 11585.
Ieri, la amiază, a luat sfîrşit şedinţa plenară a
S E S I U N I A 3- f l A M A R I I A D U N Ă R I N A Ţ I O N A L E
A u f o s t a d o p t a t e :
® Legea privind organizarea şi funcţionarea miliţiei;
• Legea privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură
cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste;
9 Legea privind executarea pedepselor
Lucrările acfuaiei sesiuni vor continua în comisii permanente
Expunerea Ia proiectul de lege privind
Vdunore Naţionolâ o tului textil din Cisnâdie, şi Pa-
Socialiste Romonio raschiv benescu, preşedintele
luat, morţi dunioea- Consiliului judeţean Goloţi al m m m m
le celei de-o treia sindicatelor. organizarea şi funcţionarea miliţiei La panoul de comandă al staţiei, de electrofiltre din com
celei de-o şosea le Proiectul de lege o fost apoi binatul hunedorean, operatoarea Filofteia Barbu urmăreşte func
discutat pe articole, in conţi- ţionarea corectă a instalaţiei. polo . ^ (j^g^A
se oflou deputaţii nuore, prin vot secret, cu bile, prezentată de deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne
unări Naţionale, pre- Morea Adunare Naţionolâ o
Tieroşî invitoţi - con- adoptat Legea privind angaja P roiectul de lege pe eare-J dere penală a celor vin ova ţi. S p rijin u l activ al m aselor de rarea a v u tu lu i obştesc şi per
e instituţii centrale şi rea gestionarilor, constituirea prezentăm este m e n it să d e fi In executarea a trib u ţiilo r ce cetăţeni a c o n s titu it şi con sti sonal, a tu tu ro r v a lo rilo r o rîn
obşteşti, activişti de de garanţii şi răspunderea in nească ro lu l, organizarea şi le re vin , o fiţe rii şi su b o fiţe rii tuie pe ntru m iliţie o chezăşie d u irii noastre socialiste. Trimestrul IV - hotărîtor pentru înfăptuirea
de stat, personalităţi legătură cu gestionoreo bunu fun cţiona rea m iliţie i rom âne de m iliţie vo r avea d re p tu l şi a în d e p lin irii in bune condi- P ro ie ctu l de lege stabileşte
economice, ştiinţifice rilor organizaţiilor socialiste. — una din p îrg h iile de în fă p ob lig a ţia de a conduce la se ţiu n i a s a rc in ilo r ce-i sînt în sarcini de cooperare a m iliţie i
s, ziarişti. Lo cel de-al 4-leo punct al tu ire a p o litic ii p a rtid u lu i şi d iile organelor de m iliţie pe credinţate. P ornind de aici, cu celela lte u n ită ţi şi organe sarcinilor economice
ezenţi şefi oi mîsiu- ordinii de zi, ministrul justiţiei, s ta lu lu i nostru in do m en iul a- cei care p rin a cţiu n ile lo r pe- pro ie ctu l prevede po sib ilita te a ale M .A .I., C S S . şi M .F.A.
jmalice acreditaţi la Adrian Dimitriu, o prezentat p â râ rii c u c e ririlo r re v o lu ţio rie litea zâ ordinea publică, o rg a n iză rii gru pe lor de s p ri în în d e p lin ire a unor a trib u ţii
corespondenţi oi pre- expunerea Io proiectul de lege nare ale po po rulu i — şi să via ţa şi in te g rita te a cetăţeni jin ale m iliţie i form ate din p riv in d securitatea sta tu lu i,
privind executarea pedepselor, co n trib u ie la rid icare a n iv e lu lor. cetăţeni care se bucură de s ti paza fro n tie re i de stat. apăra Potenţialul laminoa-
;ii şi invitaţii au in- iar deputatul Mihail Ghelme- lu i m u n cii desfăşurate dc o r P ro ie ctu l de lege prevede mă şi respect în rîn d u l lo rea locală antiaeriană şi a a l
:u puternice şi înde- geanu, vicepreşedinte ol Co ganele de m iliţie în apărarea că organele de m iliţie execută c u ito rilo r şi care se oferă vo to r a trib u ţii prevăzute de lege.
