Page 84 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 84
PA<3 DRUMUL SOCIALISMULUI MARTI 25 NOIEMBRIE Î969
Pcz&aicrilc In comitelui poiSilt al 0. M U. Momente de ten
siune în relaţiile Ecouri elogioase după
r * ^ • • • • w ■ *g
Romama sprijină ideea dintre Congo turneul corului
(Kinshasa) şi
convocam unei conferinţe Congo (Brazzavilie) 9 9 Madrigal“in
9 K IN S H A S A 24 (Agerpres). — Turneul corului „Madrigal" ia bizantine. contemporonc şi
I.a K in kole, in apropiere dc
Kinshasa, a avut loc d u m in i Statele Unite s-a încheiat. Timp folclorice, a fost. prin di
mondiale de dezarmare că un m itin g organizat cu p r i ansomblu. alcătuit din 32 dc na unitate do comparaţie şi
versitatea sa. cea mai bu
de o lună şi jumâtale.
acest
lejul îm p lin ir ii a patru am dc
la preluarea p u te rii dc către artişti, care, după expresia lui măsură a calităţii interpretati
generalul Josepli M obulu. Cu Arthur Adler. dirijor lo Metro ve excepţionale a ansamblului,
NEW Y O R K 21. — Cores află princip ala concentrare de derăm că în traducerea in această ocazie, şeful statului politan Opera din New York, spectacolul păstrindu-şi de la
pondentul Agcrprcs, C. A lc- forţe arm ate şi arm am ente a- viaţă a dre p tu lu i in alienabil a rostit o cuvintarc in care a „a otins piscurile perfecţiunii’', început şi pină la ultimele note
xundroaic. transm ite : C o m i p a rţinînd unor grupări p o lîli- al ţă rilo r neposesoare dc a r su b lin ia t succesele economice a străbătut S.U.A. in lung şi o linie mereu ascendentă in in
tetul pentru problemele po li eo-m ilitare opuse. G uve rn ul me nucleare dc «i folosi în şi realizările obţinute in do lot. făcînd cunoscută pe toate tensitate şi frumuseţe. Nume
tice şi de securitate nl A d u român consideră că securita scopuri paşnice energia a to m eniul industrializării. Preşe meridianele şi paralele acestei roase ziare americane au avut
nării Generale n O N U îşi tea europeană reclamă un sis mică şi de a beneficia dc a- dintele Joseph M ob ulu Şi-a ţări arto interpretativă româ in cronicile lor muzicale cuvin
continuă dezbaterile asupra tem de angajam ente clare din van la jcle e xp lo ziilor nucleare consacrat o parte a c u v în tă n i nească In 25 de mari oraşe ale te de înaltă apreciere Io- a
problem elor dezarm ării. partea tu tu ro r statelor, pre în scopuri paşnice, un rol în sale re la ţiilo r dintre Congo (K) S.U.A., printre care Washin dresa ansamblului românesc
In şedinţa de lu n i d im in e a rum şi măsuri concrete care semnat revine Agenţiei In te r şi Congo (Bruzzavillo). cate cu gton, New York. Los Angelcs, ..Son Francisco Chronicle"
ţa au luat c u v in lu l ambasa să ofere fiecărui stat ga ran naţionale pentru Energia A- nosc in ultim ele zile momente Son Froncisco, Dallas etc. „su sublinia, printre altele, că „Ma
do rul României in Statele U- ţia deplină că sc află la adă lomicâ. a arătat el do tensiune. Şeful statului con- perbul Madrigal, cel mai Im drigalul este unic. degajînd un
nile, Corneliu Bogdan. mem- post de orice p rim e jd ie de a V o rb ito ru l a sub lin ia t că golcz, M obulu. «i respins acu presionant cor de cameră care torent de cotităţi tot atit de
gru al delegaţiei romane la gresiune sau dc alte acte de ţara noastră s p rijin ă ideea zaţiile form ulate de postul de o vizitat vreodotă Statele Uni măreţe ca Şi ale întinselor pla
actuala sesiune, precum si re folosire a forţei sau de ame convocării unei conferinţe radio Brazzuville, p o triv it că te" (Courier Journt — Louisvil- iuri ale vestului. Spectacolul
prezentanţii statelor Costa ninţare cu forţa şi să asigure m ondiale dc dezarmare la ca ruia autorităţile de la K in le). a prezentat peste 50 de ansamblului românesc atinge
