Page 99 - Drumul_socialismului_1970_03

« M . ^ W / / / / / / W / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / ^ / / '/ / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / ^
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!
§

m Decorarea unor oameni de

ştiinţă sovietici cu ordine şi me­ \

dalii româneşti

m Semnarea acordului privind

schimburile de mărfuri şi plăţile
între România şi China
Í m Italia. După reconstituirea

coaliţiei de centru-stînga

VIZITA TOVARĂŞULUI

NICO LAE CEAUŞESCU

la Complexul avicol din Crevedia

Tovarâşul Nicolae Ceauşescu, secretar general a! Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, împreuna cu
tovărăşii Vlrgll Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Uniunii Naţio­
nale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi loslf Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte
al Consiliului de Miniştri, a fâcut simbâtâ dimineaţa o vizită de lucru la complexul de creştere a pâsârilor al întreprinderii agricole
de stat „Avicola" — Crevedia din judeţul Ilfov.
Conducâtorll de partid şl de stat au fost însoţiţi de Angelo Miculescu, ministrul agriculturii şl silviculturii.
Dupâ numai 2 (uni de funcţionare, primul grup energetic de la C.T.E. M intia a atins
Avind loc la puţin timp dupâ lucrârlle recentei plenare a Comitetului Centra] al partidului, care a adoptat cele doua pro­ puterea de 210 megawaţi, prevorutâ in proiect.
Vâ prezentam un aspect din sala de comanda termica a grupului in exploatare.
grame naţionale — de dezvoltare a zootehniei şl creştere a producţiei animaliere, şi cel privind gospodârirea raţlonalâ a resurselor Foto : V, ONOIU
de apâ, extinderea lucrârl lor de irigaţii, îndiguiri, desecâri şi combatere a eroziunii solului — programe de o vita là Importanţâ pentru
dezvoltarea agriculturii şi a întregii economii naţionale, vizita tovarâşului Nicolae Ceauşescu se înscrie în preocupârile permanente
ale conducerii partidului şi statului nostru pentru perfecţionarea continué a actlvitâţli economice şi sporirea eficienţei muncii in
reducerea consumului ol materiale pe
toate sectoarele de activitate, asigurarea condiţiilor creşterii nivelului de trai al populaţiei de Ia oraşe şi sate.

shucţîilor dc .Maşini să acorde SAMTIERE solicită conjugarea unitară a for­
In ansamblul măsurilor luate pui pentru carne de la Titu şl la 6 000 la 15 000 de găini in ­ deţele Arad, Dolj şi altele un­
pentru îndeplinirea programu- Galaţi, care. alunei tîn d vor tr-o hală) şi în aceeaşi propor­ de complexele avicole aie sprijinul necesar pentru devan­
Jui nalionai de dczvollaTc a intra (n funcţiune cu întreaga ţie se va mări şi producţia de l.A.S. au devenit realmente sarea unor lucrări. îndeosebi
zootehnici şi de sporire a pro­ capacitate, vor produce anual ouă. Pentru modernizarea teh­ centre de difuzare a experien­ în ceea ce priveşte producerea ţelor proiectanţilor, constructorilor şi
ducţiei animaliere in tara noas­ d te 20 000 tone de carne fie­ nologiilor pledează convingător ţei, a lehnoloqiilor moderne dc utilajelor necesare dotării ha­
tră. un loc important îl ocupă care. Tovarăşului Nicolae şi rezultatele obţinute în 1960 creştere a păsărilor. lelor pentru creşterea păsări­
dezvoltarea creşterii păsărilor, O aiişescu li este prezentat un in complexele avicole de la l'n rol important in cadrul lor. Tolodaiă. s-a subliniat că Hunedoara a stabilii sarcini juns din partea beneficiarilor.