auze sosirea în sola misiei juridice, raportul acestei p ro p rie tă ţii socialiste şi per a trib u ţiile ce le re vin din ho- lu n ta r să s p rijin e organele de P o rn in d de la fa p tu l eâ a
iţe o tovarăşilor : comisii la proiectul de lege in j sonale ale cetă ţe nilor, a dre p lâ rîrile c o n s iliilo r populare şi m iliţie pe ntru m enţinerea or plicarea şi respectarea Întoc
eauşescu, Ion Gheor- discuţie. tu rilo r şi intereselor lo r lega de ciziile co m ite te lo r e xe cu ti d in ii publice, precum şi pen m ai a le g a lită ţii în activita tea relor hunedorene -
rer, Emil âodnaraş, In cadrul dezbaterilor ce au le, m enţinerea o rd in ii Şi li- ve, le Inform ează periodic tru prevenirea şi descoperirea m iliţie i şi. in general, re a li
lescu-Mizil, Gheorghe urmat ou luat cuvintul depu niştei publice. despre starea in fra cţio n a lă , in fra c ţiu n ilo r şi c o n tra v e n ţii zarea sa rc in ilo r ce-i sînt în
, Virgil Trolin, llie taţii Emilion Nucescu, preşedin In proiect sînt prevăzute a m ăsu rile luate pentru pre ven i lor. cre d in ţa te de p a rtid şi guvern
axim Berghianu. Con- tele Tribunalului Suprem ol Re trib u ţii p riv in d apărarea p ro rea şi descoperirea in fra c ţiu F aptul că in a ctivita te a sa sînt d ire ct co n diţiona te de
bâgan, Emil Drâgă- publicii Socialiste România, şi p rie tă ţii socialiste — tem elia n ilo r. asigurarea pazei în ora m iliţia se s p rijin ă pe p a rti n iv e lu l po litico -id eolog ic. de valorificat integral!
nos Fozekos, Petre Gheorghe Pop, prim-vicepre- o rîn d u irii noastre — şi a celei şe şi com une, precum şi cu ciparea largă a ce tă ţe n ilo r re pregătirea profesional ju rid ic ă
nitru Popescu, Leonte şedinte al Consiliului popular personale a cetă ţe nilor, preve p riv ire la o rd in ele şi in s tru c zultă şi d in acele prevederi şi de c u ltu ră generală a cadre
teorghe Stoica, Vosile judeţean Maramureş. nirea şi descoperirea eu ope ţiu n ile p rim ite de la M in iste ale p ro ie ctu lu i care precizea lor, în proiect s-a s ta b ilit câ
După discutarea pe articole. ra tiv ita te a in fra c ţiu n ilo r, ru l A fa c e rilo r Inte rn e şi la ză că orgânele m iliţie i colabo pregătirea pe rson alu lu i m ilita r Pentru colectivele Hc lum inători hunedorcni, a deve
u-se la punctul 2 de Marea Adunare Naţionala o id e n tifica re a şi prinderea in m ăsurile ce se im p un a fi lu a rează cu organele Şi organiza se face în şcoli m ilita re de o fi nit o tradiţie ca m ult Înainte de încheierea unui an de
ea de zi, deputatul adoptat prin vot secret, cu bile, fra c to rilo r. De asemenea, sînt te pentru aplicarea lor. ţiile dc stat şi obşteşti, cu o r ţe ri. de m a iş tri m ilita ri şi sub muncă să-şi evalueze c ifric drum ul parcurs şi să chib-
•nescu, ministrul alo- Legea privind executorea pe prevăzute a trib u ţii re fe rito a re In întreaga lo r activita te ganele presei, ra d io u lu i, tele o fiţe ri. centre Şi c u rs u ri de zuiascâ temeinio h noua etapă superioară ce trebuie stră
:erne, a prezentat ex- depselor. la apărarea d re p tu rilo r şi in organele de m iliţie au p rim it v iz iu n ii şi cin em a to grafie i In pe rfecţionare şi că pentru sa bătută. Cu a tit mai m ult ne sim ţim îndatoraţi să facem
lo proiectul de lege In şedinţa de marţi diminea tereselor legale ale persoane si prim esc un preţios s p rijin scopul c re ă rii unei puternice tisfacerea necesarului de spe acest lucru acum cinci nc pregătim sn păşim in ultim ut
rganizorea şi funcţio- ţa, deputaţii au adoptat, de lor, siguranţa c irc u la ţie i pe d in partea oam enilor m un cii, o p in ii îm p o triva celor care c ia liş ti ce nu pot fi p re g ă tiţi an al cincinalului actual, cincinal ce trebuie încheiat In
llţiei. Raportul Comi- asemenea, modificări în com d ru m u rile publice, eliberarea educaţi de p a rtid în s p iritu l încalcă legile, pe ntru pre ve n i în şcolile m ilita re pot fi an sp iritu l înaltelor exigenţe şi răspunderi pe care Congre
ru consiliile populare ponenţa unor comisii perma şi c o n tro lu l actelor de trecere respectării legilor, al cinstei, rea şi descoperirea in fra c ţiu g a ja ţi absolvenţi ai in s titu te sul al K-lea a! P.C.R. le pune in faţa siderurgiei romA
istroţia de stat şi al nente ale Marii Adunări Naţio- a fro n tie re i, ţinerea e vide nţei lo r c iv ile de în vâ ţâ m în t supe neşti, in consecinţă a com binatului nostru, ca principal
juridice la acest pro- nole - punct prevăzut în or popu laţie i şi eliberarea acte d re p tă ţii şi e c h ită ţii sociale. n ilo r şi co n tra v e n ţiilo r, apă- rio r. producător şi futnizo# de metal al ţării.
