Page 85 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 85
_ u .
E ŢĂRILE, U N IŢI-VA » Redacti
Ş' adm .
irului
DK\ 'A, ştr. Dr. P etru G r o z a , nr, 35.
lele! oone : redadoi şef - 11583 ; re-
dac or şei adjunct, secrela» de redacţie
c dministraţia - 12138 ; secţiile cu!-
lurâ •sport şi probleme cetăţeneşti -
723 7 ; secţia scrisori, documentare şi
exle ine - 12317 ; secţiile indusliie şi
vi nţ i de partid - 11275 ; lelelon de
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C R Şl Al CONSILIULUI POPULAR scr\ iciu inhe oţele 16-24 - 11585.
Planul anual ş i angajamentele îndeplinite exemplar Vizita tova
în toate întreprinderile!
ion Gheorghe M a u in Anglia
Se regăsesc garanţiile special» Ada Gregorian şi Li- oaspeţi români au fost înso producţie. precum şi asupra
nic. sî dc alte persoane oficia
25. — Trim işii
LONDRA
legăturilor firmei cu străină
le. Pe parcursul vizitei. înalţii
tatea. Au fost vizitate apoi cî-
viu Rodescu. transm it: Con-
linuîndu-şi vizita oficială in ţiţi de Dcnis Laskey. ambasa Icva din principalele secţii,
Marea Britanic. preşedintele dorul Marii B ritanii la Bucu unde experţi ai firmei au dat
Consiliului de M iniştri al reşti. explicaţii privind procesul de
României. Ion Ghcorglu' La sosirea la Dcrby. primul asamblare şi montare a dife
verbale Maurer. insolit dc ministrul cari' îl însoţesc au fost salu avioane binccunosrule. pc plan
ritelor tipuri de motoare de
ministru român .şi persoanele
dc externe. Corncliu Măncseu.
mondial pentru înaltele
lor
a plecat nunti dimineaţa cu
un tren special la Dcrby. taţi de Den ning Peurson. pre calităţi m performanţe.
şedintele firmei „Rolls Hov-
Premierul român a fost inso (C <;. dc alţi membri ai condu In cursul aceleiaşi zile.
lit. dc asemenea, dc Nienlae cerii firmei, precum şi dc p ri oaspeţii români s-au icinlors
Nicolac. adjunct al m inistru marul oraşului. T. Taylor cu trenul special la Londra.
in ritmurile producţiei? ghe Oprea, adjunct al m inistru ducerea firmei a oferit un
lui comodului exterior. Glicor-
In cinstea oaspeţilor, con
consiliu tiilni
industriei
lui
prînz. după care le-a fost pre
dc maşini. V.isije Pungan. am zentată o succintă expunere
basadorul Republicii Socialis asupra sferelor dc activitate
te România in Marea Brita şi organizării procesului de
Reccntr» plenară a Comitetului judeţean de partid, TELEX
procedind la analiza exigentă a mersului activităţii
economice (Im judeţ. Iu evaluarea detaliată a posi Imaginea înregistrată pe pelicula aporalului de fotografiat cu citeva zile in urmâ vâ redă
bilităţilor. a rormul.it concluzia pe deplin realistă eă un aspect din sala grupului nr 2 de 210 MW care se aflâ in curs de montare la Termocentra
în industria huncrinrcană există premise certe pen
tru îndeplinirea exemplară a planului anual şi an la Mintia. Foto : V. ONOIU j PROTOCOL PRIVIND
gajamentelor. la toţi indicatorii şi in toate introprin- hotM ri ale
derilc. Respectarea acestei cerinţe imperative re j SCHIMBUL DL MĂRFURI
zidă într-o condiţie unică şi fundamentală : maxima
concentrare a eforturilor comitetelor de direcţie, a j ÎNTRU R. D. GERMANA Şl
cadrelor (Ic conducere şi specialiştilor spre soluţio
narea promptă şi eficace a celor mai arzătoare pro î R. S. ROMÂNIA
bleme ce le ridică buna desfăşurare a proceselor dc Consfătuirea organizată de
producţie, folosirea dc către organizaţiile dc partid
a întregii lor rapacităţi dc organizare, a forţei de In urma tratativelor care
mobilizare a colectivelor de muncă pentru realiza cu privire la aplicarea noului sistem de au avut loc între delegaţiile
rea prevederilor. guvernamentale ale Republi
In mod cu toiul deosebit, spiritul dc angajare to Consiliul municipal Petroşani al cii Socialiste România şi Re
tală. necesitatea dc a face totul pentru îndeplinirea salarizare şi majorarea soldelor publicii Democrate Germane,
sarcinilor economice, trebuie să domine in acele în desfăşurate intr-o atmosferă
treprinderi în care balastul râmînerilor în urmă ris personalului Consiliului Securităţii Statului de prietenie şi înţelegere re
că să se transforme in pericole potenţiale pentru ciprocă. la 25
bil.intui sfinţitului de an. Tocmai dc aceea, plenara fost semnat la U
a cerut ferm directorilor întreprinderilor restant icre Frontului Unităţii Socialiste si Ministerului Afacerilor Interne tocolu! privind