Rica. B irm u nia . Maroc şi Ja dezvoltarea lor paşnică, i n re să fie invitate, crcindu-se shasa ar fi im plicate in recenta spectacole, care. după părerea culmile perfecţiunii. Frumuse
ponia tr-un clim at dc destindere, co n d iţii corespunzătoare dc tentativă de lo vitură de stat unanimă a presei americone ţea timbrului şi echilibrul to
înţelegere şi colaborare In a-
După re a făcut o trecere participare, toate ţările. Aşa dejucata în Congo (B). de specialitate, „ou îndreptăţit nului sint doar două din nume
ccst sp irit nc pro nu nţăm pen
in revistă a p rincip alelo r eta cum am declarat şi in alte o A genţiile de presă anunţă opinia că este unul dintre cele roasele otributc ale aceslui
tru adoplateu unui curs lin
pe ale tra ta tive lo r de dezar ia rii spre desfiinţarea blocu cazii. a ro n lin u a t el. conside că in urma încordării in rela mai mori onsombluri din în marc cor de cameră". „Este unul
mare din u ltim ii ani, re p re rilo r m ilitare, a alianţei nortl- răm că orice abordan* realistă ţiile dintre cele două state, au treaga lume". Maestrul emerit dintre cele moi frumoase an
zentantul român, ambasadorul atlanlice şi, concomitent, a a rm ă r ilo r probleme ale vieţii to rită ţile do la Kinshasa au Marin Constantin este numit sambluri care ne-au vizitat o
Corneliu bogdan, u spus : internaţionale şi îndeosebi de presa omericană „Bogheto roşul” , scrie ,.Son Froncisco
T ra ta tu lu i dc la Varşovia — problemele dezarm ării, pre ho târit închiderea frontie relor
Dezbaterile îndelungate asu propunere fo rm u la tă în repo- supune. ca o premisă fu n d a cu Congo (B) si sistarea tr o fi magico", întrucit „a reuşit să Exommer" şi relevă că „Marin
pra dezarm ării, in cadrul ’ tate rin duri de ţările socia mentală, asigurarea p a rtic i cului pe flu v iu l Congo. Toto ridice calitatea interpretativa Constantin, care a întemeiat
O.N.U., a tit în Adunarea Ge liste m em bre ale tra ta tu lu i — pării Republicii Populai*? C h i dată, la Kinshasa s-a anunţat Una din liniile de montare a automobilelor „Fiat" la Urina a corului la nivelul înaltei şi
nerală cit şi in C om itetul de şi ea paşi însemnaţi spic a neze că orice avion străin, caic va de automobile „Balkan" din oraşul Loveci, Bulgaria. Aici s-au delicatei sale arte dirijorale". ocest cor în 1963. il dirijează
dezarmare, au consacrat ca o cest ţel. lichidarea b a ze lo r1 survolua te rito riu l congolez montat trei linii pentru asamblarea automobilelor de tipul Mosk- Repertoriul „Madrigalului", cu o excepţională sensibilitate
doctrină unanim acceptată m ilita re străine de pe te iflo In opinia noastră. datoria fără a in fo rm a în prealabil cu vici, Fiat-850 şi Fiot-124. compus din piese preclasice, muzicolo şi un gust imoculot".
concepţia p o triv it căreia o b i riile alto r state, retragerea tu A d u n ă m Generale, a fiecărui 48 dc ore autorităţile, va fi
ectivu l central al unui p ro tu ro r trupe lo r necuropcnc de stat m em bru este ea să-şi a doborît.
gram’ efectiv şi realist de de pe con tinent şi, în general, ducă întreaga co n trib u ţie pen
zarmare îl constituie dezar retragerea tu tu ro r trupe lo r tru a im p rim a negocierilor dc liliiiBlilIlillIIlliN
marea generală străine în in te rio ru l gra niţe lor dezarmare un nou ritm şi un
„O im p ortan ţă botăritoare lor naţionale O mare im p o r con ţinu t corespunzător rezolu Ratificarea Tratatului de neproliîerare Inccpind din ianuarie 1970,
ţiilo r, obiectivelor, p rin c ip iilo r
pentru însănătoşirea c lim a tu tanţă. în acelaşi cadru, ar a- O N U . , intereselor şi aşteptă Uzina de autom obile C i
lui in te rn a ţio n a l — declara vea-o realizarea unei înţele rilo r popoarelor. In ccca ce a armelor nucleare C U R I E R troen inaugurează o expe
recent în această p riv in ţă pre geri între statele Europei de rienţă tehnică interesantă.
