Page 88 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 88
PAG. A DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 26 NOIEMBRIE 19691
SE(
0 . A f.U. „Toate popoarele au un PREZENTE In c a d ru l f«E.E.
ROM ANEŞTI
M O T O R S ' „Preţurile de intervenţie"
drept egal, inalienabil, la exis- din Roma. in colaborare cu vor deveni obligatorii
Universitatea
ROMA.
—
Institutul italian de hidrauli
că, a organizat un colocviu
tentă liberă şi independentă" de „Hidrodinomica a fluide BRUXELLES 25 (Agerpres). lor şi legumelor nu va fi îm
bunătăţit.
Dupâ dezbateri aprige, care
lor polifazate", care s-a des
Pe de altă parte s-a conve
chis cu referatul „Eficienta au durat 11 ore. m iniştrii a nit să se pună capăt extinde
separării fazelor în ramble- griculturii din ţările C.E.E, rii livezilor, rcducindu-se in
întruniţi la Bruxelles, au a
Intervenţia reprezentantului României iajul marin", prezentat de juns la un compromis în cc mod apreciabil actualele su
Harnaş
ing.
V.
prof. dr.
cu
prafeţe
cultivate
pomi
(România), preşedintele Co priveşte Piaţa comună a fruc fructiferi.
mitetului internaţional de telor şi legumelor. Compromi
NEW YORK 25 — Cores încă supuse exploatării şi o constituie un imperativ al fluide polifazate. sul urmează a fi aplicat în- înţelegerea intervenită la
pondentul Agcrpres, C. Ale- presiunii străine. Toate po tim purilor noastre. Organiza eepind do la 1 ianuarie 1970 Bruxelles pune în evidenţă şi
O
xandroaio. transmite : In Co poarele, a continuat vorbito ţiile internaţionale trebuie să SOFIA. — La Sofia se des şi cl sc referă în primul rînd mai pregnant caracterul în
mitetul nr. 4 pentru te rito rii rul. au un drept egal, inalie participe fără rezerve la în făşoară de cîteva zile, la ci la aplicarea sistemului „pre chis al Pieţei comune. Una
le sub tutelă si neaulonome nabil, la existenţă liberă şi deplinirea acestui ţe). In ceea nematograful .,S. Eisenstein" turilor de intervenţie" pentru dintre clauzele înţelegerii se
al Adunării Generale, sc des independentă Dreptul popoa ce o priveşte. România, na şi al Filmotecii naţionale bul susţinerea cursurilor acestor referă la instituirea ori dc
făşoară dezbaterea asupra a relor de a-şi hotărî singure in trecut. înţelege sâ-şi aducă gare, Festivalul filmului ro produse Dacă pinâ în pre cîte oii va considera necesar R.P. POLONA. Noul laborator de la Institutul politehnic din
10 puncte consecutive ale a- soarta cuprinde — ea parte jjitreag.i sa contribuţie la mânesc. Regizorul Mircca zent preţurile dc intervenţie a Comisiei Pieţei comune, a Gliwice echipat cu cele mai moderne maşini electrice din ţară.
gendci. toate privind proble integrantă — suveranitatea a lupta pentru lichidarea siste Seucan şi criticul Dan Mn- erau facultative (RE. a Ger blocării im porturilor dc fruc Studenţii pot efectua simultan 30 de experienţe.
me coloniale. Printre acestea supra bogăţiilor lor naturale. mului colonial tecscu au avut o întitnire cu maniei şi Luxemburgul lc ig te şi legume din terţe ţâri.
se află şi activitatea economi Analiza documentelor O N U . O reprezentanţi ai presei, ra norau). înccpind de la 1 ia
că străină şi de altă natură, arată Insă că în economiile NEW YORK 25 (Agcrpres) dioului şi televiziunii bulga nuarie anul viitor, aplicarea
care împiedică transpunerea teritoriilor coloniale nu pă Comitetul pentru teritoriile re. în cadrul căreia au vorbit lor va deveni obligatorie pen
în practică a Declaraţiei pen truns marile monopoluri şi sub tutelă şi ncautonome al despre cinematografia con tru toţi partenerii. O aseme tele Unite. El a apărut p<?