lege a fost prezentai dinea de zi. La propunerea lo r care ce rtific ă Identitatea, A ctivitatea de ansamblu din acest an a lam inoarelor
totul Dumitru Balalia, Biroului M.A.N., în locul depu- d o m ic iliu l şî cetăţenia. Expunerea ia proiectul de lege se înscrie armonios în cadrul prevederilor planului de
ele Comisiei pentru totuluî Florea Dumitrescu, care S ta b ilin d d is tin c t a trib u ţiile stat. Remarc in mod deosebit caracterul dinam ic al creş
populare şi adminis- îndeplineşte funcţia de minis şi su rcinile organelor m iliţie i, te rii producţiei de Itnunate. datorită u tiliz ă rii extensive
slat. tru al iinonţelor, deputatul precum şi m ijloa cele dc rea privind angajarea gestionarilor, şi intensive a capacităţilor dc producţie, perfecţionării
baterea proiectului de Virgil Pîrvu o fost oles membru liza re a acestora. pro ie ctu l tehnologiilor de lam inare, a program ării şi organizării
luat cuvintul deputa ol Comisiei economico-finon- este c lă d it pe p rin c ip iu l res proceselor de producţie. S-au înregistrat progrese im
ta Dobrovici, prim-se- ciore. In locul deputatului An- pe ctului faţă dc lege, faţă de constituirea de garanţii şi răs portante pe linia sp o ririi capacităţii de încălzire la blu-
I Comitetului judeţean gelo Miculescu, care îndepli om şi adevăr In acest sens in ming 1 300, extinderii ajusta,ielor, d ive rsifică rii stru ctu rii
tipodimensionale a lam inatelor, reducerii procentului de
ol P.C.R., preşedintele neşte funcţia de ministru al o- proiect sc prevede că organele
ui populor judeţean, griculturii şi silviculturii, Marea m iliţie i işi desfăşoară întreaga rebuturi şi pierd erilor dc metal, întărirea disciplinei In
muncă. Tonte acestea se concretizează în depăşirea con
Benko, prîm-vicepre- Adunare Noţionolo a oles pe activitate- pe baza şi in exe punderea în legătură cu gestiona stantă a prevederilor planului, astfel că la ora actuală
al Consiliului popular deputatul Dumitru Coliu, ca cutarea legii. lam ina torii hunedorcni raportează peste plan 10 000 tone
i Mureş. După dis- membru al Comisiei pentru a- R eferîndu-m â la unele a tri blum uri şi ţagle de relam inare şi 7 500 tone lam inate
pe articole, Moreo A- griculturâ şi silvicultură. b u ţii m ai im p o rta n te ale m ili rea bunurilor organizaţiilor fin ite plin?