şedintele C o nsiliu lui de Stat a sc abţine de la acţiuni şi o priveşte, România, ţară so MOSCOVA WASHINGTON Ea va vinde, în c o n d iţii a-
hI R epublicii Socialiste R om â dem onstraţii de forţă. Fără cialistă, profund ataşată cau vanlajoase. unui num ăr dc
zei păcii, pa rticipantă activă
nia. Nicolae Ceauşeseu — ar indoială, că asemenea măsuri In cadrul şedinţei sale rte Preşedintele S.U.A., Richarcf 500 de clienţi, care parcurg
avea înfăp tu irea dezarm ării ar crea un clim at dc încredere la negocierile de dezarmare, luni. Prezidiul Sovietului Su Nixon, n semnat luni, In cadrul peste 30 000 k ilo m e tri anual,
îşi e x p rim ă hotârirea dc a ac
generale. în pYimul rîncl a de in rare s-ar putea aborda eu ţiona ferm in acest spirit. prem al U.R.S.S. a ratificat unei ceremonii organizate la La Roma au luat sfirşit lu cră rile B iro u lu i perm a un prototip in ed it dc auto
zarm ă rii nucleare — calea ra- rezultate mai bune problem e România, a spus C. Bogdan, Tratatul dc neprolifernrc a a r Casa Albă, instrumentele de ra nent dc conducoru al A pim on die i, desfăşurate sub mobil. Această operaţie, n u
diralâ de a elim in a pericolul le de ra re depind pacea şi a sugerat la 3 ap rilie 19G9, să melor nucleare, care n fost tificare ale Tratatului" de nc- conducerea pi of dr. V H a rna j (România), preşedin m ită va servi penvrii
războiului atomic. Aceasta ar securitatea lum ii, inclusiv de sc aibă în vedere proclam a semnat la 1 iulie J9C8. La şe proliferare a armelor nuclearo, tele acestei organizaţii In cadrul dezbaterilor au experim entarea în diverse
reprezenta o uriaşă c o n trib u zarm area". rea unui deceniu al N a ţiu n i dinţă, care a fost prezidată de aprobat dc Senatul american la fost analizate probleme p rivin d activitatea viitoare co n d iţii a m o to ru lu i cu pis
ţie nu numai la re a li România acordă o deosebilă lor Unite pentru dezarmare, Nikolai Podgornîî, au fost pre 12 martie a.c. Cu acest prilej, a A p im o n d ie i In acest sens s-a ho târit organizarea ton rotativ, cc va fi plasat
zarea destinderii in te rn a însemnătate in terzicerii arm e zenţi Leonîd Brejnev, Alexei el a declarat ca guvernul Sta în li-o ser.c de ţâri aflate în curs de dezvoltare a in partea din faţă, sub ca
1970— 1900
In concepţia gu
ţionale şi întărirea păcii, lor chim ice şi bacteriologice ve rn u lu i român, obiectivele Kosîghin şi alţi conducători de telor Unite Ineheie astfel pro unor centre dem onstrative apicole, cursuri dc pe r potă Citroen studiază deja
ci şi la progresul general (biologice), a spus în c o n ti deceniului dezarm ării ar u r partid şi de stat sovietici. cesul dc ratificare a unui -j- fecţionare a cadrelor, definitivarea codcx-ului in te r dc mai m u lţi ani acest m o
al o m e n irii F ond urile consi nuare C. Bogdan. Ca stat pa r ma să se inspire din rezolu Despre semnificaţia ratificării naţional pentru miere şi promovarea dc acţiu ni con tor. îm preună cu firm a vest-
derabile alocate astăzi pentru te la protocolul de la Gene ţiile adoptate în u ltim ii ani acestui tratat au vorbit Nilco- cord internaţional de o impor crete în vederea dezvoltării e x p o rtu rilo r dc produse germanâ N .S U Maşina cu
înarm are ar putea fi folosite va din 1925, România este de A dunarea Generală a lai Podgornîî, Andrei Groiriiko tanţă majoră, destinat sâ întă apicole. B iro u l perm anent a hotârit. dc asemenea, m otor cu piston ro ta tiv va
pentru intensificarea dezvol gata să s p rijin e a cţiu n ile m e O N U. in problema dezarm ă şi alte personalităţi sovietice. rească securitatea in lume. ca In s titu tu l in te rn a ţio n a l dc tehnologic şi economic dezvolta 40 CP şi va consu
tării economice şi sociale a ţă nite să con tribu ie la în tă ri rii, din recom andările C o nfe In cuvînlul său, N. Podgornîî Preşedintele şi-a exprimat, tot apicolă a A pim on die i. cu sediul la Bucureşti, sâ în ma 9,0 litri la 100 km. aţin
rilor. pentru lichidarea m a ri rea acestui im p o rta n t acord rin ţe i statelor ncnuclcarc, din n subliniat, printre altele, că ceapă studii în scopul s p r ijin ir ii de zvoltă rii a p ic u l gind o viteză m axim ă de
lor decalaje existente în nive internaţional, pe calcă respec p rin c ip iile Cartei O N U . şi tratatul trebuie să constituie un odată, speranţa că tratatul va tu r ii în Republica Congo (Brazzavilie). Uganda. M a 144 k ilo m e tri pc oră. M aşi
lul fo rţe lo r de producţie şi al tării lui stricte şi a aderării prevederile nrt. 0 nl tra ta tu lu i pas substanţial spre rezolvarea fi ratificat cit mai ciirîncl, dc dagascar şi Brazilia, iar la Bucureşti sâ se editeze na este prevăzută cu o sus
potenţia lu lui m aterial şi c u l tu tu ro r ţărilor. de nepi o life ra rc a arm e lor altor probleme importante ale numărul necesar de state pen „T ra ta tu l enciclopedic dc a p icu ltu râ ". pensie h id ro p n c u m a litâ pc
tural al statelor, pentru îm Preocupată dc riscu rile şi nucleare şi să ţină seama de dezarmării, in primul rînd ale tru ca cl să poată intra in vi patru ro ţi independente
bunătăţirea c o n d iţiilo r de trai pericolele incalculabile pe ca documentele, pro pu nerile şi M otoru l rotativ prezintă mai
ale popoarelor'*. re arm ele do distrugere in sugestiile avansate dc d ife r i dezarmării nucleare. goare. m ulte avantaje faţă dc cc!
