Page 8 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 8
ORUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4714 6 MARŢI 3 MARTIE 1970
Preşedintele Consiliului de Stat,
Nicolae Ceauşescu, a primit
pe membrii echipajului navei
spaţiale „Apollo-12“ Willy Brandt A TLA S
la Londra
de mic, în c lt nu mai este loc
Si pentru armament nuclear si LONDRA 2 (Agerpres). — TEMPERATURA
(V*MARC DIN PAO. 1) pentru războaie de cotropire a Sosit lu n i la Londra, în tr-o v i COSMOSULUI
popoarelor. Iată de ce noi am
reflecta în tr-o mai bună înţe romaneşti
dori să credem că succesele în zită o ficia lă de trei zile, can Pină nu de mult, se
duse pe Pămînt de către echi cucerirea Cosmosului se vor celarul vest-germ an, W illy considera că temperatura
pa ju l prim ei exp ed iţii lunare a Brandt, a avut în după- Cosmosului este de 2,7°K.
oam enilor". legere a popoarelor, In preocu amiaza aceleiaşi zile prim a în Ea ar fi trebuit să oibo o-
A u fost, de asemenea înm î- parea conducătorilor de state trevedere cu prem ierul b rita ceostă valoare docă ex
nate. preşedintelui C onsiliu lui de a exclude din via ţa om e nic. H arold W ilson. După cum plozia iniţială în cursul
de Stal at României o copie a n irii războaiele, de a asigura In m aiile săli Olympia din apreciază agenţia D.P.A., chiar căreia s-o format Univer
plachetei lăsate pe Lună. la pacea si prietenia între po Londra a avut Ioc, luni, des din prim a rundă a negocierilor
19 noiem brie 19G9, de „A p o l- poare chiderea oficiată a celei de-a cei doi sell de guverne au a sul or fi ovul loc in urmă
10-12", precum si o fotografie Sinteţi un echipaj care a a 47-a ediţii a Expoziţiei anua bordat p rincip alele puncte în cu 10 m iliarde ani. A-
in culori ce înfăţişează un as le internaţionale „Căminul scrise pe ordinea de zi a con ceostâ ipoteză teoretică a
pect al peisajului lunar şi al juns pe Lună şi s-a întors pe ideal", organizată sub auspi v o rb irilo r: cererea M a rii B ri fost confirmată printr-o
Pămint, dar si un echipaj care
a c tiv ită ţii om ului pe suprafa ciile ziarului „D aily M ail". tan ii de a adera la Piaţa co serie de măsurători efec
ţa Lunii. călătoreşte acum pe Păm int în Anul acesta, participă a mună şl p o litica qu ve rn u lu i tuate pină in prezent in
A slronauţn am ericani au în- s p iritu l prieteniei si colaboră proape 400 de firme britanice vest-gernian p riv in d re la ţiile diferite diopozoooe de
rii Intre popoare. Fără îndo
niinat preşedintelui C o n siliu lu i ială. ştiin ţa nu trebuie să slu şi străine, precum şi 11 ţâri, cu ţă rile est-europene. unde radio.
de M in iştri, Ion Ghcorqhe jească decît prieteniei şi cola printre care Cehoslovacia, Referindu-se la cererea A n Dar acestea erou date
M aurer, o fotografie in cuiorl b o rării între popoare". Grecia, Kenya, U.R.S.S., Ca g lie i de a intra în C E E.. can indirecte Noile măsurător),
realizată in tim pul expediţiei nada, Polonia şi altele. Româ celarul a afirm at că „g u ve rn u l reolizate recent cu ajuto
selenare. Toastinri în sănătatea aslro- nia, prezentă pentru a opta său doreşte ca negocierile din rul aparatelor cu înfraro-
M ulţu m ind pentru doruri, na u tilo r am ericani, preşedinte oară la această tradiţională tre cele două părţi să înceapă şii, ou arătat câ Univer
preşedintele C o n siliu lu i de le C o nsiliu lui de Stat a spus expoziţie, are un stand cu un în vara acestui an" D ialogul sul nostru este mult mai
Stal. N icolae Ceausescu, a in încheiere: „V ă urez succese amplu tront de expunere pe JAPONIA. - Acum 16 ani, (a Bikini, cenuşa radioactivă rezultată din experienţe nuclea A ng lia-P ia ta comună, a adău cald şi deci. mai tînăr.