tru acordarea independenţei companii internaţionale care Adunării Generale a O N U . temporană română. nea prevedere, apreciază ob hărţi încă în 1530, înainte ea
tarilor şi popoarelor colonia constituie în lealitate princi a adoptat, cu 03 de voturi, servatorii politici, avantajează ■ C U R orice altă hartă sâ menţio
O
le. modul în care agenţiile palul obstacol in calea spre contra două şi 1H abţineri, un BONN. — Sul) aur.piciile înlr-o anumită măsură pe neze Cap Cod sau Jamestone.
specializate ale O N U. con independenţa politică, justiţie proiect de rezoluţie nare con Ambasadei române din Bonn. producătorii italieni. Dc altfel, unde s-au instalat primele
tribuie la transpunerea în economică şi socială în teri damnă Rcpul.ilie.i Sud-Afriea- Oficiului National de Turism dupâ cum precizează agen colonii.
practică a acestei Declaraţii, toriile coloniale. In ultima a- nâ pentru refuzul ei persis şi ale concernului marilor ţia UPI. delegaţia italiană, Li au cerut, de asemenea,
situaţia din teritoriile mici u- nalizâ. această politică practi tent dc a-şi retrage adminis hoteluri şi restaurante prezentă la reuniunea dc la ca echipajele ..ApoRo" să nu
flate sub dominaţia colonia cată de-a lungul secolelor se traţia din Namibia şi acţiu „Steingcnberger" din R. F. a In piovinc5a Las ViJlas au început lucrările dc con- mai fie lansate dc la Cnpc
lă ele. află la originea decalajului nile ei împotriva integrităţii Germaniei, la Duisburg s-au Bruxelles, a ameninţat câ va slruiie a celui ma; marc btjraj din Cubei, situat pc rîul Kcnncdy. ci din insula veci
Ltiînd cuvîntul in cadrul din zilele noastre dintre sta acestui teritoriu. deschis „Sâptâmînilc specia bloca orice progres al trata Zazu care v* d»spunc dc un Iac artificial eu o capa nă. Mcrritt. unde instalaţiile
dezbaterilor. reprezentantul tele puternic industrializate şî Rezoluţia reafirmă dreptul lităţilor culinare româneşti". tivelor asupra regulamentului citate de pesto un miliard metri cubi In cadrul lucră spaţiale poartă deja numele
român. Traian Chcbcleu. a cele in curs de dezvoltare. inalienabil al poporului din financiar agricol, dacă meca rilor voi fi excavaţi aproximativ IU milioane metri lui John tvcnncdy.
subliniat că. în concepţia de Delegaţia română, a arătat Namibia la autodeterminare cubi dc pâmînt, lacul întinzîndu-se pe o suprafaţă de
legaţiei României. Declaraţia în continuare vorbitorul, apre şi independenţă şi caracterul nismul de desfacere a fructe- 44 mile pătrate l-’iuiectu1 prevede, dc asemenea, devie-,
privind acordarea indepen ciază râ depunerea unor efor legitim al luptei sale îm potri rea actualului touxeu al ruRostrâzii centrale şi construi ♦ © ♦
Preşedintele Hol i v ici, gcr.r-
denţei tuturor ţârilor şi po turi concertate spre exclu va ocupaţiei străine. Sc atra rea unui viaduct cu o lungime dc 5 kilometri, care va ralul AllTcdo Ovando Cutnlia,
poarelor coloniale, arc un ca derea oneârci forme de de ge. totodată, atenţia Consiliu trece peste lacul artificial. a dezvăluit câ are cunoştinţă
racter universal. îar dispozi pendenţă si dominaţie şi asi lui dc Securitate asupra nece Chirurgul C. Barnard devine „jenant" despre existenţa unui complot
ţiile sale trebuie să se apli gurarea condiţiilor de a trăi sităţii de a adopt,» măsuri a- împotriva guvernului. Decla
ce de o manieră egală tutu în deplină libertate şi inde dccvate pentru a soluţiona si CARETOWn 25 (Agcrpres) — Celebrul chirurg sud-afri- Preşedintele Consiliului de piaţa liberă incepînd din luna raţiile preşedintelui au f o s t
ror .popoarelor sau populaţii pendenţă pentru fiecare po tuaţia gravă creată dc refuzul Miniştri al U.R.S.S., Alexei martie BJC8. făcute intr-un moment cînd
lor care au fost sau mai sînt por. fără nici o discriminare. Republicii Sud-Afrieane de a can Christian Barnard. a devenit în ultima vreme „jenant" Kosighin, a primit marţi la Prăbuşirea preţurilor auru in Bolivia circulă numeroase
îndeplini rezoluţia O N U . pentru autorităţile rasiste dc la Pretoria, datorită poziţiei Kremlin pe Teodor Marinc\>- lui a început o dată cu reeva ■zvonuri privind pregătirea u
prin care i s-a anulat manda salo împotriva măsurilor dc discriminare rasială şi. mai ales. luarea mărcii v esi-gcrmane. nei nni toviluri dc stat. Presa
tul asupra Namibiei (Africa în urma unei declaraţii făcute la Capctovvn, cînd a menţionat cu, ambasadorul Republicii la 24 octombrie. din L.i Pnz a atribuit condu
Socialiste România in Uniu
U.R.S.S. extinde comerţul cu Japonia de sud-vest). câ. . nu a fost in stare să răspundă la întrebări cc i-nu fost nea Sovietică. Cu acest pri cerea acestei mişcări complo
O puse in timpul călătoriilor sale în străinătate, lată unele lej a avut loc o convorbire tiste generalului Juan l.cclun
NEW YORK - '» (Agcrpres). diniro aceste întrebări ; ♦ O * .