Rcferindu-se In problema masă le comportă, Republica te state in cadrul N a ţiu n ilo r La D eliii a avut loc un M in iste ru l A fa ce rilo r E x clasic, prin fap tu l câ cl cu
p rio rită ţii ce trebuie acordată Socialistă România, îm preună Unite şi in C o m itelu i dc la mare m itin g organizat cu terne al Cambodgici a adre prinde mai puţine piese.
dezarm ării nucleare. C. Bog ru alte state socialiste, a so Geneva. Elaborat într-o p r i p rile ju l încheierii lu c ră rilo r sat g u vern ulu i S.U.A. note Este apoi mai puţin greu.
dan a declarat eâ a sosit de lic ita t înscrierea pe ordinea mă formă, in C o m itetul de C o m ite tu lu i pc întreaga In dc protest în care sc m en mai echilibrat, fo iu tc suplu
m u lt vremea ca această „p rio de zi a actualei sesiuni a unui zarm ării. program ul deceniu „ÂpoIlo-12“ a revenit dic al Congresului Naţional ţionează câ aviaţia am erica- la folosire şi mai tăcut, de
ritate absolută" să călăuzeas punct in titu la t „încheierea u lui de dezarmare ar urm a să J.ndian. L.uînd cuvîn tu l în no-saigonezâ continuă sâ în oarece nu provoacă vib ra ţii
că în practică negocierile Co nci convenţii p riv in d in te rz i fie fin a liz a t la A dunarea G e faţa m iilo r dc pa rticip anţi, calce în mod prem editat Trebuie încă am eliorat con
m ite tu lu i dezarm ării In con cerea perfecţionării. fa b ric ă nerală cu participarea largă cu banc pe Pămînt care scandau lozinci In s p ri spaţiul aerian cambodgian, sumul şi perform anţele sale.
cepţia g u vern ulu i rom ân — a rii şi stocării arm e lor c h im i a tu tu ro r m e m b rilo r O rg a n i jin u l actualei po litici a g u atacă cu rachete, m itraliază Piuă la apariţia eventuală a
adăugat el — aceasta presu ce şi bacteriologice (biologi zaţiei N a ţiu n ilo r Unite. El ar vern ului. Indica G andhi a şi bombardează dc pc te r i m otoru lu i cu propulsie elec
pune realizarea unui întreg ce) şi distrugerea lo r". Pen constitui, astfel, baza a c ţiu n i HOUSTON 24 (A gerprci) - Oro nate lo Houston, relevă insă. după sub lin ia t câ m ăsurile a d op trică şi nucleară, el va ră
complex de măsuri ca ic să tru a inlcsni realizarea unui lor întreprinse în cad rul de 20,SQ G M j, După un zbor cure o aprecie/eo cercelătoiilor. caractc- tate pc plan economic şi so to riu l sud-vietnamoz lo c a li ni ine deocamdată motorul
cuprindă încetarea producţiei acord in te rnaţional, ţă rile co ceniului de dezarmare al N a duiot 10 a iile , nova spa(iolâ ,,A- nstici necunoscute (i nebonuite aio cial de cabinetul său, au tăţi cambodgiene dc fro n v iito ru lu i. Experienţa va du
revenii cu
pollo 12"
bine
pe
de arme nuclearo, reducerea autoare ale acestui punct an ţiu n ilo r Unite, usigurînd ca ro.Ttinl. Apele Pacificului, la lud- sotelitului naiural c l Terrci. d e d i drept scop sâ înlă ture g re u tieră i,i pină in 1972.