garanţii sigure pentru îndreptarea grabnică a stă mărfuri dintre
rilor de lucruri. ţâri pc anul 191
Nimic de zis. garanţii s-au oferit S-au prezentat Consfătuirea de lucru orgn- secretar al comitetului muni Gheorghe Patriciu din Petro In lumina hotâririi Plenarei soldei de grad şi funcţie. Tot Volumul livră
- prezumtive privind finalul nizatâ dc Consiliul municipal cipal de partid, preşedintele şani, Iosif Orban. Simion Mo- C.C. al P.C.R. din octombrie odată, cei cai*e obţin rezultate ce tic mărfuri
. :cstc promisiuni — repetaţii Petroşani al Frontului Unită consiliului municipal al Fron goş din Petrila. Muria Barnu luth. cu privire ia îmbunătă deosebite în indeplinireu m i prnlncul sc ri(
Dară — cu realităţile actuali' ţii Socialiste a reliefat reali tului Unităţii Socialiste. In şi peana Sichitiu din Aninoa- ţirea sistemului dc salarizare siunilor şi a sarcinilor de ser 218 milioane ni
•cgâscsc integral garanţiile zările obţinute. precum şi formarea a remarcat faptul sa. Valcria Jura. Aurora Dom- şi majorarea salariilor. Consi viciu vor beneficia in conti liml o creştere
roase ale producţiei ? sarcinile dc răspundere ce câ majoritatea deputaţilor au şa din Vulcan, Victor Arde liul dc M iniştri a adoptat re nuare de recompense. »itit în compar
fia existentă din multe în- revin deputaţilor şi tuturor muncit cu pasiune şi respon lean. Mar ela Cita din Lu- cent două hotâriri prin caic O fiţerii, maiştrii m ilitari, mul stabilit pci
inceput un răspuns Aicg.i- locuitorilor municipiului in sabilitate pentru răsplătirea peni. Pompiliu Caragea şi Ot- aprobă aplicarea, cu începere subofiţerii şi angajaţii civili Acordul comcrc
hement criticai la plenară, încrederii ce li s-a acordat de lo Tomşa din Uricuni. de la 1 decembrie a c., a nou care lucrează în locuri sau în lung. cit şi în
n prezent la unele unităţi, ridicarea continuă a gradului către alegători, strâduindu-se Printre principalele lucrări lui sistem dc salarizare şi ma nivelul atins în
■i si a altor cadre dc condu- urbanistic al localităţilor Văii să contribuie efectiv la re jorarea soldelor personalului condiţii deosebite de muncă
•*ccţia m nlârii de justificări Jiului. / zolvarea ■ problemelor ce- s-au inijiatc dc consiliile populare Conciliului Securităţii Stalu vor primi indemnizaţiile şi
izâtnfc al producţiei si nu ş f‘'execută fer c ir "concursul lui şi Ministerului Afacerilor sporurile prevăzute de dispo LUCRĂRILE G
practice urgente de redre- Dcspro rezultatele obţinute ridicat în circumscripţiile lor maselor dc cetăţeni mobilizate înlerne. ziţiile legale în vigoare. în
precum şi despre acţiunile ce electoralo, a propunerilor fă de comitetele cxem livc şî de mod similar cu salariaţii din EXPERŢI Al
AL. VALERIU trebuie întreprinse in conti culc de alegători privind creş deputaţi s-au am intit repara Conform prevederilor aces celelalte sectoare ale econo
terea nivelului . urbanistic şi ţiile dc străzi şi trotuare pe o tor hotâriri. soldele cadrelor mici ECONOMICE /
nuare în acest sens. s-a refe imbunâtâlirca deservirii popu suprafaţă dc 270 000 mp. ex m ilitare din Consiliul Securi O dală cu majorarea solde
MO. 9 ta) rit pe larg informarea prezen laţiei. S-a relevat câ prin con tinderea zonelor verzi eu 10 tăţii Statului şi Ministerul lor cadrelor militare, se majo PENTRU LUR<
tată in consfătuire de către tribuţia directă a cetăţenilor ha, mai ales în cartierele noi Afacerilor Interne urmează să rează şi salariile personalului
şi eu aportul unor întreprin dc blocuri, plantarea a peste fie majorate în medie cu 9 la
tovarăşul Davicl Lazâr. prim- sulă. respectiv 11,5 la sută. civil din Consiliul .Securităţii
deri. instituţii si organizaţi' 21 mii arbori şi arbuşti, lu Statului sî Ministerul Afaceri iMarţi au inc
de masă. au fost rezolvate fa crările dc îndiguire pe malu Majorarea soldelor sc va fa lor Interne pentru categoriile roşii lucrările
vorabil 642 propuneri din rele rile unor pîraie. Valoarea lu ce in procente diferenţiate, a- de salariaţi unde în economia experji ai Cui»
CU PLANUL PE 11 LUNI REALIZAT făcute de cetăţeni in campania crărilor executate sc ridică la vindu-se in vedere răspunde naţională s-a aplicat generali ce a O.N U. |
rea ce o au cadrele în îndepli
pc lema „Coi»'
electorală.