MOSCOVA 25 — Corespon tele reale care caracterizează prietenească. In n na plen dc 24/25 noiem Suarcz, comandantul diviziei
Pentru cc cetăţenii albi din Africa dc sud nu au dreptul
Comitetul ponton probleme
dentul Agcrpres. L. Duţâ, relaţiile economice dintre cele sociale, umanitare şi cultura să fie îngrijiţi dc medici negri sau metişi ? brie. In I hişanbe, capitala a III-a. care a plecat reveni
transmite : La Ministerul ele două ţâri. Schimbul dc mărfuri le al Adunării Generale a Pentru ce indienii din H-S.A. sini trataţi drept cetăţeni ♦ o o 11 S S. Tiidjico. a fost înregis în străinătate. Referindu-sc '
Externe al UR.S.S, a avut loc dintre U.R.S.S. şi Japonia — a ON.U ,1 condamnat Republi dc categoria a doua ? trat un cutremur de gradul 4. această plecare, preşedinte.o
o conferinţă dc presă în le arătat el — totalizează anual ca Sud-Africană. Rhodesia şi Pentru cc este urmărită o pereche căsătorită în urmă cu Irakul a hutăril să stabi La sud-rst dc oraş. puterea C’andin a subliniat că a ac-
gătură eu participarea Uniunii 000 000 000 dolari, ceea ce face Portugalia pentru tratamen 30 dc ani. sub pretext că ar încălca prevederile* „legii p ri lească relaţii diplomatice cu paseelor subterane a ajuns !;< ccplat-o „pentru a evita <n
Sovietice la expoziţia univer ca Japonia să se situeze ferm tul inuman aplicat deţinuţilor vind moralitatea" ? Guvernul Revoluţionar Provi gradul 5—0 Nu s-au semna onoarea generalului să fie p£-
sală de la Osalca. în 1970. Au pe primul loe în comerţul U- politici Intr-o rezoluţie adop zoriu al Republicii Vietna lat pagube tală’'.
mului de Sud, a anunţat pos
fost prezenţi, printre alţii. r.iunii Sovietice cu ţările ca tată în acest sens. sc propune tul dc radio Bagdad Această
Uoris Borisov, locţiitor al m i pitaliste dezvoltate. Tendinţe secretarului general al O.N U. hotuiire a fost luată in urma ♦ O *
nistrului comerţului exterior le dc viilor converg in sensul să publice periodic rapoarte vizitei întreprinse la Bagdad In stalul brazilian San
aî Uniunii Sovietice, comisa dezvoltării acestor relaţii Ele despre situaţia deţinuţilor de o delegaţie a Guvernului Fim torenţiale, şi fur Puuln se semnalează noi inun
rul pavilionului sovietic la sînt condiţionate de faptul râ politiei din Republica Sud- Revoluţionar Provizoriu din tuni mi continuat să sc daţii ca urmare a ploilor to
expoziţie şi Haghivara. comi U.R.S.S. dispune dc foarte Africanâ. Namibia. Rhodesia. Vietnamul de Sud. abată luni asiipik, mai renţiale căzute în ultimele
sarul pavilionului japonez. mart resurse economice în ex Angola. Mnzambic şi Guineea multul regiuni din Italia. şase zile. După cum relatea
ză „Jornal du Brasil".