spus: lo t mai m ari în activita tea pe o suprafaţă de cca. 300 m re americane, a căzut pe vase pescăreşti japoneze, couzînd moartea unor marinari şl îm bolnă gat Brandt, trebuie să se În Ori poate nu este adevă
„Doresc să salut pc aslro- care o desfăşuraţi în dom eniul pătraţi - mobilă în stil mo virea altora. In amintirea victim elor zilei de 15 februarie 1954, s-a organizat o demonstraţie cheie cu succes. deoareco rata teorio marii explo
nautu am ericani cu p rile ju l v i Ştiinţei îmi exprim speran dern şi rustic, textile, covoare, „Ziua Naţională pentru pace in Bikini". „C.E.E. are nevoie dc Marea zii ? !
zitei în România. Intrequl nos ţa că veţi acţiona cu acelaşi obiecte de artă, articole de In toto : Marşul demonstranţilor pornit de la Fukuryu-Maru. B rita n ie ". Înşişi cercetători' ezită
tru popor a urm ărit cu deose entuziasm si pentru dezvolta sticlă, ceramică, jucării, arti să focă astfel de ipoteze.
bit interes, a tit prim ul, cît $i al rea prieteniei dintre poporul cole de artizanat, vinuri.
doilea zbor pe Lună si a salu român si american, dintre po După ce a asistat la festi IERBAR PREISTORIC
tat faptul că ambele echipaje poarele în lrc q ii lum i. Vă do vităţile de inaugurare, regina R O M A 2. — Corespondentul
Agerpres, N. Puicea, transmite«
au reuşit să ajungă pe Lună resc m ullă fe ricire dumnea Elisobeta a vizitat o serie de După eşecul m isiunii lu i M a Rezultatele alegerilor din Austria La 140 m sub nivelul
si să se întoarcă pc Pămint. voastră. so ţiilo r, fa m iliilo r standuri, printre care şi cel focului Tobol de fingâ
Z borul om ului spre Lună si în dum neavoastră". riano Rumor de a reco nstitui Kustanaî, cercetătorii so
toarcerea pe Părnînt constituie Com andantul echip aju lu i ,,A- al României. Cu acest prilej, un guvern cva d rip o rtit. lu ni V IE N A 2. — Corespondentul dică 5,4 la sută din total, ceea uni Partidul socialist cu P arti vietici ou descoperit frag
regina a făcu) aprecieri elo
un evenim ent istoric în dez pollo-12‘\ Charles Conrad. a gioase atit pentru prezentarea s-a Înregistrat in capitala Ita Aqcrpres, P Slâncescu trans ce pentru acest partid înseam dul liberal. In ceea ce-1 p rive ş mente de plante de acum
voltarea societăţii omeneşti. exprim at preşedintelui Consi- liei o a ctivita te p o litică deo m ite : Rezultatele complere ale nă m enţinerea p o z iţiilo r d e ţi te. liderul lib e ra lilo r a respins 30 milioane de ani. Cind
Ţin să felicit, în numele po î iul vi i de Stat recunoştinţa sa artistică a produselor, cît şi sebit de intensă. La Palatul aleg erilor generale care au a nute anterior. In urma acestor şi el ideca unei co a liţii cu so o fost studiată ia Insti
p o ru lu i român, pe c\slronau|ii Si a celor doi colegi ai săi pentru modul in care sint Q uirinale, preşedintele re p u b li vut loc dum inică în A ustria, rezultate, so cia liştilo r le-au re cia liştii. A nsam blul acestor tutul de botonîeo ol Aca
de faţă Conrad, Cordon şi pentru onoarea ce Ic-a fost a îmbinate elementele tradiţio cii, Saragat. a început o a date p u b lic ită ţii dc M in iste ru l venit 81 din cele 165 de locuri luări de poziţie determ ină pe
nale cu cele moderne. demiei de Ştiinţe a
Bean. rugîndu-i să transm ită cordată si pentru ordinele p ri doua serie de consultări — da de Interne, marchează schim ale Parlam entului austriac (cu observatorii p o litic i să consi U.R.S.S., flora preistorică,
aceste fe lic ită ri $i colegilor lor mite. „In nu m ele, g ru p u lu i de dala aceasta numai cu şefii bări sensibile în viaţa p o liti 7 mai m ult decît în Camera dere că v iito ru l quvern aus care ero deosebit de va
care au zburat p rim ii pe Lună. astronauli — a spus el în în g ru p u rilo r parlam entare repre- că a acestei ţări. O prim ă ob anlerioarâ), p o p u liş lilo r - - 78 triac va fi form at pc baza u riată - romuri de sequoia.