sector care poate asîqura spo­ studiu — elaborat de specia­ Mihăileşti, C’raiova şi Arad. discuţiilor, s-a acordat proble­ o dată cu inlrodu-eiea siste­ diferenţiale in seama benefi­ la 5 blocuri din cartierul .,'t)a-
rirea intr-un ritm rapid a pro­ lişti ca urmare a indicaţiilor unde adoptarea acestei tehno­ melor privind organizarea ac­ complexele avicole ale l.A.S. beneficiarilor ciarilor. proiectanţilor şi exe­ cia" din Deva. 4 de la Vulcan
mului de creştere in baterii ?n
ducţiei de carne şi ouă. Cores­ conducerii partidului — cu p ri­ logii a dus la realizarea mior tivită ţii in cadru) asociaţiilor cutanţilor de interes local. Ast­ şî unul dc la Orăşlie. nu s-a
punzător orientării dale de re­ vire la devansarea lucrărilor producţii de pînă la 230-250 de intercooperatisle. core. pun este necesar ca actualele in ­ fel. D.S.A.P.C. Deva şi celor­ operai, o reducere dc 10-1 tone
centa plenară a Comitetului de proiectare, construire şi ouă la o găină, rezultate apro­ fonduri proprii şi credite p ri­ stalaţii să fie folosite în imi- lalţi proiectanţi care. prin ac­ de metal, deşi arest lucru era
Central al P.CR.. dezvoltarea dare în exploatare, in etapa piate de cele obţinute In ţorl mite de la stai. construiesc lalile avicole de lip ig lerroo- Printre observabile en tire tivitatea de concepţie ce o des­ posibil prin schimbarea siste­
producţiei avicole se va face. 1070— 1973 a acestor com bina­ cu zootehnic dezvoltată. O dis­ complexe moderne.pentru creş­ peralixt şi chiar în multe din formulate de conducerea dc făşoară. au rolul determinant mului constructiv şi prin adop­
în agricultura noastră socialis­ te. Reiese că prin apropierea cuţie interesantă are loc in terea păsărilor şi a porcilor. actualele hale exjş'ente în coo­ partid şi de stat in domeniul in ceea ce priveşte folosirea tarea unor fîşii dc planşou mai
tă, în special. în complexe mo­ cu un an şi jumătate a terme­ fata unui grafic ce sintetizea­ Se subliniază. în cuisul discu­ perativele* agricole. Investiţiilor se detaşează, raţională a materialelor de scurte. Beneficiarii nu şi-au
derne cu flux tehnologic in­ nelor iniţial stabilite, se poale ză măsurile luate pentru a sc ţiilor. sprijinul preţios pe rare Secretarul qenerol al pa rti­ pentru importanta deose­ conslruc Iii. li s-a stabilit o sar­ dus la îndeplinire misiunea de
dustrial. atit în întreprinderile obţine în plus o producţie de asigura. In anii viitori, creşte­ îl reprezintă penitu (.V.mi­ dului a atras alentia asupra bită re o are în rid i­ cină de reducere a metalului factori hntărîtori în reducerea
agricole de stat, cit şi in co­ 22 milioane kq carne de pasă­ rea ritmică a producţiei de ntea cooperatistă Jtesle for­ importantei deosebite pe care carea eficienţei economice, a- prin proiectare dc 15 la suta, materialelor de construcţii.