mai
Luînd cuvîntul, Boris Bori „portugheză". ♦ O ♦ La Milano. Triestc şi Go- multe cartiere ale oraşului
sov a spus că participînd la tremul Orient, ceea ec farc ca Luînd cuviiUul luni in Stor- ri/ia. furtunile violente Sno Paulo, precum şi alto
această expoziţie. Uniunea această colaborare să se in ling. Gullorm Hanscn. lider au procurai însemnate r 'îl'1"*1
Sovietică porneşte dc la da tensifice. a conchis TV Borisov. „Cosmos—312“ adjunct al fracţiunii parla pagube Un vint puie
mentare a Partidului Munci a suflat In Na poli şi
pe orbită toresc din Norvegia., a făcut a ies la Spc/.ia. viteza
Dupâ amerizarea lui MOSCOVA 25 (Agcrpres). - propunerea ca guvernul nor atingind 110 kilometri
vegian să ia iniţiativa în ve
oră. Situaţia este deo
La 25 noiembrie, in U R..S.S, a derea stabilirii de relaţii di bit dc critică la Veneţ
fost lansat satelitul artificial plomatice între Norvegia şi unde apele aduse de m
„Apollo-12' al Pâmintului „Cosmos-312'. Republica Dcmocralâ Viet rce au inundat „contr, ;
Aparatura instalată la bordul
nam.
istoric".
satelitului este destinată con După cum informează agen
tinuării explorării spaţiului ţia UPI, sc aşteaptă ca propu
IIOUSTON 25 (Agcrpres). — Exigenţele carantihci au cosmic, anunţă agenţia TAS.S.
Ca şi predecesorii lor dc pe complicat şi operaţiile dc re nerea lui Hansen să fie tri * 0 *
„ Apollo-11", Charles Conrad, cuperare din apele Pacificu In afara aparatelor ş tiin ţifi misă spre dezbatere Comit ?- Cnpc Kenrcdy işi va re
Richard Cordon şi Alan Bean lui. Imediat ce scafandrii au ce. pc satelit sint instalate sis tutui pentru relaţiile externe păta numele dc Cape Cana'
vor fi supuşi la o riguroasă ataşat cabinei spaţiale uriaşul teme radiolclemetrice. al Stortingului. ral. nume ce l-a purtat tir
carantină dc 21 de ziie. A „colac de salvare", au deschis Distanţa maximă a orbitei de cel puţin patru secole, p
cesta este pinâ acum preţul doar pentru cîtcva secunde faţă de Pâmînt este de 1 JT7 nâ dnd a fost schimbat ( a I
ce trebuie sâ-l plătească pâ- capacul cabinei, atit cit să km. iar cea minimă de 1 1-15 La Geneva s-a anunţat ofi acela al preşedintelui asasi v^isti alâ de oamenii
mînlcmlor cei care vin dc pe poată da astronnuţilor măşti km. cial eâ Elveţia va semna Tra nFit la Dallas, în IU03. Cei doi muncii italieni. Dupâ cum in
Lună, deoarece proba defini le şi echipamentul ce le vor tatul dc nediseminarc a ar senatori care reprezintă sta formează agenţia ANSA, estr
tivă că „regina nopţii*' nu servi la aşa-zisa izolare bio melor nucleare. tul Florida, Spessard Holland. vorba de ei rea lOnoou munci
posedă vreun „microb" care logică. Dupâ cinci minute, O ® £ *• A • • tî • • • democrat, şi Edwnrd Gurney, tori agricoli, care ao reuşii
pe Pâmint s-ar putea prolife echipaţi cu aceste costume, ♦ q * rcpuh’îean. au cerut acest lu sâ încheie un nou contract co
ra intr-un mod periculos, nu astronauţii au părăsit cabina Semnificaţia unei demisii Criminalul dc război nazist cru intr-o rezoluţie prezenta lectiv de muncă. Cu acest
a fost făcută La drept vor spaţială, au fost stropiţi cu un Rudolf Hess. condamnat de tă Senatului. în care arată că prilej, ci au obţinut o serie
bind. puţini specialişti mai lichid antiseptic şi transpor Tribunalul internaţional de la Cnpc Canaveral este probabil dc îmbunătăţiri in cc priveş
cred în existenla acestor mi- taţi cu ajutorul unui eliroplor Ca bot Lodgc a demisionat dc Sud Această supoziţie nu sul acesteia pentru realizarea Nurnberg la Închisoare pe via unul dintre primele puncte te salarizarea şi normele de