propuneri referi
15 440 000 Ici. din care la lu
zarea experimentării
toare la îmbunătăţirea gospo crări finanţate 592 002 Ici, nirea sarcinilor cc le revin şi sistem dc salarizare noului rea şi echipări
dăririi localităţilor, a activi Consfătuirea a criticat, dc specificul activităţii cc o des mudcM-nc". La
Noile hotâriri ale Consiliu
I.M. HUNEDOARA F.C. ORAŞTIE tăţii unităţilor comerciale, so- asemenea, neajunsurile din făşoară Creşteri în procente lui dc M iniştri confirmă con ticipă spccialiş
cial-culluralc otc. activitatea deputaţilor in an mai mari se vor acorda perso Franţa. Polon
Îndrumaţi dc consiliul mu trenarea maselor la gospodă nalului m ilitar eu solde mai secvenţa cu care se înfăptuieş Suedia, URS.
Pînă in i, colectivul In ljo p iim lo rii mi Şî colectivul Fabricii chimice Orăştic mici. » te politica partidului si statu un reprezentat
niere Hunedoara si-a îndeplinit şi depăşit raportează cu 5 zile inninle de termen în nicipal al Frontului Unităţii rirea treburilor obşteşti. S-a In scopul stim ulării cadrelor lui nostru privind ridicarea mediului şi loc
sarcinile (Ic plan pe p rim clc^ll luni ale deplinirea sarcinilor dc plan ce îi reve Socialiste majoritatea deputa arătat câ unii deputaţi nu m ilitare pentru perfecţiona continuă a nivelului de trai misia economii
anului. Aslfel. producţia globală a fost neau in perioada celor 11 (uni din acest ţilor lin o legătură permanen sî au înţeles rolul ce li-l incum rea euntinuâ a pregătirii lor material şî cultural al tuturor Lru Europa.
depăşită cu 1 040 000 lei. iar producţia an. De la serviciul planificare al fabricii tă cu alegătorii, prezintă dări bă mandatul încredinţat dc politice, m ilitare şi de speciali oamenilor muncii.