osironouţii
}i-au
R c ia io ţi,
şi apoi lichidarea totală a prezentai şi un proiect dc arzâtoarca problem atică a de cjI de Insula Pago Pago, din Ar cai ceo dc a IQ-a ţi uitim a n in tăţile pc ca ic Ic în tim p in â
stocurilor existente. A b o rd a convenţie, in care sc prevede, za rm ă rii să se afle — ca şi hipelagul Somoc, erau cro id a to dc spaţiu, preg ă tirilo r panlru reîntoar ţara In acelaşi tim p. ea a 4 0 4
rea realistă a problem elor de In esenţă, angajam entul sta dezvoltarea — în -centrul pre un imens d isp a u liv form at dm îeci cerea acaso. Prinsă de atrocţiu tot relevat câ pa rtid u l dc gu-
dc nave, avioone >i elicoptere, co
mai puternică o Păm intului, ,,Apol-
zarm ă rii reclam ă evident ca telor dc a nu perfecţiona, fa ocu pă rilo r co m u n ită ţii in te r te a ţte p lo u ia îndeplinească m i lo-l2" }i-o m ori! luni succesiv vi- vcrn â m în t trebuie sâ sc facă ţ i In cei 2â dc ani caic ^ \ După cum anunţă agenţia
In paralel cu acţiu nile în d re p lnica. stora sau dobindi arme naţionale în perioada 1970— siunea de recuperare o astronauji- Icio . La ora 19,44 (oia ăucurejtiu ecoul c e re rilo r poporului. în- au trecut dc Ia elibe ra ACTC. iiesle 240 000 de per
tate spre atingerea o b ie ctivu chim ice si bacteriologice (bio 1980. Igr om oriconi. lu i), a fost efectuata ultim a mane trucil, în caz contrar, nu va ) re. a g ricu ltu ra albaneză \ soane din Coreea dc sud sc
vră de co icd o re o traiectoriei ţi s-o
la n s a ţi Io 14 noiem brie In direc
lui central — dezarmarea ge logice), precum şi dc a disti n Fără îndoială, între v o lu ţia Lunii, cslto na u ţit «Je pe ,,/Lpol- trecut la detim tivoreo preg ă tirilo r fi capabil sâ conducă ţara. ^ a cunoscut o continuă i sustrag m o b iliză rii hotârite
nerală şi în p rim u l tin d de ge astfel dc arme. mul şi durata dezbaterilor io 12“ ou prrmit misiuneo sâ ic o li- pontru om cnia rc, lo oro 22,J0 (oiu In continuarea de cla ra dezvoltare, ob ţinirul re- ' de regim ul dc la Scul. în
te ie primul p o t in d irccţio corec
zarmarea nucleară — să fie G uve rn ul român — a sub p riv in d dezarmarea, pe de o to rii jt'in ţ ilc c sistematice a Lumi. â u c u re ţtiu lu i), m odulul de serviciu ţiei salo. Ind ira Gandhi a i z u lla lc earc o situează \ vederea fo rm ă rii unei „ar
a lost abondonol.
adoptate m ăsuri colaterale, m e lin ia t v o rb ito ru l — consideră parte, şi rezultatele obţinute, L'i ou in fâ p lu it prim o aselenizare la Cu 13 minute )i 35 cTe secunde sub lin ia t im p ortan ţa penlru L la un nivel superior cc- t mate de rezervă dc autoapă
nite să fnneze com petiţia m o de asemenea im portantă o ro- există o disproporţie caic de punct fii, cu o croate dc numoi 14 inom te do om erirorc. cobino a a- destinele ţâ rii a rezultate lui antebelic. rare lo ca lă ". La 21 noiem
dernă a arm am entelor, să d im i glcm entarc in te rna ţiona lă ea sigur slirneşte n e m u lţu m iri şi metrt, ji ou recoltat apro iîm a tiv 45 tms cu o vite iâ de 11 km pe se lor sesiunii e x tra o rd in a re a ' Astfel. în com paraţie \ bric. regim ul lui Pak Cijan
nueze pericolul nuclear, cum re să prevină extinderea dezamăgiri legitim e — a spus dc kilogram e dc rocă selenară. In cundâ. in fim p ce sc a fla intr-un C om itetului pe întreaga I n | ^ cu anul 1938, suprafaţa ^ 1 f i a convocat o reuniuni
etopâ a
p und situai deosupre Australiei, lo
prima
oclivito ţii
eitrove-
ar îi interzicerea folosirii a r rursei în a rm ă rilo r in te r ito r ii în încheiere delegatul ro hiculare, Conrad ţi Bean ou insto altitud in co de 120 kilom etri, pri dic al Congresului Naţiona agricolă s-a dublat, iar , specială in cadrul căreia a
m elor nucleare, garanţii cores le submarine, si să asigure mân. Dar ar fi, după părerea lat, la 19 noiem brie, prim ul la b o melc straturi ale atmosferei teres Indian, care a aprobat o r i producţia agricolă glo- I ordonat rep reze ntan ţilor au
punzătoare pentru statele ne- folosirea acestora in scopuri noastră, o greşeală cu grave rator dc cercetare a unui corp ce tre. 18 secunde moi liriiu , leg ă tu entare.i g u ve rn u lu i şi p a rti lo rilâ ţilo r locale sâ c o n ţii
resc, constituit dinlr-un cm om blo de
rile radio dintre bolidul înconjurat
nuelcore că niciodată şi sub exclusiv paşnice, conform re u rm ă ri ca această situaţie să aparate si instrumente ce vor dc flăcări ţi S taţiile terestre au fost d u lu i în direcţia unor re fo r bală a crescut de 2.8 \ buie la depistarea „elemen
ori Totodată in perioa- ^
nici un pre te xt nu vor fi su z o lu ţiilo r adoptate dc A d u n a ducă la descurajare, la slăbi tro n im te timp de un on inform aţii întrerupte din cauza ronizârii me me democratice tclor care sc sustrag m obili
da de după război, p ro
puse a m e n in ţă rii sau atacu rea Generală V o rb ito ru l a e x rea e fo rtu rilo r in favoarea despre ,,ostrul n o p ţii'’ . al m isiunii diului înconjurător. După 2 minute ducţia de cereale pani- \ zării '.