cro-orgnnismc. deoarece toate pe portavionul „Hornct". Lovitură de teatru — dupâ a fost contrazisă ci. din con unei reglementări negociate, ţă. a fost transferat de la în geografice identificate în Sta mumă
analizele făcute la reîntoarce Aici. in interiorul unei cutii unii observatori. Nici o sur tră. confirmată indirect de pur insistînd asupra programului chisoarea Spandau, la spitalul
rea pe Terra n lui „Apollo- metalice. îi aştepta doctorul priză — afirmă alţii. tătorul dc euvint al Casei A l de vietnamjzarc. ceea ce nr militar britanic' din Berlinul
11“ . alit asupra oamenilor si Clarcnct Jcrnigan si inginerul Şi intr-un caz şi in celălalt be. care declara câ succesorul duce la un război foarte lung". occidental, pentru a fi supus
a eşantioanclor selenare, cit şi N A S A.. Randy Slono Cere există însă o apreciere comună Iii conducerea delegaţiei ame unui consult medical. Hess
asupra unor animale cărora monia dc primire n fost re — plecarea negociatorului a- ricane va fi numit „intr-un Subliniind eâ ultimele acţi rămăsese, dupâ cum se ştir. lliftce din petiol i Nu, nu este propunerea fantezis
le-au fost inoculate preparate dusă la minim şi o dată in meriean principat şi a adjunc timp rezonabil". Sc pare câ n- uni diplomatice americane „la singurul deţinut la închisoa tă a vreunui institui ştiinţific. Dupâ doi ani de cerce
biologice cu praf lunar au traţi „la cutie", ei au fost su tului său reflectă impasul in să să se întrevadă câ Adm i rea Spandau pentru criminalii tări asidue în laborator, societatea franceză dc petrol
fost negative. puşi primei scrii dc examene cmc sc află delegaţia Statelor ccastâ absenţă va fi dc dura nazişti, dupâ ce Baldur von „13.P.'1 a hotă rit sâ treacă l;i fabricarea pc scară indus
Dc fapt, perioada dc caran medicale şi analize tă, cu atit mai mult cu cit nistraţia se gînde.şte să renun Schiraeh. fostul conducător al trială a unor concentrate de proteine extrase din pe
tină a început din momentul De asemenea, colo două Unite ca urmare a poziţiei ri Administraţia aprecia câ Phi ţe la a considera convorbirile organizaţiei hitleriste de tine trol Destinate m prima etapă, pentru alimentarea ani
închiderii modulului lunar, containere cu eşantioane lu gide pc care s-a situat la con lip Habib, omul nr. 3 de pînâ ea o etapă pentru a pune ca ret, .şi Albcrt Speer, fostul malelor aceste . bccfsteaek-uri“ vor pătrunde şi In hra
dupâ cea de-a doua ieşire pe nare au fost mînuilc cu grijă vorbirile de la Paris. Sau. mai acum al .delegaţiei, este deo păt războiului", ziarul „Nevv ministru al armamentelor din na omului Uzina, care va produce asemenea alimente,
Sclena. la 20 noiembrie ora pentru a fi transportate la bine-zis, oglindeşte eşecul pla sebit de bine pregătit pentru Germania nazistă, au fost e- va fi construită k< Lavera, in apropiere dc Marsilia,
11.27 (ora Bucureştiului) şi sc Houston. Cabina „Apollo-12“ nurilor americane dc a obţi a se ocupa dc problemele York Times" releva : „Căuta libcraţi în 19C6, dupâ executa şi va avea o capacitate de producţie dc ItiOOo tone pe
va încheia la 11 decembrie, va străbate un drum ceva mai ne la masa tratativelor avan S.U.A. rea unei soluţii paşnice trebuie rea pedepsei. un Primele cantităţi dc concentrate de proteine vor fi
în jurul orei 12.00. Cea maî Jung. Ea va sosi la Ilouston taje şi concesii dc loc ju s tifi înăsprirea pe plan diploma să continue cu o echipă livrate comerţului la începutul anului 1971.