operativele agricole de pro­ re. în halele dc la Tîlu de e- ouă. Tovarăşul Nicolae me de colaborare in producţie. o au cercetările ştiinţifice in ceoa privind ponderea mare a Iar unilălîlor de construcţii o I.G.C.L. Deva. Petroşani şi H u ­
ducţie. xcmplu. la intrarea în produc­ Ceauşescu indică specialiştilor Ing. N'aialia Colăţonnu, direc­ domeniul creşterii păsărilor, lucrărilor dc construcţii in to­ sarcină în plus de reducere cu nedoara îşi atribuie în mod e­
La sosire, conducătorii de ţie cu înlreaqa capacitate se să rcsludic/c măsurile preconi­ torul Complexului avicol jnler- îndeosebi in ce priveşte ame­ talul investiţiilor. I la sută la mciol şt 5 la sulă ronat doar rolul dc simpli m ij­
partid şi de stat au fost salu­ vor livra săplămhml 213 000 zate, fn aşa fel incit creşterile cooperalisi de la Afumaţi, ju ­ liorarea raselor în scopul r i­ Reducerea continuă a părţii la material lemnos. locitori in cheltuirea unor im-
taţi de tovarăşii loan Teşit, ad­ de pui la o qreutale medie de prevăzute pentru anul 1973 să deţul Ilfov, arară că la in­ dicării producţiei de carne şi constructive, prin expunerea Comitelui executiv al Con­ ooi lante fonduri materiale şi
junct al m inistrului agricultu­ 1.8 kq. lie realizate mult mai devre­ trarea în funcţiune cu înl.rea- ouă. perfecţionarea tehnologii­ utilajelor productive in aer li­ siliului popular judeţean ana- băneşti con^iderînd că sporirea
rii şi silviculturii, şeful De­ Secretarul general al parti­ me. Totodată tovarăşul Nicolae qa capacitate, unitatea va li­ lor dc* creştere, optimizarea re­ ber. renunţarea la unele con­ lizlnd recent modul in rare eficientei economice a investi­
partamentului I A S . Marin dului s-a interesat îndeaproape Ceauşescu, apreciind proqra- vra anual 3 milioane pui pen­ ţelelor de nutriţie in vederea s tru iţii qreoaie. supradimen- s-au materializai în practică ţiilor de rare beneficiază este
A rgint, secretar al Comitetului de măsurile luate de M in iste­ mul întocmii pentru .dezvolta­ tru carne. Acest complex «u realizării unor indici Ichnîco- sîonaie si cu finisaje excesive sarcinile stabililc precum şi re­ de competenta constructorilor
judeţean Ilfov al P.C.R., şi de rul A g ricu ltu rii şi Silviculturii rea avicullui'ii in cooperaţi ve­ mai multe ferme, sc află in p ri­ economici superiori. se înscrie ca o sarcină dc zultatele obţinute pină acum a şi proiectanţilor.
lehnologul-şef al l.A.S. „ A v i­ in vederea creşterii elicientei le agricole, remarcă necesita­ ma fază de construcţie, ur­ In încheierea vizitei, tova­ mare importantă pentru lnţî scos în evidentă faptul că în Inlr-adevăr proiectantul —
cola" — Crevedia. Mihai Ca­ economice şi asigurarea dez­ tea de a se preciza de pc acum ni ind ca în 1972 să asigur--' răşul Nicolao Ccausescu a ce­ factorii care concură la reali­ sectorul de investiţii al jude­ D.S.A.P.C. Deva — prin aplk a­
nea. Complexul de la Crevedia voltării concomitente a pro­ măsurile ce se vor lua pentru cooperatorilor un v».nil de 22 ru l reprezentanţilor M inisteru­ zarea investiţiilor. In mod con­ ţului redurerea consumului dc rea unor soluţii constructive
este prima unitate avicolă cu ducţiei de carne, atîl in unită­ a asigura creşterea acestui sec­ milioane lei. lui A gricu ltu rii si S ilvicultu rii cret prin documentele de par­ materiale de construi Iii se a- noi la documentaţia celor 320
flux tehnologic industrial din ţile de tip industrial, r it tor in ritm susţinut de-a lu n ­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu să grăbească întocmirea pro­ tid . s-a trasat ca sarcină pen­ (lă la periferia preocupărilor
tara noastră ; aici se cresc a­ şi în crescătorii de lip gul întregului cincinal 1971 —- s-a interesat de măsurile între­ gramelor privind acţiunile de tru beneficiari, proiectanţi şi factorilor direct, răspunzători. de apartamente, predată in a-