Principalul re ru lla l
lui cu arme nucleare, in te r pus, apoi. punctul de vedere dezarm ării. Analiza soliră a ,,A po!lo 12" constă astfel in faptul }i 5 secunde, legăturile ia u testa ♦ O * fieabile a crescut de 2.."> i In ciuda represiunilor
b ilit. Cu 5 minute ţi 27 secunde
zicerea tu tu ro r experienţelor dc p rin c ip iu al g u vern ulu i r o re a lită ţilo r in ternaţionale a ra co ea o dot posibilitatea omului inom te de amerizare s-ou deschis ori. cea de tutun dc n subliniază agenţia ACTC.V
cu arma nucleară, crearea de mân ru p riv ire la prevederile tă că in ciuda obstacolelor, u so constate câ sc pooto simţi pe oulom al, după abandonarea scutu ■ După cum anunţă ziarul ori. de legume şi fructe ^ nu m ăru l celor earc refuz-
Lună co ţi pc Pămint, fiind deci
zone denuclearizate în d ife r i dc bază ale unui v iito r tratat neori mari. ideile păcii, secu posibilă dcsfosurorco unei munci lui termic, trei paraţute mici dc „A l A lu a m " . K i\.U, a in fo r de 4—â ori. iar la unele l sâ se prezinte la centrele d<
fiino rc.
te regiuni alo lum ii. în această materie. rită ţii şi le ga lităţii in te rn a ţio constructive pe alte corpuri cereşti Transportaţi cu un elicopter, Con mat Liga Arabă asupra ho- c u ltu ri puţin râspindite . recrutare cslc in continuă
R cfcrin du se la in flue nţa re A b o rd in d problema „C onfe nale îşi croiesc drum. Dezar Si ploncle Aporotelc tehnice msto rad, Bean ţi Gordon, purtinrf măşti lă rîrii gu ve rn u lu i egiptean inainte. cum sint orezul \ creştere, fiind expresia pro
ciprocă d intre problem atica rin ţe i statelor neposesoare dc marea răminc. în optica noas late in Oceanul Furtuitrlor au trans de izolare biologică, ou fost intro dc a stabili contacte cu C on şi cartofii, recoltele au i testului populaţiei fa(â dc
laboratorul
mobil
mis deja o scrie de dale foarte im-
im ediat
du}!
in
dezarm ării şi aceea a secu arme nucleare", delegatul r o tră. singura cale, pe care însă portonte s ■ ele continuă sâ func de coranlinâ, în care uim eatâ sâ s iliu l m in isteria l al Pieţei ajuns de 20 şi respectiv , liu tă ririle reg im ului de la
rită ţii. v o rb ito ru l a declarat : mân a spus că aceasta este o trebuie s-o folosim cît mai ţioneze perfect. S-a sta b ilit ostiei stea pină simbotă, cind vor ajunge comune, in vederea încheie
„Considerăm că problem a ilustrare «i ra p o rtu rilo r d irec eficient, ru perseverenţă şi câ Luna are o atmosferă o cărei la laboratorul dc recepţie lunorâ rii unui acord de cooperare de 44 ori mai mari Au ' Seul.
presiune este egală cu o m ilionim e
ol centrului spoţial de la Houston.