Felul în care aţi fost p ri cheiere — doresc să vă urez Cu prilejul îm plinirii a 18 servaţie, de ordin statistic, (cu 7 mai puţin), iar lib e ra lilo r nei „m ari c o a liţii” în lrc socia conuri de pin, frunze de
m iţi în România este o expre succes în e fo rtu rile pe care Ic ani de la înfiinţarea Acade scoate în evidenţă că, pe cînd — 6 mandate (nici o schim liş ti şi popu lişli, avînd de data copaci - toate erou păs
sie a do rin ţe i popo rulu i român faceţi aici în România, pentru miei internaţionale de muzi num ărul total al cetă ţe nilor cu bare). aceasta în frunte un cancelar trate in forma lor natu-
de a trăi în prietenie cu po poporul român'*. că „V ivaldi", din al cărei co drept dc vot a crescut, p a rti Pentru prim a dată în is to rii
porul american, cu toate po Solem nitatea în m în ă rii în a l mitet de constituire o făcui Evoluţia situ ciparea la aleqeri — care a a celei de-a doua republici aus socialist, in persoana luî Bru
poarele lum ii, o expresie a a- telor d istin cţii astron au ţilor a parte şi George Enescu, la tins dum inică 89.85 la sută — triece, socialiştii obţin m ajo no K reisky. \ LEACURI PENTRU BALENE
p re tie n i pe care poporul ro m ericani şi întrevederea care Palatul Braschi din Roma a a înreg istrat un recul faţă dc ritatea în alegerile legislative.
mân o dă succeselor m ari pe a avut loc cu acest p rile j în avut loc duminică seara un aţiei politice scrutin ul din 1966. cind s-a r i Succesul electoral al socia
care le-aţi realizat p rin zborul tre oaspeţi si preşedintele Con concert extraordinar dat de dicat la 93,80 la sută. liş tilo r s-a produs In defavoa Cum îî poţi da unei ba
lunar. s iliu lu i de Stal precum si cei Cvartetul din Cluj condus de Despuierea u rn elor a perm is rea P artid ului populist. condus lene cu dinţi minusculele
Asa cum aţi spus astăzi, vă la lţi conducălori de stat ro violonistul Ştefan Ruha. O rga să se constate că P artidul So de Josef Klauss, $î a aşa-zisu- \ pilule antigripcle ? Colo-
zut din Cosmos, de pe Lună. mâni s au desfăşurat în tr-o at nizat de Academia „V ivaldi" din italia cia list A ustriac a o o ţin u i lui Partid democrat al pro gre Rhodessa ^ boratorîi Staţiei oceonolo-
Pămîntu) porc foarte mic. Aşa mosferă caldă, cordială. in cofaborare cu „Accademia 2 193 717 votu ri, adică 43,4 la sului (de dreapta), condus d2 gice din Son Diego au
di Romanic" (Academia Ro sută din totalul su fra g iilo r ex fostul m inistru dc interne. 1 1 găsit metoda prin care
so se odministreze uriaşe
Astronaut» americani şi-au încheiat mâniei) din capitala Ita zenlate in Camera de putaţilor prim ate, faţă de 42,56 la sută Franz Olah. Acest (apt ridică, a devenit . lor mamifere pilulele cu
liei, concertul s-a bucurat de
şi Senat, precum si cu secre cît obţinuse în 1966. P rincipa totodată, problem a c o n s titu irii ' destinaţia precisă în sto-
un strălucit succes. La des lu l său adversar. P arlidul Popu- v iito ru lu i guvern. Cancelarul \ macul lor. Pilulele ana
vizita fa Bucureşti chidere, cunoscutul dirijor ita ta rii qenerali şi preşedinţii d i lisl Austriac, aflai la putere Josef Klauss a declarat încă de republică l gripale au fost date unor