ccst an. a operat o economie
nual 1.150 000 pui pentru car­ qospodăresc. M in istrul aqri- 1975. prinse pentru extinderea aso­ «'(•operare şi asociere şi în alte constructori reducerea consu­ Documentaţia de execuţie e- de 72 tone dc melal şi im ­
ne Datorită aplicării metode­ culturii şi silviculturii in­ Dn alt grup de probleme a­ ciaţiilor inlcrcoopcralistc şi a domenii ale produc (lai agricole mului de metal la lucrările do xistenlă nu a fost restituită
lor şi tehnoloqiilor modeme, sc formează că. pe baza progra­ bordat în discuţiile purtate m i acţiunilor de cooperare între şi în primul rînd pentru dez­ conslructii-m onlaj cu cel pu­ de către beneficiari proiectan­ A. MICLE
obţin indici economici superi­ mului intoc mit şi a măsurilor specialişti este ret legat de l.A.S. şi cooperativele aqricole. voltarea creşterii porcilor — ţin 15 la sută si cu 12 la sulă ţilor pentru a fi restudiată în
ori. Consumul specific pe k ilo ­ stabilite pentru devansarea lu­ organizarea asociaţiilor inter- şi a subliniat necesitatea orga­ acţiune importantă pentru spo­ la consumul de material lem­ vederea adoptării unor soluliî
crărilor. producţia de carne de rooperaliste dc creştere a pă­
gramul de carne s-«i redus la nizării lor in toate judeţele, li- rirea in timp mai scurt a pro­ nos. care să permită reducerea con­
2.95 kg de nutreţuri com bi­ pasăre va creşte în întrep rin­ sărilor, precum şi de coope­ nînd seama că. deşi aflate la ducţiei de carne. Pe baza acestor indicaţii sumurilor dc metal cu 15 la C & 2 3 0 X IS 3 S 9
nate. In numai 63 de zile. a­ derile agricole de stat, ia rare a întreprinderilor aqrico- început, aceste forme dc coo­ Consiliul popular al judeţului sulă. Ca urmare a acestui nea­
nul trecut, puii au ajuns Ia 100 000 tone în anul 1973. din le de stat cu coo perativei' a- perare in producţie îşi dove­ ★
o qreutale de 1.340 kq. asiqu- care 80 000 tone In complexe qricole in vederea extinderii desc din plin utilitatea. ele Disculnle ample purtate do
rîndu-se un beneficiu dc 6 m i­ de lip industrial S-a stabilit şi qenerali/ării elementelor tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Cu planul trimestrial îndeplinit j
lioane Ici. ca incă în cursul acestui an tehno|oqit»i moderne in avicul­ reprezentind modalităţi prac­ de ceilalţi conducători de
tice eficiente pentru genera­
tura.
Vizita a început cu o amplă să sc utilizeze intens spatiile lizarea experienţei celei mai partid şi de stat cu speciaiiş.ii.
discuţie cu specialiştii in creş­ construite care rămin libere în Din explicaţiile dale de ing. bune. a tehnoloqlijor moderne cu cadrele de răspundere din
terea păsărilor In fata planşe­ timpul v e rii; in spatiile Ion Tonij, directorul Direcţiei la srara întregii agriculturi so­ M inisterul A qricultu rü şi Sil­ Fabrica chimică Orăştie Cocsarii hunedoreni j
aqricole judeţene Ilfov, a re­
lor şi hărţilor au fost prezen­ respective să fie crescuţi cile- cialiste. viculturii. indicaţiile date de
tate principalele elemente ale va milioane de pui pentru car­ ieşit că in judeţ, folosinclu-se secretarul general at partidului Chimîştil de Ia Orăştlc se menţin şi în Cocsarii hunedoreni au consemnat Ieri j
programului de dezvoltare a ne. experienţa sectorului de stat. Sini vizitate apoi hote ale cu privire la dezvoltarea în acest an In rindul colectivelor cu cele mal un remarcabil succes în întrecere: realiza- |
creşterii păsărilor în întrep rin­ in numeroase cooperative s-a complexului de la Crevedia. continuare a sectorului zooteh­ bune realizări în întrecere din Industria rea peste prevederile planului a 5 000 lone j
In continuare. tovarăşul trecut la aplicarea unor pro- Şeful fermei, ing. Gheor- cocs. depăşire ce echivalează cu îndeplini- ]
derile agricole de stat şi coope­ Nicolae Ceauşescu se intere­ ghe Cîmpeanu' si alţi spe­ nic. în special a aviculturif. la judeţului.