Naţională o adoptat Lo amiază, şedinţa plenară ţie i. in legătură cu care pro Desigur, capitolul realizări poate fi m ult extins. Sar
secret, cu bile, Legea a luat sfîrşit. Tovarăşul Ştefan iectul de lege aduce unele e- cinile de amploare şi com plexitate sporită ce ne stau In
organizoreo şi funcţio Voitec, preşedintele Morii A- Icm cnte noi, unele pre ciză ri şi socialiste faţă nu ne îngăduie insă un asemenea răgaz. D im potrivă,
narea miliţiei. dunâri Noţionole. o anunţat c la rific ă ri necesare, m enţionez ele ne obligă să procedăm cu luciditate la comonsura-
Lo următorul punct de pe ca în conformitate cu princi fa p tu l că se stabilesc co n d i rea realistă a realizărilor, la analiza lor exigentă. Pentru
ordinea de zi, deputatul Fio- piul sesiunilor deschise, lucră ţiile in care o fiţe rii şi su b o fi prezentată de deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor anul 1970, la blum uri vom avea dc făcut faţă unor spo
rea Dumitrescu, ministrul fi rile actuolei sesiuni vor con ţe rii în tre p rin d mâsur» m iliţie - ru ri care se apropie sensibil de capacitatea proiectată,
nanţelor. a prezentat expune tinua in comisii permanente neşti în scopul co m b a te rii in - Vă rog să-m i p e rm ite ţi să la folosirea judicioasă a bu asigurarea u n u i aparat gestio ia r la lam inorul de sem ifabricate creşterea efectivă re
rea la proiectul de lege pri care vor examina celelalte pro fia c ţio n is m u lu i şi al m en ţine vă prezint, din însărcinarea n u lu i public. nar corespunzător, p e rfe cţio prezintă mal m ult de 300 000 tone în comparaţie cu anul
vind angajarea gestionarilor, iecte de legi înscrise pe ordi r ii o rd in ii. C o n siliu lu i de M in iş tri, spre In general, se poate a firm a narea sistem u lu i g a ra n ţiilo r, in curs. Un spor im portant este prevăzut a se realiza la
constituirea de garanţii şi răs nea de zi o sesiunii. Reluarea Aşa spre exem plu proiectul dezbatere şi adoptare, proiec că u n ită ţile economice şî bu în tă rire a ră sp u n d e rii m a te ri lam inate fin ite pline, unde Hunedoara va trebui să se r i
punderea în legătura cu ges lucrărilor în şedinţe plenare va prevede că atunci cînd există tu l de lege p liv in d angajarea getare s-au preocupat îndea ale. dice pentru prim a oară la un volum de producţie de pe
tionarea bunurilor organizaţii fi anunţată din timp. date şi in d ic ii tem einice re fe g e stion arilor, con stituire a dc proape, în tr-o m ăsură to t m ai O dispo ziţie nouă din pro ste 2 m ilioane tone, cu circa 180 000 tone mai m ult faţade
g a ra n ţii şi răspunderea in le
lor socioliste. Deputatul Aurel rito a re la pregătirea s â v îrş irii mare, de a d m in istra re a şi iectul de lege priveşte trage acest an.
Vijoli, preşedintele Comisiei O unor fapte prevăzute de legea gătură cu gestiunea b u n u rilo r gestionarea corespunzătoare a rea la răspundere a conducă In prim plan se im pun a fi executate o seamă de lu
o rg a n iz a ţiilo r socialiste.
economico-finonciore, a pre penală, organele de m iliţie iau Cu deosebită fe rm ita te a v a lo rilo r m a te ria le şi băneşti to rilo r de o rg a n iza ţii socialis crări de extindere, de modernizare şi dotare tehnică a
zentat raportul acestei comisii După încheierea şedinţei m ăsuri pentru stringerea şi s u b lin ia t tovarăşul N icolae ce le-au fost încredinţate. te şi a a lto r salariiaţi, so lid a r lam inoarelor. Capacitatea de încălzire la blum ing „1 300"
şl ol Comisiei juridice. plenare, comisiile permanente : ve rifica re a probelor, id e n tifi Ccauşc.seu. secretarul general T otuşi, trebu ie a ră ta t că ac cu gestionarul care a produs trebuie completată prin term inarea construcţiei a încă 6