marfă eu 21140 000 Ici. De asemenea, mi aflăm câ la producţia globală s-a realizat de,seamă asupra activităţii rc alegători, nu se deplasează in tate. pe lingă solda de grad
norii din Poiana Kuseâi au (lat pcslc sar un spor dc 6 225 000 lei. la producţia mar o desfăşoară si antrenează circumscripţii. în mijlocul ce si funcţie, hotârîrile prevăd Aplicarea noului sistem de MAHMUDEA -
cinile dc plan 44 000 lonc minereu dc fier fă 7 225 000 lei, iar la producţia marfă masele de cetăţeni la acţiunile tăţenilor. nu dovedesc iniţia instituirea unui sistem de gra salarizare şî majorarea solde
brut. iar la uzina de preparare au fost ob vindută şi încasată 7 571)000 lei. Paralel cu dc- înfrumuseţare si buna gos lor personalului Consiliului I d u n ă r e a n
ţinute suplimentai* faţă de sarcinile ace aceste rezultate, au fost obţinute peste podărire a localităţilor. Au tivă în soluţionarea problcmc- daţii. Gradaţiile se acordă ca Securităţii Statului si Ministe
si pentru cadrele Ministerului
leiaşi perioade 2 400 tone fier în concen prevederile planului R tone (anin praf şi fost evidenţiaţi pentru apor lor ivite. Deputaţii Constan Forţelor Armate. în raport de rului Afacerilor Interne ex
produse din mase plastice în valoare de tin Ciolofan. Dragoş Marinas. primă încă o dată grija şi pre
trate Demn dc remarcat este şi faptul că tul lor Ia rezolvarea problc-j vechime, din trei în trei ani, ţuirea de care cadrele acestor Se apropie
4.7 milioane lei. fosif Mîrşan Fidea Lengyel, «Urucţia portul
în oecsf an. sporul mediu lunar al pro melor de interes obştesc depu acelora care obţin rezultate instituţii se bucură din partea
Sini rezultate eu care colectivul fabricii ntudio — dos
ductivităţii muncii exprimată valoric a vine să confirme scria succeselor obţinute taţii Remus Marcu, Nieolae corespunzătoare în îndeplini partidului şi guvernului, a în nării marelui
rea sarcinilor încredinţate, fie
fost de 4 200 Ici. în acest an. I'rsu. fosif Cotot. Arlalbert inamnuAti w mo:® > 0> care gradaţie atrâgind după tregului popor. rurgîc din G
Kulat. Gheorghe Mitreo. .sine o majorare cu 5 la sută a {Agerpres) care sc exil agcmla
ricră apropiată. Din
şantierului de aici reiese că
s-au amenajat danele, plat
forma de depozitare dc pes
întreprinderea agricoiâ de Finlînâ loan, Damaschin Ion te 40 00U metri pătraţi şi che
stat Orăştic se numără prin şi alţii. iul, a cărui lungime depăşeş
tre unităţile care. dc-a lungul C IN S T E A , S IN C E R IT A T E A Şl C O R E C Ei sînţ oamenii care au u r te u jumătate de kilometru.
anilor, s-a dezvoltat in mod m ărit un scop, unul singur, Noul port dunărean va a-
ascendent. devenind maro dar nu al întreprinderii, r.l junce să funcţioneze la în
producătoare de carne care a- stalului, ci al lor. personal. treaga capacitate in anul
coperâ o bună parte din con Realizarea" planului dc pro- 11171.
sumul populaţiei. Fa a înce ducţic Ic-a facilitat posibilita
put să se afirme treptat şi sâ T IT U D IN E A n u p o t f i În l o c u i t e i tea luării unor prime c c s-au
se facă cunoscută nu numai in ridicat la sume impresionante a t e n ţ ii:, se f il m e a z ă :
judeţ, ci şi in afara lui. In u l .şi la încasarea celor 15 la su
timul tini)> insă. aici s-a pro tă reţinuţi drept garanţie pen
Castelul Cur voioşiilor
din
dus ceva : linele lucruri au nu Troian în calitate dc eco sau mort — avea sâ fie de a- zâioure a comitetului dc pur- Deci înregistrări fictive, rea poate fi înlocuită nici cu hir- tru finele anului, cind se poa Hunedoara a devenit de cîl-
inceput sâ meargă pe o aliâ nomist scf. riim in atenţia directorului ; lici pentru conducerea muncii lizări fictive. lii, nici cu scripte, conducerea le raporta realizarea sau nu a va timp platou dc filmare. Iu
• ■ale dccit aceea pe care tre Cum era şi firesc, in per nici o mutaţie nu putea avea •politice şi economice din ca Din concluziile colectivului j întreprinderii s-a văzut nevoi sarcinilor de plan. interiorul medievalei clădiri
buia. Consiliul de administra soana iov Răiean s-au pus spe loc fără participare.» sa ne drul întreprinderii. rezultat câ inventarierea bu tă sâ recurgă la ceva. de da se turnea/ă, în prezent, ul
ţie si in primul cirul Râicun ranţe. iar angajamentele şi mijlocită Cu timpul insă. in Toate acestea sint concluzii nurilor materiale ale întreprin la asia nu fictiv ci real. Şi a tima parte a filmului româ
Gcorgel — fostul director al promisiunile exprimate veneau această postură tov. Răiean lua pe care nici tovarăşul Răiean, derii se făcea superficial, for recurs la cumpărarea a 14 54U Legături, procedee nesc „Castelul condamnaţi
întreprinderii •— a scăpat din 'sâ confirme această speranţă proporţii, o dală cu grando- nici colaboratorii săi ou le-au mal, numai ca sâ fie. ..Inven capete purcei şi grăsuni pen lor". al cărui scenariu oslo
mină problemele esenţiale de I s-a dat posibilitatea să-şi rfiania care începuse sâ pună pulul contesta. Fslc interesant tarierile" de sfirşit dc an la tru care a plătit, nici mai mult si... altceva semnat dc Nieolae Ţie, iMir-
ordin organizatoric şi econo- completeze posturile cu oa slăpinirc pe el. pe întreaga insă dc cunoscut cum s-a ajuns ferma Gelmar se efectuau nu nici mai puţin de J 579 000 Iei. • cea Drăgan şi iMiliai lacoli.