lian Mano Facchinetti o evo fe rite lo r partide. În treve derile in mod continuu din 1945, a dum inică seara că el nu va ac
şefului stalu lu i s-au term inat macrouri, iar acestea au
După trei zile petrecute în nal al C ercetării Ş tiinţifice, cat in cuvinte deosebit de p rim it 2 026 100 v o tu ri adică cepta in nici un caz să condu
România, aslronauţn am ericani acad. M iro n Nicolescu, pre calde creaţia şl personalita in seara aceleiaşi zile. după ce 44.7 la sută, faţă de 43,35 la că un quvaro dc coaliţie. La \ fost aruncate în gura larg
Charles Conrad. Richard C o r şedintele Academ iei R epublicii tea marelui Enescu, vorbind au fost p rim iţi Fanfani. pre sulă c it obţinuse în alegerile rin d u l său Bruno K re isky a SALISBURY 2 (Agerpres). i deschisă o balenei, care
don şi A lan Bean. m em brii e Socialiste România, prof M ih- apoi despre dezvoltarea con şedintele Senatului, şi Perlini, precedente. P artidului liberal exclus orice eventualitate a Dum inică la ora 24 Rhodesia . le-a savurat cu plăcere
ch ip a ju lu i navei spaţiale „A - nea Gheorghiu, prim -vicepre- temporană a artei muzicale preşedintele Camerei d e pu ta ţi i-au revenit 247 007 vo tu ri, fl- * devenit republică. O rdinul
pollo-12", îm preuna cu so ţi sedinte al In s titu tu lu i Român româneşti. lor. unei „m ici c o a liţii", care ar de diz.olvarc a parlam entului DOCTOR DE PEŞTI
ile au părăsit lu ni spre am ia pentru R elaţiile C ulturale cu Din de cla raţiile făcute zia şi fixare a doici alegerilor
ză Bucureştiul. con lin uind u-si Străinătatea, acad. El ie Cara- riş tilo r de u n ii pa rticip a n ţi la generale la 10 aprilie, sem Fhilippe Dogmore, vin-
turneul pe care îl întrep rind foii, preşedintele Federaţiei In consultările şefului statului re Dezbaterile Consiliului Ministerial nat in numele reginei A n zotor intr-un mogazin de
in mai m ulte tu ri din lume. ternationale do A slronaulîcă, Duminică s-a deschis (a U* zultă, pe de o parte com plexi g lie i dc o fiţe ru l ad m inistra peşti tropicali din oraşul
Pînă la A e ro po rtu l interna Si a lic personalităţi ale v ie ţii trecht tradiţionalul Tirg de tatea situaţiei create ca urm a tor al guvernului, C liffo rd britonic Wolverhampton,
ţional Otopeni, de unde a de ş tiin ţific e şi cultu rale din tara bunuri de consum. Printre ţă re a im p o s ib ilită ţii de a se fo r al 0. U. A. Duponl. a fost u ltim u l act şi-o prim ii pe b q o ă d rg p -
colat avionul special, astronau- noastră au urat cu căldură rile participante se număra ma un nou cabinet cu p a rtici ADD1S ABEBA 2 (Agerpres). oficial emis la Salisbury tale renume le ode o doctor
tu au venit in tr-o maşină des drum bun oaspeţilor. şi România, care expune in parea com ponentelor tra d iţio Dezbaterile C o n siliu lu i M i ţă regimul rasist instaurai de conform vechii con stituţii. de peşti. Atunci cînd peş
chisă, escortată de m otociclistî. Erau de iată Leonard M e hala Beatrix produse de ar nale de centru-slînqa — demn- niste ria l al O rganizaţiei U nită Qiivernul Ian Smith în Rhode P o triv it noii legi supreme a tii se îmbolnăveou cînd