rativele aq rirolc măsurile p ri­ qramc pentru creşterea păsă­ intensificarea eforturilor pen­ Aceasta sc concretizează in îndeplinirea rea integrală a angajamentului anual. In ]
sează de modul cum decurge cialişti informează că au cu 4 zile înainte de termen a prevederilor acelaşi timp s-au creai premise pentru rea- ■
oritare luate pentru sporirea rilor — atit în nnităti de tip tru realizarea sarcinilor impor­
înfăptuirea programului de reuşit să măreasiă producţia planului trimestrial la producţia globală, liza rea in devans a planului pc primul tri- {
producţiei de ouă şi carne de c reştere în întreprinderile agri­ industrial, cît şi fn crescătorii tante din acest sector vin
pasăre în acest an şi perspecti­ de tip qospodăresc lradi|ionai. de came pe mp de hală de să completeze tabloul stră­ marfă vîndută şl încasată, productivitatea meslru.
cole de stal a producţiei de ouă Zece cooperative agricole c>esc la 44 kg cît era in anii trecuti, muncii şi la cxporl. Succesul corsarilor se datorează eiortu-
vele acestei activităţi pînă in pentru consum. Specialiştii au anul acesta, pentru producţia daniilor depuse în vede­ Pe seama utilizării intensive a capacită­
1975 Inginerul Stan Tîrlea. di­ informai că soluţiile moderne de ouă. păsări provenite de la la 75 kq. Deşi in prezent com­ rea materializării vastului ţilor de producţie, a (oriei dc muncă şi a rilor depuse pentru punerea în luncţiune
rector general adjunct în De­ prcconizale vor permite ca pe /.A,S. ..Avicola"-Mihăileşti. fo ­ plexul de la Crevedia este program de ridicare a n i­ tim pului dc lucru şi îmbunătăţirea calităţii cu 6 zile înaintea termenului din gralic şi
partamentul l.A.S.. a dat ex­ spaţiul construit în actualele una clin cele mai mari unităti velului agriculturii. pentru produselor s-au realizat peste plan 14 lone in condiţii optime a bateriei do cocsifica­
plicaţii amănunţite privind complexe avicole să se in tro­ losind spatii de cazare insu­ pentru producţia de carne de realizarea obiectivelor de ma­ pigmenţi metalici. 20 tone produse din po­ re nr. I, depăşirii ritmice a sarcinilor la
ficient utilizate anterior.
Sc
celelalte 3 baterii, ca urmare a funcţionă­
pasăre, gazdele arată că in
construcţia în întreprinderile ducă blocuri de baterii etajate. apreciază eficienta cooperării viito r el va deveni „o m in ia ­ re însemnătate stabilite dc ple­ lietilenă şi 50 lone navele din mase plas­ rii corode a tuturor agregatelor.
nara din martie 1970 a C.C.
agricole de stat a unor mori Pentru a da o imagine a ceea dintre l.A.S. Mihăileşti şi coo­ tură*. în comparaţie cu marile al P.C.R.. pentru asiqurarea tice. îndeplinind înainte dc termen planul tri­
obiective pentru creşterea pui­ ce reprezintă adoptarea acestei perativa agricolă din Hrăneşti, combinate de la Tilu şi C a­ creşterii standardului de viată Pe această bază se estimează depăşirea mestrial şl anqajamentul anual la produc­
lor de carne şi a păsărilor pen­ soluţii tehnice, specialiştii a­ unde anul acesta se vor obţine laţi. al poporului. planului trimestrial la producţia marfă vin - ţia de cocs, colectivul uzinei cocsochimtcc
tru ouă. Sini prezentate elape- rată că densitatea păsărilor in 1.2 milioane de ouă. la un preţ In discuţii s-a subliniat dută şi incasală cu peslc 2 milioane Ici. intensifică preocupările pentru a asigura
de cost redus. Se arată că, necesitatea ca M in islcru l CONSTANTIN BORDEIANU Totodată s-a ob|lnut un spor de f la sulă
Je de construcţie şi de dare in halele-lip ale complexelor a­ la productivitatea muncii şl un volum dc atingerea parametrilor proiectaţi la bateria
pină In prezent, astlel de ac­ Construcţiilor Industriale si MIRCEA S. IONESCU
funcţiune a combinatelor dc vicole va creşte de 2,5 ori (de ţiuni au fost întreprinse în ju ­ M inisterul Industriei Con- CONSTANTIN 2LAVOG bencllcii suplimentare de 330 000 lei. nr. 1 fn cel mai scurt timp.