mare parte a izolării celor abia la :i decembrie. cate dc situaţia şi raportul tic a atitudinii Statelor Unito ♦ O *
trei aslronauţi. a doi medici, O real dc forţe dc pe eîmpul de arc loc la puţin timp dupâ au dc negociatori dc prim rang... Cursul aurului pc piaţa li
un însărcinat dc presă al Echipajul navei „ApolJo-12" luptă. dierea în problemele politicii Dacă preşedintele Nixon ar în- beră a înregistrat luni noi
N AS A şi alte zece persoa se află inir-o excelentă condi Recunoaşterea acestui eşec vietnameze a m inistrului apă tîrzia să numească o astfel dc scăderi. La bursa din Frank-
ne. inclusiv un bucătar şi ţie fizică. Aceasta este con nu a determinat insă şi o re rării de către comisia senato echipă, el ar stimula şi mai furt pc Main, preţul aurului
două ajutoare, va avea lor in cluzia la care s-a ajuns luni considerare a tacticii america rială pentru probleme extern^ a fost de 35,82 dolari unda. la
clădirea nr 'J9 ce constituie scara dupâ ce astronauţii ne la negocieri. Nu s-a schim şi în urma căreia preşedintele mult scepticismul şi nelinişte.i Londra — 35,825 dolari, iar la C U R I E R •
„Laboratorul de recepţie lu Charles Conrad. Alan Bean şi bat nimic în poziţia noastră acestui organism. W îlliam Ful- manifestată în S.U.A. in legă Zurich — de 35,60 dolari. Este
nară" dc la Centrul spaţial Richard Gordon au fost supuşi — subliniază cercurile ameri bright, sublinia câ reprezen tură cu planul său de pace". cel mai scăzut curs al meta
din Houston. unde aceştia vor la primul examen medical, la cane oficiale. Iată dc cc. în a- tantul Administraţiei „nu a lului galben înregistrat pe
sosi sîmbâlâ. 20 noiembrie, la bordul portavionului „Hor- ccst context, demisia Iui Ca- reuşit să demonstreze intere A. IONESCU
ora 17 (ora Bucureştiului) nel". D r Jcrnigan, membru ai bot Lodgc, cauzată in versiu
Dc la amerizare. Charles echipei de recuperare care i-a nea iniţială de „motive de or
C'on rad. Richard Gordon şi prim it pe aslronauţi in „cara din personal" şi ca urmare a
Alan Bean se află la bordul vană" do izolare biologică, a dorinţei sale dc a se reîntoar
porl-av ionului „Ilornet". în- anunţat câ cei trei sc compor ce în Statele Unite, a fost in S A 1 G O N 25 ( A g e r p r e s ). — o r d o n a t s u p r a v ie ţ u i t o r il o r să T h i Ui, in v ir s t ă d e 15 an i, a A s t fe l şi-a în c e p u t z g u d u i 4 m etri şi a i n c e p u t sâ tra g ă
tr-o încăpere metalică, ce va terpretată ca fiind un gest de A g e n ţia V N A transmite t e x se g r u p e z e . ; e r a m to ţi î m p r e fo s t v i o l a t ă şi u c isă in tr -u n t o a r e a d e s t ă i n u i r e . f ă c u t ă El m i-a c e r u l să f a c la fel.
fi transporlatâ la Houston. via tă perfect. liberat. cc vizează departe. El tu l a d o u ă s c r is o r i a p a r ţ i n in d u n ă — b ă tr in i, f e m e i şi c o h a m b a r , c ă r u i a a p o i i s-a d a t lu n i in f a ţ a c a m e r e l o r d e t e Ciţi a u fo s t î m p u ş c a ţ i nu se
Hawni. cu ajutorul unui a- Singurul caic a avui un mic u n o r s u p r a v ie ţ u i t o r i a i m a pii — şi ni s - a s p u s s ă - i u r f o c . I n tr -o s in g u r ă o r ă a m e le v i z i u n e a le r e ţ e l e i „C 11.S.". ştie., to tu l a d e c u r s o.tit d e
v ion gigant „C -l-ll". şoc a fost Alan Bean. caic s-a reflectă, dupâ unii observa s a c r u lu i p e c a r e t r u p e l e a m ă m p c s o l d a ţ i i a m e r i c a n i. r ic a n ii a u u c is in s a t u l K h c s o l d a t u l a m e r i c a n P a u l M e- rapid...".