In legătură cu proiectul de economico-finoncîoră ; pentru carea şi prinderea in fra c to ri al p a rtid u lu i, in ra p o rtu l pre tiv ita te a gestionară nu a ţin u t paguba, dacă acesta a fo st cuptoare cu flacără întoarsă, din care 4 cuptoare pînâ
lege supus dezbaterii, ou luat agricultură $î silvicultură ; pen lo r. In acest scop m iliţia efec zentat la Congresul al X -lea, pasuj cu necesităţile şi c e rin an ga jat fără respectarea con la finele anului, precum şi asigurarea unei noi macarale
cuvintul deputaţii losif Uglor, tru învâţomînt, ştiinţa şi cultu tuează in ve stig a ţii, constatări necesitatea string en tă de a in ţele actualei etape de dezvol d iţiilo r de vîrstâ. s tu d ii şi Tiegler în zona cuptoarelor Pentru ca blum in gu rilc să
prim-seeretor al Comitetului ră ; pentru sănătate, munco şi te h n ic o -ş tiin ţific e , re ţin e ri de troduce o ordine riguroasă în tare a societăţii noastre S înt stagiu a p re v e d e rilo r re fe ri lucreze intensiv la nivelul sarcinilor, socotim necesar
să se întreprindă toate măsurile pentru asigurarea şarje
judeţean Satu Mare al P.C.R., prevederi sociale ; juridică s-ou persoane în cazurile sta b ilite ad m in istra rea a v u tu lu i ob cazuri clnd norm ele p riv in d toare la antecedentele pena lo r calde de la o ţclâ rii cel puţin în proporţie dc 00 la
preşedintele Consiliului popu întrunit in şedinţe de lucru. dc lege şi a lte a c tiv ită ţi de ştesc. în gospodărirea u n ită ţi gestionarea b u n u rilo r nu se le. Aceeaşi răspundere o vo r sută, existenţa unui stoc permanent de lingo uri reci şi
lor judeţean, Eleonora Nilca, respectă, nu se fac la tim p avea şi cei v in o v a ţi de nc-
cercetare penală, m enite să lo r şi In u tiliza re a m ijlo a ce in v e n ta rie rile , o rî se fac su respectareva d is p o z iţiiJ o r p r i crearea co n d iţiilo r pentru ca cel tîr/.iu In jum ătatea anu
director general al Combina- (Agerpres) c o n trib u ie la sta b ilire a ade lo r m a teriale şi băneşti, de p e rficia l. nu se ţin e la zi şi vind con stituire a de g a ra n ţii, lui viito r, întreaga producţie a oţelărici M a rtin nr. 2 să
v ă ru lu i şi tragerea la râspun- a veghea cu toată hotârlrea corect evidenţa b u n u rilo r, nu în lim ita g a ran ţiei neconsti- fie turnată in lingouri de 8 şi 9 tone.
se asigură depozitarea şi pa l u i te.
In opera de în n o ire şi p e r za lo r in c o n d iţii corespun Ţ in în d scama că u n ii ges ÎOSIF PIRVU
fe cţio n a re a în tre g ii noastre Expunerea la proiectul de lege zătoare. ia r uneori sînt anga tio n a ri creează in te n ţio n a t
le g is la ţii, p rin adaptarea c i la ja ţi gestionari n e p re g ă tiţi sau p lu su ri în gestiune, îndeosebi inginer şef la Combinatul
s ta d iu l actual de dezvoltare, c h ia r cu antecedente penale, p rin înşelarea c u m p ă ră to ri siderurgic Hunedoara
un Joc im p o rta n t il ocupă le privind executarea pedepselor toate acestea fa vo rlzîn d pro lo r, cu scopul de a-şi însuşi
g is la ţia penală. ducerea de pagube. aceste p lusu ri, s-a considerat
N o u l cod penal prevede că La cele arătate se adaugă necesară sancţionarea penală
pedeapsa este o m ăsură do prezentată de tovarăşul Adrian Dimitriu, ministrul justiţiei şi fa p tu l că re g le m e n tă rile în a fo rm ă rii de plusu ri în ges
c o n strin g e re care se ap lică vigoare, corespunzătoare con tiu n e p rin m ijlo a ce fra u d u
in fra c to rilo r, în ra p o rt cu fo rm ă rii unei a titu d in i corec p o rte cu g rijă fa ţă de b u n u ru l ales sau desem nat d in o d iţiilo r dc acum un deceniu loase.