Num eroşi cetăţeni i-au salutat eker, ambasadorul Statelor U- tizanat, confecţii, textile, mo cral-creştini, socialişii, socia- ţii Africane, în tru n it în capita sia, precum şi noile măsuri ţă rii care este destinată să ero necesară o operaţie
tu cord ia litate si sim patie pe nile ale A m e ricii la Bucureşti, bilă, covoare, marochinârie, lîş ti-u n ita ri şi republicani - la Etiopiei, în cadrul celei de-a prin care acesta ..co n siiiu ţio - perpetueze dom inaţia celor urgentă. Philippe Dogmo
cei trei cu ce rilo ri ai Lunii. şi membri ai ambasadei. îm pletituri, obiecte de cero- Iar. pc dc altă parte se accen 14-a sesiuni, au fost dom inate nalizează" apartheidul. Delega 241 000 de alţii asupra popu re îşi punea masco, mă
Pe aeroportul pavoazat cu Un grup de tinere in costu mică, articole de uz casnic, tuează neresitatea dc a se qă*i ţii slalelor membre ale O.U.A. la ţiei dc culoare m ajoritare nuşile olbe şî se apropia
drapelele de stat ale Româ me naţionale au o fe rit astro- aparate de radio, biciclete, o nouă form ulă guvernam en lu n i de problem a rhodesianâ. şi-au manifestat hotărîrca de (4.5 m ilioane). C liffo rd Du de minusculo mosc „de ! v
niei si Statelor Unite ale Ame- n a u lilo r şi s o ţiilo r lo r buchete microseoape, publicaţii şi tală, pe baza unui proqram şi R eprezentanţii Zambiei, Tanza a face tot ce le stă în putinţă ponl devine preşedinte in operaţie" din sticlă, unde
ric ii. prof. Gheorghe Buzdugan, de flo ri. discuri microsicn. a unei componente care să re niei şi ai alto r state p a rtic i tn vederea intensificării bloca terim ar. opera peştele suferind, cu
preşedintele C o nsiliu lui N aţio- (Agerpres) flecte o orientare spre stingă. dei instituite împotriva Rbode- Transform area dc ju re a o mare ropîditote şi pre
pante au condamnat cu vio len - MCi. Rhodesiei în republică con
firm ă eşuarea m ăsurilor a- cizie. Şi nu o dotă a tre
buit in timpul
operaţi**!
dopiale de A nq lia în vede să dea drumul peştelui in
rea îm pie dicării unei conso opâ, ca apoi să co rii
rasist.
lid ă ri a
reqim ului
C U R I E R N O TA EXTERNA Cîştigarea şi a acesiei ru n nue. Doctorul de peşti r,u
lumeo
este cunoscut în
nu
de de către Ian S niilh
A luai sfirştt experim entul comun sovieto-am crl- are însă ca efect rezolvarea ştiinţifică, dar posesorii de
Alerta neobişnuita in re d a cţiile io p tâ m in e le le r sud-of'icone acvorii si. în special, copiii
can de studiere a quosarllor — corp uri cosmice, care „S undoy Ti/nes", ,.S unday' Eipress" şl „Sunday Tribune“ ,., Cu nu vreuneia din problem ele de
deqajă can tită ţi uriaşe dc energie. M etoda aplicată a mai cilevo ore inalnie de apari{ÎQ celor trei p u b lIco ţii, p o liţia din im portanţă vitală aflate tn apelează la el de fiecare
dotă cind observă câ peş
fost accao a in le rfe ro m o trie i intercontinentale cu a ju Copetown o tost Inform ata câ d e vor d ifu ia un interviu ostil gu fala reqim ului. dintre care
to ru l a două telescoape. Unul dintre leleseoape era vernului Vortter şi a intrat im ediat în oc(iune. Telefoanele ib irn iio cea mai gravă este la ora tii li s-ou îmbolnăvit.
