Page 87 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 87
DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 26 NOIEMBRIE 1969 a
REPORTAJ PUBLICITAR » REPORTA) PUR< 1CITAR1 1
Restaurantul „Cina" din ora
şul Lupeni. Cu nimic mai pre
jos decit altele in faţa e-
lîgenţelor publicului consu
mator. Şef bucătar specializat
in cele mai diverse mîncâruri.
U n s e c Atmosferă agreabilâ.
pure.
Vinul casei şi soiuri
zilnic solicitat nicipiul Petroşani oferă con
Cofetăria „Nufărul" din mu
sumatorilor o bogată gamă de
In r-tapa actuală, sectorul de alimentaţie publică este prăjituri, preparate de labo
solicitat dc o seric întreagă de sarcini. In prim ul rind pen rator alături de alte dulciuri
tru a face faţă unor exigenţe din ce în cc mai sporite din de cca mai bună calitate.
partea publicului consumator, ca o consecinţă directă a creş
terii nivelului de trai, iar pe de alta in a găsi metodele şi
mijloacele cele mai eficace pentru organizarea şi administra
rea unităţilor T.A P.L. chemate să răspundă acestor dezi
derate.
O altă problemă o ridică dezvoltarea turismului inter
naţional, dar în subsidiar, deoarece multitudinea probleme „Crama dacilor" din mu
lor sc rezolvă im plicit in momentul în care căile către ma nicipiul Deva. Restaurant cu
rca masă u publicului consumator au fost populate generos Restaurantul „Transilvania" oferă consumatorilor o ambianţă profil tradiţional în care vi
dc idei şi realizări valoroase. plăcută in cadrul căreia se poate servi o masă aleasă, alături
Premisele .iu fost deschise dc hotârîrilc Consiliului de de un sortiment variat din cele mai bune vinuri. Barul restau nul ca şi bucătăria sînt re
M iniştri nr 1B27/1D67 şi 1703/1DG9 în baza cărora s-au şi În rantului vă stă (a dispoziţie permanent, cu băuturi şi cocteiluri prezentative ale unei epoci
treprins o scrie dc măsuri, dintre care unele s-au impus indigene şi străine. trecute.
imediat prin valoarea şi urgenţa lor. Astfel, s-a trecut la
reînfiinţarea unor tipuri dc unităţi ce nu lipsit pînâ acum Pitorescul subliniază atmo
sau erau insuficient dezvoltate în reţeaua dc alimentaţie pu sfera în care friptura haidu
blică ca : plăcintării, gogoşerii. simigerii, localuri cramă cească servită pe talerul de
cu specific- tradiţional, braserii şi cafc-baniri, restaurante dc lemn este stropită cu aroma
cartier, bucătării dc- bloc, cabane turistice, campinguri cu
căsuţe ctr.... Concomitent cu apariţia lor. în profilul exis unor vinuri de calitate supe
tent s a urm ărit diversificarea sortimentului dc preparate rioară.
al producţiei proprii, ţinîndu-sc cont dc dorinţa consuma
torilor dc sezon, de specificul localului, de nota de trarli-
ţionalitatc. dc nivelul de , preţ. astfel incit dominanta con
stantă să râminâ accesibilul faţă dc masa largă a consuma
torilor.
încă dc Ja prim ii paşi. rezultatele au fost încununate
dc succes tyoile unitâli înscrise pc reţeaua T.A P.L. au în
ceput să fie'din ce în cc mai frecventate dc publirul ronsu-
. mator. ca restaurantul cu linie de autoservire ..Mureşul" din
municipiul Deva. cantinele de bloc şi unităţile de tip ..Gos
podina" sau bufetele reprofilate ce au încetat dc n mai ti
ne la dispoziţia clientelei mimai sortimentul de băuturi, o
ferind în noile condiţii simultan preparate ealdc sau „minu-
turi" Ia cererea clientului.
Mai mult chior, la puţin timp după prim ul contact u-
nitnte consumator. Unele din ele au ridicat problema per
fecţionării. ca urmare a creşterii cerinţelor din partea cli Un simplu cuvint pentru trei
enţilor. ca şi a reorganizării lor interioare. Este cunoscută noţiuni :
apoi solicitarea mereu crcscîndă a restaurantului „Izvorul - ospitalitate
veseliei" din cartierul Gojdu—Deva. a restaurantului ..Du - confort
nărea" din municipiul Hunedoara sau a restaurantului ..Pa-
rîiTgjjl" din cartierul Aeroport din municipiul Petroşani - serviciu ireproşabil.
Sigur că lucrurile nu se opresc aici. Popularizarea reali
zărilor bucătăriei româneşti. îmbunătăţirea sortimentelor
cu noi produse şi în specia) cu cele specifice de sezon, r i
dicarea gradului de eospodârirc a unităţilor 'îmbunătăţirea Restaurantul „Corvinul” din
serviciilor, afirmarea talentelor şi priceperii lucrătorilor, municipiul Hunedoara, în care - P-osta o ştiai ?