lovit la cap în momentul cînd tori. intenţia S.U.A. de a re m e r i c a n e l-a u c o m i s in pro
cabina plonja in apele Pacifi duce importanţa Conferinţei vincia Q u a n g N gai, la 16 D ar, in d r u m . c î ţ iv a să te n i T h u a n , 380 d e l o c a ln ic i, p r i n a d io , c a r e . la 16 m a r t i e 1968. î n t r e b a t c u m o. p u tu t să
cului. In prezent, cl poartă un de la Paris pentru a face ast m a r t i e 1968. S e m e n ţ i o n e a z ă c a r e m e r g e a u a lă t u r i d e noi tr e c a r e 67 b ă t r i n i şi 107 c o se a f l a s u b c o m a n d a l o I a c ă a c e a s t a . M e a d lo ca>c
a u fo s t î m p u ş c a ţ i f ă r ă
P e s t e
pii in t r e l şi 15 a n i
nici
c o p ii
a
c o t e n e n t u lu i W illia m C alicii,
e s t e şi l a t ă a d o i
O rie n tu l mic pansament pe arcada fel presiuni asupra RD Viet c â a c e s t e sc r is o r i a n fo s t d a t e u n m o tiv . A m fo s t a p o i c o n 300 d e l o c u in ţ e a u ¥fo s t in a l c ă r u i p lu to n a a t a c a t şi m a Spus : „N u ştiu... a ş a De c e ?
nam şi Guvernului Revoluţio
dreaptă, dar starea lui genera
lă este perfectă. nar Provizoriu al Vietnamului jm b li c i t ă ţ i i in m a i 1968 d c d u ş i in tr -u n lo c u n d e a m p r i c e n d i a t e şi 810 d e a n i m a l e s a c r a t o a m en i, n ev in ov a ţi. — P e n t r u cu p r i m i s e m o rd in . .
c ă t r e a g e n ţ i a E l i b e r a r e a . m it o r d in să n e a ş e z ă m . Ş i p e d o m e s t i c e au fo s t u c is e, ia r b ă tr in i. f e m e i , c o p ii — l o c u i în a c e l m o m e n t c r e d e a m c ă
„ L a a p r o x i m a t i v o r a 6 d i n e a ş t e p t a t e , i n a m ic u l a l a n - s a t u l p lin d e v ia ţ ă a fo s t t o r i a i c ă t u n u lu i Mtj L a i ( l o îm i f a c d a to r ia ... Im i p i e r d u
A p r o p ia t m in e a ţ a , s e m e n ţ i o n e a z ă in- s e m d e c u r in d c iţ iv a c a m a
t r - u n a d in s c r i s o r i, in a c e a B razi... M ai tîrz iu a c e s t j o c a
a t m o s f e r ă s e n i n ă si c a l m ă ,
început să m ă f r ă m i n t e . S ă
CAIRO 25 (Agcrpres). — c i n d f i e c a r e işi î n c e p e a c t i fi f o s t c i r c a 370 d e p e r s o a n e
l'n purtător dc euvint m ili v it ă ţ ile c o t id ie n e , u n v i o l e n t ucise... L a f a ţ a lo c u lu i s e a fla
tar egiptean a declarat câ a- tir d e a r t i le r i e a f o s t d e c l a n şi c o m a n d a n t u l c o m p a n i e i ,
vioanc. aparţinind forţelor ae şat b r u s c şi o p l o a i e d e o b u c ă p it a n u l E r n e s t M cd in a... El
riene ale R.A.U.. au efectuat z e s -a u n ă p u s tit a s u p r a s a t u nu a f ă c u t n i m ic p e n t r u a
raiduri dc bombardament o- lui. C î t e v a z e c i d e e l i c o p t e r e
supra unor poziţii israelicnc p lin e cu s o l d a ţ i s -a u a p r o - o p r i a cea sta ..."
în localităţile El-Kantaru şi ]>iat d e s a t şi. î n d a t ă d u p ă A lţi m a r t o r i o c u l a r i a u a
Ralouza din Sinui. O bază de a t e r i z a r e , m ilitarii americani sat un a d e v ă r a t tir d e m i t r a t r a n s fo r m a t i n t r - u n p u stiu c a li t a t e a S o n g My). A m a j u f ir m a t . c u c î t e v a z ile m a i
lansare a rachetelor şi mai s o s iţi s - a u î m p ă r ţ i t în trei lie r e a s u p r a s ă t e n il o r ea r c î n f r i c o ş ă t o r şi tăcut. tat la s t r în g e r e a a 40-50 p e r in a in te . c ă o r d i n u l p e n tr u
multe depozite dc aprovizio g r u p u r i : u n u l a în c e p u t $J s -a u p r ă b u ş i t f ă r ă să a ib ă S e m n e a z ă : P h a m P h a o , in s o a n e . b ă r b a ţ i , f e m e i şi c o m a s a c r a r e a p o p u l a ţ i e i a c e s t u i
nare israelicnc au fost distru d e a f o c ta c a s c . a ltu l să a d u r ă g a z u l să s c o a t ă un str ig ă t v ir s tă d e 60 d e an i, P h a m pii, a c o n tin u a t M e a d lo , şi a sa t f u s e s e p r im it d c C a lle u
ge. a adăugat purtătorul de n e s ă te n ii, iar c e l d e - a t t r e i Nai, s e m n a t a r i i a c e s t e i s c r i T h l T r o , in v ir s tă d e 35 d e d e la c ă p it a n u l M ed in a .