fora întrerupere. D u p o iiţia p o liţie i este cil se poate de lim pede :
amplasat pe m alul sudic al C rim eei (U.R.S.S.) iar ce nici un e ie m p la r ol noilor e d iţii ale to p lâ m in a le lo r „Sunday Ti actuală izolarea diplom atică.
lălalt la O bservatorul radioastronom ie Green Bank din mes", „Sunday E ip re si“ şi „Sunday Tribuna“ nu vo li d ilu ia t in co N ici unu) din statele lum ii, GALERIE IN AER LIBER
tu l in core interviul nu va fi e lim ina t din p a g in ile acestor p u b lic a ţii nici măcar Republica Sud-
statul V irg in ia (S.U.A.). Distanţa din tre cele două le- Am eninţarea şi-a făcut efectul, o fa câ incidentul de Io Cape
loseoapc n a de circa 9000 kilo m e tri. O bse rva ţiile au town urma Jâ fie îngropat in orhiva secretelor, dar tocmai a g ila - A lricană şi Portuqalia. nu * In M unţii Caucaz o fost
început sim ultan. Precizia şi sincronizarea ireproşa |*o pe caro a provocal-o I o destinat fulgerâtor p u b lic ită ţii- D ecla recunoscut o ficia l pînă în descoperită o „galerie de
ra ţiile incrim inate li aporţjncou lui Jaap M o ro i], liderul adjunct prezent Rhodesia. Este ade ta b 1 ou ri" unică în lume.
bilă a cercetărilor au fost asiqurate de ceasurile ato ol „P o rtid u lu i N aţio n a l Renăscut", co n siilu lt de fostul m inistru Al- Prin curăţirea a 100 de
mice instalate pe cele două leleseoape. a căror evac- vărat. la S alisbury există un stinci de licheni şi p ă
tila tc era de ordinul unei IrÎJionim i de secundă. num ăr de consulate, dar
m enţinerea lor se explică mint. ou fost scoose la
prin interesele dc ordin mal iveală cilevo mii de dese
Gilceavă intre resistí ales economic ale in te re ne foarte simple şi cu su
ţă rilo r
Va fi
hiecte variate. S-o stobih't
respective.