îndeosebi a celor tineri, sporirea desfacerile” — iată în con - ? ? I
tinuare preocupările crescindo care deschid noi şi noi pro vă puteţi petrece una din cele - VINUL CASEI, proous i
bleme. mai plăcute seri. Bucătărie excelent al restaurantelor
'l'olul însă trebuie rezolvat ştiinţific, dc Ia studierea pre specializată care vă stă la noastre !
ferinţelor consumatorilor pentru diverse preparate dc bu
cătărie şi cofetărie, pînâ la munca dc informaţi** şi rccla- dispoziţie. Vinuri „soiuri pure".
mă încununată in final dc o anume eduraţie şi clică a bu Orchestră, dans, antren.
nului gust Numai astfel sc va puica ajunge la o mărire a
volumului de desfacere şi im plicit de îmbunătăţire şi Îmbo
găţire .1 acestui sccl<r. atit dc solicitat, al alimcnlaţiei pu
blice
NICULAE LASCU
economist la Direcţia comercială a judeţului
Hunedoara
DE
RETINUT... din oraşul Deva. Pe lingă Restaurantul „Minerul” din
Restaurantul „Perla cetăţii"
Laboratorul de cofetărie din n
atmosfera intimă, localul vă municipiul Petroşani. Confor Restaurantul „Gombrinus" din municipiul va Tov. Mânu Marfa, Potopea
tabil şi accesibil tuturor. Bu
stă la dispoziţie pentru săr tal Florica au reuşit să ofere p
cătărie specializată în min- Hunedoara. La îndemîna oricui. Bucătărie va
Q S-au deschis restauran bătoriri amicale sau familia cări şi gustări apreciate de sumator pe lingă varietatea u
tele „Tic-Tac" şî „Carpaţi" re. Meniurile pot fi coman bogat de dulciuri şi prăjituri i
întreg publicul consumator. Vi riată, cu vinuri diferite. Serviciu ireproşabil. „Verono", „Cetate" şi preparat
din municipiu] Hunedoara ca date la alegere cn şi vinul nuri de regiune şi soiuri puie. de lemiie şi fursecuri.
si bufetul do cartier „Viile preferat.
Noi” din Deva.
,0 Restaurantele „Transil
vania" şi „Perla cetâ\ii" din
Deva. „Cina" şi „Eaiîngul"
clin Petroşani. ..Metalul",
„Corvinul" şi „Gambrinus”
din Hunedoara, „Perla Crişu-
lu i“ din Brad orcanizează la
cerere, mese comune, pentru
nunţi, aniversări ele
Q Cofetăriile „Dacia" din
Deva, „Garofiţa" din Hune
doara şi „Nufărul" din Pe
troşani primesc comenzi pen
tru torturi şi prăjituri. Con Cofetăria „Gorofiţa” din municipiul Hune
sumatorii au ocazia să-şi a doara. Aveţi de făcut un cadou sau dc ser Pivniţa de vinuri a 7.A.F.L.
leagă sortimentele dorite. bat o aniversare ? Nu uitaţi s-o vizitaţi. Sor Devei este principalul depozit fi
timentele cele mai variate vă stau la dispo nurilor dc regiune, Tirnave şi i
ziţie. cum şi a altor cunoscute pod*
,Q Pentru o servire rapi
dă la orice oră din zi vă re
comandăm bufetul „Expres"
din Deva.
Meniuri pensiune ser
vile in local sau pentru aca
să vă oferă restaurantele Sînteţi grăbit ? Linia cu au
toservire a restaurantului „Mu
„Carpaţi" şi „Minerul" din
Petroşani, „Corvinul” şi „Me Cafe-barul din municipiul reşul" din municipiul Deva vă
talul" din Hunedoara pre Deva. Deschis tot timpul zi scoate din impas, fără a face
cum şi bucătăria de bloc din lei. După-amioza, orchestră - vreo concesie bunului gust
slr. Lcnin din municipiul dans. Băuturi şi cocteiluri sau pretenţiilor culinare. In
Deva. româneşti şi străine Serviciu minimum de timp vă puteţi
prompt. Cafea filtru, turceas satisface preferinţele gastro
ca. nomice.
Luna preparatelor culinare
Luna preparatelor culinare unui prînz preparat şi alcătuit de reuşita supă de vin. Prin
se desfăşoară din plin. Obiec cu orto, o continuat să dăinu tre preporotele de 'sezon, ţa-
tivele propuse, îndeplinirea lor iască ca un adevăr, Iransmi- lina cu corne, escalopul cu ciu
precum şi modalităţile rezol ţindu-se tuturor meşterilor cu perci şi pun flambaţi se anun P a g in ă p u b lic ita ră re a liza tă la
vării cu succes o problemelor holot olb din foto plitelor în ţă a fi „cop de ofiş". Clătitele
pe care le ridică groviteozâ cinse. cu mere deschid parada de
de dota aceasto in jurul unui Cu astfel de maeştri intr-ale serturilor, printre core „defi
singur personaj : bucătarul. Is tainelor ospăţului am stol de lează" poponaşii rumeniţi .n cererea D irecţiei com erciale a Ju-!
toria i-o rezervat de moi multo vorbă reuşind cu greu să afiu mantia lor albă d° smintind,
ori un rol precis legat de vio- cîte ceva despre surprizele apoi plăcintele, prăjiturile cu
ţo unor domnitori pofticioşi gastronomice cu core s au ho- cremă şi fnşco ele.
Chiar scriitorul român Vosile târît să înlimpîne consumato Lo urmă „artileria grea" o deţului H u n e d o a ra
Alecsandri aminteşte o întîm- rul, atunci cînd ocesto va tre bateriilor din cele moi renu
plore în care o dregotorie o ce unul din pragurile restau mite podgorii, vinuri ale casei
acelei vremi □ fost ciştigolâ rantelor T.A.P.L. din judeţul
„cu iaurt şi gogoşele. " Se pare Hunedoara, in această lună o sou soiuri pure. încheie oceas î
că onecdolo a rămos de po Dreooiotelor. tă demonstraţie a bunului guşi
mina. dar esenţa ei. buna dis Una dm aceste specialităl»
poziţie creată de prezentorea este supo de torhonă, alături N. L