euvint. p oi l e - a m c e r u t să s e a p l e c e D u p ă c u m s -a m a i a n u n ţ a t ,
lea să d is t r u g ă a r b o r i i , v i l e sori, a m supravieţuit p en tru an i, N g u y e n T h i H oa. în v i r la p ă m in t. L o c o t e n e n t u l C a !-
O le şi tot c e se p u t e a d is t r u g e c ă a lt e c o r i m r i n e -a u a c o p e stă d e 18 a n i şi H a m T h i l o c o t e n e n t u l W il l ia m C a lle y
TEL A V IV 25 (Agcrpres). — rit, p r o t e j î n d u - n e A m fo s t le y a v e n it s p r e m i n e şi m i-a a fo s t d e f e r i t u n u i tr ib u n a l
Un purtător dc euvint israo In f a ţ a m ă c e lu lu i n e - a m as m a r t o r ii a c e s t u i m ă c e l şi p u M on, in v ir s tă d e 15 a n i. o r i s p u s : „Ştii c c a i d c fă c u t, m ilit a r p e n t r u a fi n i d e c a t
1 ian a declarat câ avioane ale cuns in a d ă p o s t u r i , s u b ca se, g in a ri d in l o c a l i t a t e a S o n g nu-i a ş a ?“. l - a m r ă s p u n s c ă in l e g ă t u r ă cu a c e s t m a s a c r u
R.A.U. au atacat poziţii israo- c a şi în a lt e o c a z ii s i m il a r e t e m să d e s c r i e m a lt e a c t e s i My, p r o v i n c i a Q u a n g Ngai. d a. C r e d e a m cu e r a v o r b a O p in ia p u b l i c ă a m e r i c a n ă se.
lienc in partea dc est a Ca Dc a s tă d a t ă . in să. m i l i t a m ila r e . c o m i s e d e m ilit a r ii O d o a r d e a -i s u p r a v e g h e a . El. î n t r e a b ă in sa d a c ă in s p a t e
nalului de Sucz. provocînd rii a m e r i c a n i a u s c o t o c it f i e a m e r i c a n i : c o p ilu l T r o n g N EW Y O R K 25 f A g e r p r e s ) a r e v e n i t d u p â 10 sa u 15 m i le a c e s t e i z g u d u i t o a r e c r i m e
pagube de mică importanţă. c a r e c a s ă şi f i e c a r e adăpost, H on g, In v irstă d e ş a p t e ani. „ A m p a r t i c ip a t la m a s a c r a n u te şi m-a întrebat: „ C u m nu s e a f l ă şi a lţi c o m a n d a n ţ i
Purtătorul de euvint a adău la n s in d m in e sa u g r e n a d e l a a fo s t u c is in b ă t a i e d e un rea a su te d e c iv ili in tr -u n s e f a c e c ă nu i-ai îm p u ş c a t a m e r i c a n i c a r e c o n d u c c o r p u l
gat câ artileria antiaeriană is- c r i m o g e n e a s u p r a o r ic ă r u i a s m ilit a r a m e r i c a n ; im a ltu l a sat d in V i e t n a m şi a m î m p in â a c u m ? li v r e a u m o r ţ i “. e x p e d i ţ i o n a r a l S.U .A d i s l o
raelianâ a deschis focul, obli* cu n z iş p o sib il. A p oi. ei au fo s t a r u n c a t in tr-u n puţ. Pha. p u ş c a t p e r s o n a l 10 s a u 15..A. „ C a lle y s-a r e t r a s a p o i c ir c a c a t in V i e t n a m u l d c su d .
gînd avioanele egiptene să so
retragă.
T IP A R U L ; în tre p rin d e re a p o lig ra fică Deva.
4iOR5