securităţii europene arc o te d intre interesul vita l al po responsabilitate, pentru asigu din presiunea atmosferei ferestre. De abia la 10 decembrie, după m economică cu ţă rile membre sporit considerabil su- ^
sem nificaţie pentru dezarm a poarelor în dezarmarea nu V ib ra ţiile scoarţei selenare, provo cheicrea perioadei de caronlinâ, ei ale C E E pra fcţcle cultivate cu ^ 4 0 4
re earc trece dincolo de li m i cleară şi posibilitatea acestora rarea păcii şi securităţii, alît cote de căderea m odulului, înregis vor putea sâ se inopaicze in mtjlo- bumbac, sfeclă dc zahăr • S ini in curs lucrările ib
recepţio
|i
seismomet'u
trate
dc
cui fo m llltlo r
şi floarca-soarclui. care \
tele contine ntului, ţinîn d Sca de a utiliza energia atomică dc necesare tu tu ro r popoare ♦ O * înainte ocupau o pon- i proiectare a celui mai înalt
nia că tocmai în Europa sc in scopul dezvoltării Consi lor lu m ii. l
In tr-u n in te rviu acordat dere cu lotul neinsem- 1 lu n i de televiziune din B u l
postului de radio Tunis şi natâ \ garia. A vînd o înă lţim e dc
reluat de agenţia France :J00 metri, turnu l va fi con
Prcsse, m in is tru l de externe k s tru il lingă oraşul Sumcn
al Franţei. M au ricc Schu- Baza tu rn u lu i. caro sc va
HOUSTON 24 (Agcrprcs). dar, in general, cl „n func ţuitut să mă dezbrac dc fit ui nii l-a căzut zdrobindu-sc de in general cu un deşert. In mann, a declarat câ „F ra n G uvernul brazilian a hotă construi în întregim e din
Luni la ora 0,32 G.M.T. (2,32 ţionat'' bin e. ta mea spaţială din cauza, Lună cc priveşte Oceanul Eu n u n i ţa va folosi toate m ijloacele rî! să emită o seric fila te beton armat, p rin folosirea
ora BucurcşLiutui) a început BEAN : Sint fericit că nu prafului şi. apoi, ham acul HO U STO N : Pulcţi să nc lor, n-aş putea să-t c o m p a r ’'- posibile de care dispune lică cil ocazia înscrierii tic co fra ju lu i glisant, va adâ
prima conferiţi fă de presă s-a produs nici o Surpriză în era cu 4 cm mai mic dccit daţi o scurtă descriere a te cu nimic. j pentru a apăra independen c a lic Pole a celui tlc-al posti sectoarele tehnico, b i
spaţială din istoria presei, cursul EV.A. ( Actiuitat ea mine N-am visat nimic. renului lunar, a culorii şi HOUSTON câirc C o m a ţi: ţa şi integritatea Tunisiei, 1 000-lea gol din cariera sa rou rile şi altele. La în ă lţi
la. care au purlicipat cei trei cxtravchiculară) BEAN : Eu la fel, n-am r-i- compoziţiei sale. precum şi Toată lumea se întreabă cc dacă vor fi am eninţate". El sportivă T im b re le îl vor mea de 1G0 m etri so prove
nstronauţi dc pc „Apollo-12", a adăugat însă câ „nu există prezenta pc acesta sărind in tic o extin de re a tu rn u lu i cu
HOUSTON : A flin d u -v â pc sat nimic. Maniacele s-au ar d ific u ltă ţile pe cate le-aţi in- s-a în tim p la t cînd alt căzut un diam e tru dc 24 m Acolo
afinii in acel mom ent la Lună păreaţi extrem de fe ri cuit mai pufiii dccit pc Ră tim p in a t m nn ip ulînd d ife ri pc Lună. A fost o căzătură nici un m otiv sâ sc creadă aer do bucurie, după în
182 000 krn (le Pămint şi zia câ acestea sint am eninţate". scrierea unui gol. p u rlîn d un vor fi instalate b iro u rile teh
ciţi. aveaţi o stare dc eufo nind, deoarece greutatea te materiale pe care Ic-aţi a- accidentală sau in te nţio na „Cunoaşteţi im p ortan ţa pc
riştii, aflaţi la Centrul spaţial tricou pc care este înscris nice. legale direct tle ante
rie. M u lţi credeau câ eraţi noastră era mai mică. In d e lins ? lă ? Cc impresie v-a făcui a- care Franţa o acordă m e n ţi nu m ăru l 10 5je anunţă, de
dc la Houston. lată cîteua din ccaslâ căzătură ţinînd cont ne. Tot aici vor fi montate
intrclnirilc şi răspunsurile dc gra vitaţia lunară m ult nerii independenţei şi in te asemenea, câ prim a emisie aparatele pentru televiziu
dale : mai mică ? A ţi fi putut să vă g rită ţii L ib a n u lu i", u spus, a acestor tim b re va fi de
asemenea.
de
Sehumann.
GUU U00 de exemplare.
HOUSTON : Dacă această rid icaţi fără a ju to ru l lui Este de aceea foarte firesc nea in culori.
misiune ar trebui să fie re fă Bean ? ca ca sâ aibă aceeaşi a titu
cută sau ar trebui sâ efee- Prima conferinţă dine faţă dc Liban ca şi faţă
CO N RA D : Nu ani
tuali alia. ce fel de echipa „intenţiona l “ . încercam căzut | de Tunisia, dc caic Franţa Paralel cu dezvoltarea economici. Ii. I*. Mongolă
cu
ment veţi adăugit sau ce m o este strins legată.