mico-financiar. meni pregătiţi, cu dorinţa sin lui fiinţă. Promisiunile şi an aici. care au fost .icclj m ijloa mai de şeful fermei, deşi se crezind câ aşa îşi poate rezolva Acţiunea filmului sc petrece
Sesizat de această', biroul ceră dc a sc dedica cu toate gajamentele de care !u inceput ce pe care conducerea respec impunea, după toate regulile, problemele. Acţiunea este insă Sc amintea mai sus de re la 9 mai 1445, după capitu
Comitetului judeţean de par forţele, ea paritatea şi puterea a făeul alita caz. Ic-a dat ui tivă le-a folosit. Vom relata ca la acestea sâ participe cine tardivă ; după un calcul pre laţiile neprincipiale dintre larea oficială j Germanici
tid a constituit şi trim is un dc muncă bunului mers a) în tării. ineclul eu înectul. Din doar citeva. va din partea consiliului dc liminar — dacă nu mai inter membrii consiliului de admi fasciste, cind un grup «le
colectiv care a analizat situa treprinderii Aşadar, gînduri scopul general, a inceput sâ La sfirşilul anului 19GU şi în administraţie, în baza unor vine altceva — planul de car nistraţie. dc înţelegerea greşită grăniceri rumâni a primit
ţia dc la I A.S. Orăştic. la ni hune despre director, despre vadă lin scop in sine, pentru acest an. efectivul dc scroafe decizii. Dc aşa ceva insă nici ne pe acest an este penclii.it a noţiunii şi sensului de auto misiunea de a captura şi li
velul conducerii ci şi a ferme intenţiile sale. in toate vâzîn- sine. matcă a fost diminuat cu pe vorbă. Totul sc făcea dc unul şi probabil că întreprinderea nomie în conducerea ferme chida uit stal major hillerist,
lor componente, constatînd o du-sc contopit un se^p nobil, Colectivul care a controlat ste 2 009 de capote. S-a recurs singur, putindu-se astfel camu va fi din nou penalizată, aşa lor. precum şi dc consecinţele ascuns intr-un castel. Regia
seamă dc neajunsuri şi defici dat sâ definească sau sâ deter şi analizat situaţia dc produc la acest procedeu pentru u se fla înregistrările fictive si lip cum a fost şi in anul ÎOGI!. cu negative ce decurg de aici. noii produc{ii ciucmalogra-
ente. In cele rc urmează redăm mine întregul profil al omu ţie şi economico financiară, realiza — după părerea con surile din gestiunea dc mate aproape 500 000 Ici pentru dez Conducind după o asemenea fice româneşti aparfine lui
citeva din acestea. lui. al comunistului căruia i intre altele, a constatat eă : ducerii I.A.S — planul dc car riale. - ordine organizatorică şi eco optică, oamenii şi-au' permis să IMiliai lacub. Filmul sc bucu
se încredinţează o funcţie, grea — în perioada 1 ianuarie ne şi pentru ridicarea greutăţii Ca sâ se acopere deficitul nomică. uziLezc de lot felul dc trucaje ră de concursul mior cunos
cuţi artişti, printre care l-'e-
si operaţiuni care de cate mai
fată cifre, de ordinul sule
0 realitate tristă, prin proporţii şi dimensiuni, — 90 septembrie ac.. între medii la loturile dc porci ce de scroafe, s-a recurs la^ pro lor de mii, al milioanelor, cifre ( ompromiţâloarc Vom releva ry Florie, fon Dichiseanu,
prinderea ti înregistrat o râ-
>c livrau abatorului de către
curarea şi includerea în efec
dar frumoasă prin specific şi
semnificaţie. minere în urmâ faţă dc planul ferma nr. 2. Scoaterea din c- tive a unor' scrofiţc dc 40-50 •cu care oamenii in caic s-au doar citeva. De la fermele 2 şi Iun Itcsuiu, Irinu Gărdescu.