Noul aeroport | C ă lin at Hărănguş au conce­ I. C. F. Deva
put o inot:aţie de tu rn a re a
cu
lin g o tic re lo r d in fontă
| Bucureşti­ învestitură de inteligentă g ra fit nodular, care arc
Colectivul dc muncă
din
d re p t ob ie ctiv creşterea d u ­ j j cadrul întreprinderii dc con- învins cu succes dificultăţile j
exectttînd ■
timpului friguros,
I Otopeni Nu este de loc uşoara acea tro fa n şi M ih a i Marghescu — vizează aplicarea de te h ­ destinate fa b ric ă rii m aşinilor ra b ilită ţii în exploatare a lin - | st mc ţ îi forestiere Deva ra­ un volum dc lucrări în valoa- [
racordare la exigenţele spo­ (prim ul. — şef de secţie la no lo gii noi în vederea re a li­ la F.M .U.A. B ucureşti şi U.M. go tie re lo r cu 50 pină la 100 j portcază realizarea şi depă­ re dc peste 15 milioane lei. '
rite ale te h n ic ii unei uzine tu rn ă to ria I, c e lă la lt— a d ­ la sută. E xperienţele fă c m r şirea planului valoric, afe­
! D irecţia generala a a v ia tic i ci- zării dc produse de calitate C ugir, solicitate la export. pe două lo tu ri au c o n firm a t: Intre acesica se numără tera- j
| vile onun(â ca, incepind de la 1 pe care tîn ă m l in g in e r — ju n c tu l său) formează un superioară celor obţinu te p i­ P rin tr-o inovaţie a acelu­ ! reni prim ului trimestru. sámenle, poduri, ziduri d.*> j
i a p rilie , toate cursele e ile m e de abia ieşit d in am fite a tre le cuplu profesional ce-şi ono­ S-a o b ţin u t o m ărire a d u ra ­ In această perioadă con­
I pasageri ţi m â 'lu ri vor ti efeclua- fa c u ltă ţii — trebu ie să o fa ­ nă in prezent in ¡ara noastră iaşi cuplu (M ¡tro fa n — M a r­ b ilită ţii dc circa 50 la sută. structorii căilor de acces spre sprijin şi alie lucrări de su- j
I ie de pe noul aeroport internatio- ghescu), C. S. H unedoara a Procedeul urm ează să fie in ­
j nai B u e ure ţti-O to pa n i. Aeroportul că. Şi, totuşi, ne-am ob işnuit reu şit să înlocuiască in te g ra l trodus pe scară in d u stria lă . „aurul verde'* din munţi au praslruclură.
I Bănea iu va li destinot numoi de­ să in tiln im în în tre p rin d e ­ im p o rtu l de c ilin d ri d in fo n ­ A p o i...
servirii traficului aerian inlem .