p e ricu lo zita te a socială a fa p te a acestora fa ţă de ord in e a r ile p ro p rie ta te socialistă. fic iu şi la p o s ib ilita te a pre cln d au fost introduse, nu O rie ît de bine ar fi con
te lo r comise. T otod ată, cod ul d c d re p t şi de re g u lile de O in s titu ţie im p o rta n tă a s tă rii de că tre ei a un ei m ai răspund e xige nţelo r de s tru ită o lege, ea nu p ro d u
penal prevede că exe cutarea c o n v ie ţu ire socială. Reeduca c o d u lu i penal, d e riv în d d in m un ci u tile . astăzi. ce efectele scontate decit în Au îndeplinit Pentru determi
pedepselor se face în c o n d i rea celor con da m naţi este re concepţia asupra pedepsei, P ro ie c tu l m ai c u p rin d e dis
ţiile s ta b ilite de lege. alizată şi p rin c a lific a re a sau este aceea a lib e ră rii c o n d i p o z iţii p riv ito a re la e xe cuta S istem ul g a ra n ţiilo r m ate m ăsura în care este ap licată narea umidităţii
re c a lific a re a lo r, in tr-o mese ţio n a te In ap lica re a dispo zi rea pedepsei cu m oartea, a ria le a devenit in e fic ie n t da cu rig u ro zita te , in toate v e ri
In acest scop, s-a în to c m it to rită fa p tu lu i că In tim p ce gile econom iei şi pe toate planul anual
p ro ie ctu l de lege p riv in d e- rie . p rin a c ţiu n ile e u ltu ra l- ţ iilo r care reglem entează a- m en zii penale şi pedepselor valoarea m edie a g e stiu n ilo r tre p te le erarhice. Este deci cocsului
xeeutarea pedepselor, pe ca ed uca tive desfăşurate la lo cu ceastâ in s titu ţie , p ro ie c tu l f i co m p lim e n ta re , la paza con s-a m ă rit con sid erab il, cu a n
rile de deţinere, p rin p o sib i xează c rite rii p e n tru c a lc u la d a m n a ţilo r şi accesul In lo cu de d a to ria m in is te re lo r şi o r
re, d in însărcinarea C o n s iliu lu i tu m u l g a ra n ţiilo r s-a m e n ţi In cadrul Com binatului si
lita te a ce le este acordată de rea p ă rţii de pedeapsă ee rile de deţinere. ganelor centrale, com ite te lo r Ie ri în schimbul I m inerii
de M in iş tri, vi-1 supun spre n u t la acelaşi n ive l ; totodată, executive ale c o n s iliilo r popu derurgic Hunedoara a fost
e xa m in a re şi adoptare. P ro a p rim i c ă rţi, zia re şi re v is poate f i con sid erată ca exe P e n tru ap lica re a p re ve d e ri sistem ul actual nu perm ite lare. co n d u ce rilo r de u n ită ţi raionului II, zona a 3-a, dc la pusă la punct o nouă teh
ie c tu l cu p rin d e d is p o z iţii re te. precum şi p rin s tim u la cu ta tă pc baza m u n c ii pre lo r expuse, s a rc in i deosebite folosirea g a ra n ţiilo r pentru econom ice şi bugetare să ve mina Lupcni şi-au îndepli nologic de determ inare a u-
fe rito a re la Jocurile de d e ţi rea celor d is c ip lin a ţi, s tă ru i state. re v in org a n e lo r de la lo c u rile acoperirea pagubelor decit în gheze )a respectarea legii, să nit sarcinile de plan cc Ic m id ită lii cocsului p rin meto
nere. re g im u l e x e c u tă rii pe to ri in m uncă, care dau do P e n tru c o n d a m n a ţii m in o ri, de d e ţine re, care v o r tre b u i cazul desfacerii c o n tra c tu lu i instruiască tem einic în tre g u l reveneau Ia extracţia dc căr da în ce tin irii neutronilor.