d ifică ri aţi aduce celui exis culeg ceea Am cucut pe n îşi lărgeşte legăturile economice externe informează
lent necesar a c tiv ită ţilo r kt parte. El. m-a ajutat să mu ♦ 0 4 agenţia Monţame. In prezent, M ongolia este un par
ticipant activ Ia tirg u rile şi exp oziţiile in te rn a ţio n a
sol ? ridic Nu cred că aceasta pu le şi întreţin e legături com erciale cu aproape 200 dc
CON RAD: A m eliorarea u- am eţiţi de oxigen Este ade finiţii', să fii mai uşor dc şa C O N RA D : Anumite ))iir(i ne vreo problem ă. Acolo nu O pinia publică m ondială organizaţii de com erţ exterior. In com erţul exte rior
lilojclor şi a casetelor lor vârât ? se ori. este mult mai bine păreau mai frum oase dccit se cade aşa uşor ca. aici, nu arc dreptul sâ tacă în al R P. Mcngolc, ţările socialiste ocupă locul princi
Ele sinL hune, dar ar putea CON RAD: N-am fosl sub dccit să ai greutatea întrea altele. BEAN : Conrad a căzut atit fala crim e lor sâvîrsitc dc pal. V olum u l sc h im b u rilo r comerciale cu aceste ţări
f/ mai bune. efectul oxigenului, /lin fost. bă BEAN : Culoarea parca sd de lent incit a acut timpul m ilita r ii am ericani in V ie t a crescut în u ltim ii doi anî cu 0.4 la sulă.
HOUSTON : Au existat l i pur şi simplu fericiţi că eram HOUSTON : (Adresindu-.sc fie aceeaşi peste tot. lotu l să se răsucească. Eu însumi nam. Trebuie sâ spunem lot in prezent, pc lingă m ă rfu rile do export tr a d i
nele neînţelegeri p rivin d a in conform itate cu progra Ini Gordon) : Ce impresie aţi era gri. Rocile şi solul, păreau mi-am pierdut echilibrul dc ceea ce g in d im despre ase ţionale, ea lînâ, blăn uri, produse dîn piele, produse
firm a ţiile voastre în legătu mul, că totul m ergea bine avut râm înînd singur o zi şi gri. Dar este interesant dc m ai m ulte o ri. dar n-am că menea acţiuni, a declarat agricole, M ongolia furnizează produse ale industriei
ră cu lansarea pe tim p de HOUSTON : A rm strong şi jum ătate pe orbita lunară notat că nuanfele sc sch im zut. m in istru l de externe al Sue alim en tare şi e xtractive Ponderea producţiei indus
furtună A ţi accepta să fiţi A ld rin au fost nevoiţi sa Cc aţi putut sâ observaţi din bau foarte mult în funcţie dc HO USTO N : Credeţi câ s;‘ diei, Torstcn Nilsson. la triale în e x p o rtu rile mongole a crescut în u ltim ii 3
lansaţi încă o dată în aseme activită ţile lui Fete şi A l pc incidenţa rarelor solare. S-ar pot prelungi viitoarele acti C onferinţa P a rtid u lu i Social ani cu 5.2 la sută.
doarmă destul de incomod Dem ocrat de la Malmo. re-
nea condiţii atmosferice ? suprafaţa L.unii 7 Şi cind putea descoperi că „Suruc- vităţi pe suprafaţa lunară
CONRAD : Am reuşit n in tr-u n colţ al Lcm -ului. Ei Lcm -ul s-a zdrobit de Dună vor“-ul prinit pe Pămint Sn peste cele patru orc prcvâ2u- | fcrindu-sc la politica g u v e r
s-nit plins dc frig şi de lipsa nu lu i american dusă în sud-
drXă şi uom reuşi şi n doua aţi observat ciocnirea ? jic gri, \n timp ce noi l-am Ic şî că 's-nr putea spori nu- j
oară. confortului. Din contră voi căzut maron. m ărul ie şirilor ? ostul Asiei. M in is tru l suedez
aţi avut haniare şi pături GORDON . Am răznt Lcm- a relevai: câ asemenea ac
M OU STON : Aţi resimt ii HO USTO N : P ulcţi compa CO N RA D : Cred că ar tre
A ţi d o rm it bine ? M u lţi sc ul prin binoclu Am căzut, ţiun i sint de m ultă vreme
vreo dală teamă, sau uţî fost întreabă ce aţi visat pe L u dc asem enea, „SurDCijor‘'-nl i,i vreun petec de păm int in bui prelungită fiecare ieşire
preocupaţi de ceva ? cc priveşte culoarea, s tru c tu considerate dre pt crim e de C U R I E R
nă in craterul său. Am putut ra şi aspectul general cu cel Noi av eam rezerve pentru şa
CONRAD : Supapa dc pre- urmări Lcm-ul cind s-a d e război şi condamnate de
susizare a costumului meu CONRAD : N-am dormit- al Oceanului F u rtu n ilo r? se orc şi nu nc-am simţit dreptul internaţional.
n-a funcfionot cum trebuia bine în ham acul meu. N-am taşat, dor nici unul. dintre noi GORDON.* Luna seam ănă prea obosiţi.
• ilillllllllllliHI’ UftiftIllililIIIIIIIIIIM lihlll 14lliilllll!il!l!!!!!!!!!l! !lli!lllill!i!llllllilllll;lllllill|||||||i,|
T IP A R U L : în tre p rin d e re a poligrafică Deva. 44 0GS