• Pe aeroportul Otopeni pol de- rile in d u stria le ne nu m ăraţi Biografii colective contemporane tă cu g ra fit n o du lar pentru
î cola ţi ateriza toate tip u rile de tin e ri in g in e ri a căror evo­ lin iile de sirmăt şi p ro file N -ani m ai notat. A m gă­
I ovioone de mare capacitate ţi vl­ lu ţie profesională se dezvă­
: teză o flole in serviciu pe lin iile luie ca un proces dina m ic de m ici Aceşti c ilin d ri sc fa ­ sit, insă. in tr-u n registru pc
brică în uzina noastră, fo lo ­
I internaţionale ca ţi cele în curs | j continuă pe rfecţionare şi rează cu răspundere încre­ şi fn scopul red uce rii im p o r­ sind procedeul tu rn ă rii in care cei doi a u to ri «îl păs­ DE LA UNIVERSITATEA SERAL/’
ţ i eiperlm entore
de construcţie
! Pista in lungim e de 3 kilom etri ţi ] m aturizare, dc aulodepăşire derea acordată A r fi putut, cochila necăptuşită. Tot ei trează ca pe un trofeu, red ai
| jum ătate, ln ila lo (iile moderne oe- | chiar. P articiparea lu i la p ro ­ tu lu i un or produse DE MARXISM-LENINISM DEV/
j roportuare, de ro dio la ca |ie ţi te­ desigur, să se lim iteze la ac­ — V re ţi să re lie fa ţi cite- sînt a u to rii alte i in o v a ţii.: detaliat, tot ce au g in d it, ce
; lecom unicatii. (a c ilile a iâ desfâţu- cesul m u n cii c o ch e ltuire tiv ita te a lo r — destul de va d in tre acestea ? ..Cochilăt pe ntru turnarea au schiţat şi ce au rea liza t
I tarea n avigoţiei aeriene in orice de energie creatoare în care com plexă de a ltfe l — de co­ — Aş ¡neepe cu in ven ţia p ro fila tă a c ilin d rilo r de la ­ in ore şi n o pţi cfnd au fost Cu prilejul aniversarii centenarului naşterii lui
_
co n d iţii atmosferice.
îşi investeşte cu d ă ru ire in ­
ord o n a to ri ai unei secţii de
p riv in d producerea fo n te lo r
ln clădirea noii aerogări, sînt
! g a la pentru a -ţi prim i oospe(ii | j teligenţa, pasiunea Asem e­ bază din uzină N-au putut. p e rlilic e de înaltă rezistenţă, m in o r" p rin care se realizea­ z g irc iţi cu som nul, d a r qe- V.l. Lemn, luni, 30 martie 1970, Ia orele 18, în sala
; restaurante, boruri, tonete. o lie- | nea aprecieri încununează — M a jo rita te a in v e n ţiilo r ză a tit 0 îm b u n ă tă ţiri stru c­
tă rie, m agairne de articole de o rii- | folosind m o d ific a to ri lich izi, tu ra lă şi deci o m ărire a d u ­ E. LARA „ARTA" din Deva va avea loc simpozionul pe tema :
zanot, frizerie, oficiu P.T.T.R. Ore- ; m u lte num e de in g in e ri din şi in o v a ţiilo r înscrise in pa l­ p rin care se o b ţin produse ra b ilită ţii în exp lo atare. c it
le de plecore ţi sosite ate aero- j centenara uzină siderurgică m aresul a c tiv ită ţii lu i M itro ­ sim ila re cu cele realizate de „LENINISMUL Şl CONSTRUCJIA SOCIETĂŢII SO­
| novelor spre numeroase copitale t de pe S trei — „V ic to ria “ Că- fan şi M arghescu — relata Uzina „23 A ugust" din liu ru - şi o im /fo rta n tă econom ie de
: ţi oroţe im portante din lume sini | lan m etal la turnarea c ilin d rilo r. CIALISTE IN ROMÂNIA".
: anunţote nu numai prin interfon, | In g in e ru l lo s if lacob, şeful reşti. Se realizează astfel Tot ei, îm preună cu in gin e­ (CONUNUM! M fAO. • zo)
• dar ţ i printr-un sistem de (elevi- Doi d in tre ei — A u re l M i- s e rv ic iu lu i tehnic al uzi m i piese pentru m aşini-unelte r ii Francisc S chlinbcrger şi
• nune interioară. Vor participa to|i studenţii universităţii.
V __________ _______________