depselor. organizarea m u n c ii vezi tem einice de în d re ptare . se asigură c o n d iţii speciale să-şi desfăşoare întrea ga a c ti aparat gestionar, să u rm ă bune in acest an. L'stc o rea li Noua tehnologie a fost elabo
c o n d a m n a ţilo r şi lib e ra re a A stfe l p e n tru aceştia pro ie c dc educare, in s tru ire şi c a li v ita te p o triv it le g ii şi in ve de m uncă sau tre ce rii gestio zare ob|inulă ca urmare a rată de specialişti din ca
tu l prevede, spre deosebire de fic a re în m uncă. E i con tinu ă derea re a liz ă rii s c o p u rilo r n a ru lu i in altă fun cţie. rească rid ica re a con tinu ă a creşterii p ro du ctivităţii mun
co n d iţio n a tă , precum şi unele drul com binatului şi ai In
reglem entarea actuală, că pot în v â ţâ m în tu l general o b lig a sale. ca şi p ro c u ro rilo r cu a De asemenea, actualele dis n iv e lu lu i său de pre gă tire cii care a fost depăşită cu
m ăsuri speciale p riv in d m i profesională şl a co n ştiin ţe i 780 Uc pc post. fa(â dc cea stitutului dc fizică atomică
n o rii şi fem eile. Pedeapsa în presta m uncă fă ră pază in a to riu şi li se creează p o sib i tr ib u ţii de supraveghere a p o z iţii legale nu reglem entea din Bucureşti. D eterm inările
c h is o rii se execută in lo c u ri fa ra lo c u lu i de d e ţin e re sau lita te a de a do bînd i o pregă re sp e ctă rii le g a lită ţii in a c ti ză în m ăsura cerută răspun sale socialiste. planificată, precum şi a ex care sc fac p rin această teh
pot fi fo lo s iţi p e n tru suprave tire profesională, p o triv it cu v ita te a acestor organe. De a tind erii mecanizării şi mo
de de ţin e re anum e o rg an iza derea co n d u că to rilo r de În Totodată, sin t necesare în nologic durează numai două
gherea a lto r con da m naţi la g ra d u l de şco la riza re şi a p ti semenea, p re ş e d in ţii trib u n a dernizării flu x u lu i tehnologic
te, la care co n d a m n a ţii sînt tre p rin d e ri şi a a lto r anga fiecare u n ita te m ăsuri care minute, putîndu-sc realiza in
Jocurile de m uncă. tu d in ile lo r le lo r judeţene sau ju d e e â to rii In subteran.
re p a rtiz a ţi după n a tu ra in ja ţi. astfel in c it practic, fo a r să asigure ţinerea corectă a fiecare moment corecţiile a
fra c ţiu n ii. d u ra ta pedepsei şi In c a d ru l re g im u lu i prevă O a te n ţie deosebită se dă delegaţi de aceştia vor tre b u i te ra r a fost antre na tă res evide nţelo r. efectuarea la I.a acest succes au concu supra um idită ţii cocsului fo
co m p o rta re a lo r. zut p e n tru executarea pedep c o n d iţiilo r în care se execută să-şi ir.deplincascâ cu e x i po nsabilitatea celor care tre tim p sî cu exigenţă a in v e n rat in prim ul rînd m em brii losit la încărcarea furnalelor.
selor, p ro ie ctu l stabileşte o- m ăsura a re s tă rii p re ve n tive , genţă şi sim ţ de răspundere buiau să se îngrijească In ta rie rilo r. depozitarea cores brică/.ii conduse dc Mîhni
In tim p u l e xe cu tă rii pedep Pentru anul v iito r se pre
sei în c h is o rii. co n d a m n a ţii b lig u ţiiio pe care le au con sta b ilin d u -se d is p o z iţii specia a trib u ţiile noi ee le-au fo st p rim u l rîn d de păstrarea a punzătoare a b u n u rilo r m ate lllnga care a dat peste sar conizează ca pentru dirija re a
d a m n a ţii şi d re p tu rile ce le le re fe rito a re la lo c u rile de în c re d in ţa te p rin legea de o r ria le. păstrarea în siguranţă cinile planificate cc reveneau automată a tu tu ro r corecţii
s în t o b lig a ţi să presteze o v u tu lu i obştesc şi de folosirea
sin t acordate. C o n d a m n a ţii deţinere, la separarea de cei ga nizare judecătorească, de a a m ijlo a ce lo r băneşti, asigu brigăzii pe perioada cc a tre lor tic um iditate să fie fo
m uncă u tilă , m unca c o n s titu sînt o b lic a ţi să respecte p ro co n d a m n a ţi a celor a re sta ţi v e rific a le g a lita te a d e ţin e rii şi lu i c it m ai judicioasă. rarea pazei, în tă rire a co n tro cut dc la începutul anului losite calculatoarele electro
in d fa c to ru l p rin c ip a l pe ntru g ra m u l z iln ic , d is c ip lin a şl .p reve ntiv, la d re p tu l acestora m od ul de exe cutare a pedep O b ie ctive le esenţiale ale lu lu i în toate co m p a rtim e n 5 812 tone cărbune. nice.
reeducarea Jor, în vederea o rd in ea in te rio a ră , să se eom - de a lua con tact cu apârăto- selor p riv a tiv e de lib e rta te . - re g le m e n tă rilo r propuee sin t tele de a ctivita te .