Oetavian Colcscu şi alţii.
Au îndreptăţit Iov. Răiean sî
dar adevărată colaboratorii săi apropiaţi, toa de producţie in sectorul zoo fccliv a scroafelor dc repro şi pentru reproducţie. Aceasta investit — o dală cu funcţiile 4 sc „vindea" direct, sau prîu
kg., improprii pentru montă
ducţie a dus. cum era dc aş
tehnic. cu cinci milioane de lei:
C.L F. altor ferme din cadru!
în
încredinţate — speranţe.
te acestea ? Au făcut ci. prin — slaba sî incompetenta co teptai, la noi eulizarea planu a dus la alte neajunsuri şi a credere si lot ce sc poate spu întreprinderii, cantitatea de S MOTORETA ...START1* j
Redăm, aşadar, cîleva fap lot ce au făcut, o problemă în ordonare din partea consiliu . lui la pureci şi grăsuni, adică nomalii. La prima fâtare. a ne pe această linie, s-au jucat 425.5 tone cartofi Realitatea t i
te şieiţiva făptaşi, pornind do care sâ se vadă integrale in lui de administraţie a activi ^ a lipsit întreprinderea de ba proape 20 la sulă din acestea iii uşurinţă nepermisâ este câ aceşti cartofi nu an j A fost omologată, cu re/u l- j
la ideca că faptele — bune teresele întreprinderi», ale sta tăţii fermelor şi sec toarelor, n za, materială necesară realiză au produs între 2 şi 5 purcei Citim apoi. in documentele fost produşi şî nu au existat j tute bune şi a începui făliri- j
sau rele — sint. dc fiecare da tului. în ceea cc s-ar putea întregii activităţi dc producţie rii planului de carne. Şi pen în loc do H eiti erau planifi- întocmite in urma controlului, S-au făcut doar nişte operaţi ■ cnjia de seric a noii mnfo- |
tă. ale celor care le sâvirşesc. ^>unc bun. valoros, folositor, şi cconomieo-financiarâ '. tru ca sâ ,.iasâ“ din încurcă rati. De aici împlîeaţii şi re numele si prenumele celor cc uni scriptice, cu scopul „înde. ) rele româneşti ..Start” — j
Dar. mai întîi, ceva despic oa nobil ? Sint întrebări cărora < — superficialitate şi forma tură conducerea LAS. n înrc percusiuni negative pe linia de a.'iim Încolo nu mai pot pă p lin irii" planului do product! * j creaţie a U/inei ,,li Martie" j
meni. rele cc urmează le dau răspun lism in efertuarea inventarieri gistrnt fictiv peste G 000 de realizării planului la purcei şi şi pe stradă sau la serviciu cu aî celor două ferme O parte j «Im '/ărneşli. primită cu in- j
Cu circa doi ani în urmâ. sul. lor. îndeosebi la ferma din purcoi o' re au început sâ op->- :• hi>7r*i materiale pentru pla- fruntea sus In capul listei, ca din cartofii respectivi in su ; tercs «le viy.iialorii Expo/.i- j
Iov. Răiean Gcorgel a fost pro Sâ începem cu tov Răiean. Gclmar ; râ in scripte, eu sporuri de iv i’ â n 'i , mă dc 75 fino Ici. au fost râs- I |iei „România — 1969". Capa- j
movat in funcţia dc director căruia i s-n încredinţat func existenţa unor relaţii ne creşteri în greutate, eu consu Bot: $. JVÂMUS j ci lalea sa cilindrică eslo dc ■
al întreprinderii. Ca oameni ţia principală din cadrul uni principiale între membrii con murile ifice de furaje, ce-* planul tî j ">P cmc. avind o sarcină ulilâ [
de specialitate şi colaboratori tăţii. siliului dc administraţie, pre ea cc ‘ condus în final' la avea bo ■ ■ - I dc Iâ0 leg şi un consum «le j
apropiaţi au fost propuşi şi a Ajuns în fruntea întreprin cum şi o optică greşită in pri ..depâî . •“ planului (Ic cho! No!5m . j numai 2,5 litri ben/ină la i
probaţi ing Borza 11 ic în func derii, a supus-o întregii sale o vinţa autonomiei fermelor ; luieli lei p i | sula de kilometri. f
ţia dc tehnolog sef şi Muntoa- pinii. Tot inventarul — viu — preocuparea nccorcspun- r.ului