♦ O # stat la Cancelaria R F a Ger sant, lotuşi, de urm ă rit reac câ vîrsta aproximativă a
maniei, anunţă aqenţia DPA. ţia acestor state la noul pas acestor desene este -1n
la in vita ţi,î Vecci Execnli- El urmează să continue în ca făcut la Salisbury păstrarea 4 C00 de oni şi că ou fast
vo Federale, m in istrul econo pitala U niun ii Sovietice con bort H erttog din elemente disidente ultrorosiste ele P artidului N a consulatelor cchivalîn d în executote cu olăcute mici
ţio na l de guvom âm ini, condus de prem ierul iohannes Vorsler. D is
m iei al R F. a Germ aniei, vorbirile* in problem e fere pula dintre cele două p erlide rasiste este, de a ltfe l. cunoscută. Nu opinia unor observatori cu de siliciu, găsite şi e<e
K arl Schiller, va sosi la 3 prezintă interes pcnlru cele csle vorbo de înfruntarea a două p o liţii diferita, ambele partido o recunoaştere de lacto a lo picioarele stîncilor. A
fund adepte ale superapaitheidului, ci de o rivalita te acerbă în
m artie la Belgrad, într-o vi- două ţări. jurul m ull rlvnitelor p orto fo lii m inisteriale M erliog, M e ta n et comp reqim ului. ceste simple desene, iniă-
zi15 oficială dc trei zile. Cu li reproşeeiâ lui Vorster câ s-ar fi dovedit din cale oferă de ... „ l i ★ ţisind figuri de oameni, o-
acest p rile j — relalează Ta- beral" şi or fî „d rlu o l segregaţia rasială". NEW YORK 2 (Agerpres). nimole si reprezentări alo
C onflictul dintre p a rlid u l lui Vorsler şi cel creol de Mertsog s-a
FRANJ A - In urma furtunii care a bîntuit săptâmîna tre n iiicj — va fî co n slilu il corni- ogravat după ce liderul „P a rtid u lu i N aţio n a l Renăscut" şi odjunctu! Secretarul general al O r Soorelui, executate de o a
cută coastele de est ale Franţei, liniile de inaltâ tensiune din tel ii 1 m ixt iuqoslavo-vost-ger Senatorul C ro rqe McGo- său, ia a p M arais, ou fost somaţi să compară in faţa unui fribunol, ganizaţiei N a ţiu n ilo r U n i menii epocii bronzului,
jurul oraşului Cherbourg au fost distruse. man de colaborare economică vem a declarat că A d m in is ca urm ate o d e cla ra ţiilo r violente la odresa prem ierului sud african. te. U Thant, a declarat prezintă o mnre im portan
In foto : Acţiunea de reparare a liniilor de înaltă tensiune. şi industrială, a cărui în fiin traţia N ixon duce un război In iâ rito ţi de boicotul instituit asupro a c tiv ită ţii lor de guvernul de luni că se im pune reu ţă pentru ştiinţă.
la Pretoria, M erliog şi M a ro ii au inceput o cam panie de d eivă luire
ţare a fost ho lă rîlă la 10 fe secret în Laos în cadrul că a unor secreto de culise ale ccblnefului Vorster. Deocam dată a nirea urgentă a Consi
bruarie anul Irccul. V or fi a- ruia asupra acestei ţări „au cesia nu o reuşii sá-i In tim ídete: incidentul provocat de interviul liu lu i dc Securitate pentru
Reprezentantul permanent bordale, de asemenea p ro ble fost aruncate mai m ulte bom lui M arais este şi el o dovadă. De a ltfe l, adjunctul lui M erliog a a exam ina situaţia creată O SCRISOARE..,
ţin u i să declare că dezvăluirile din acest Interviu le va lace in faţa
al Venczuelei la O.N.U., am me p rivin d schim bul de m ăr be decît asupra V ietn am u lui „Parlam entului** p rin proclam area Rhodesiei NEFRANCATA
basadorul Andres A gullar, a C o nsiliul electoral superior furi, cooperarea industrială de nord de cind s a începui Acest scondal din cercurile conducătoare ale R.S.A. se pare că ca republica, precum şi mă
adresat o scrisoare preşedin din Turcia a dat p u b licită ţii in v e s tiţiile de capital şi p ro bombardarea acestuia". Un ii este deosebit de (d oje n itor lui Vorster, mal ales acum, cind se surile ce trebuie luate în u r De curind. conducerea
pregăteşte să pună in scenă noile „a le g o ri* generale.
telui C o n siliu lu i de Secu o hotărire p rivin d organiza punerile p rivind liberalizarea alt senator, S luart Sym inqton, S. B. ma acesiei h o tă rîri a re g i unui ziar britanic a p ri
ritate în care respinge acu rea la 7 iunie ac., a unor exp o rtu lu i itnoy produse iu- a declarai la rin d u l său că m ului rasist de la Salisbury. mit o scrisoore (nefran-
za ţiile reprezentantului Guya- alegeri pentru înnoirea unei qoslave pc piaţa vesl-qerma- Statele U nite au escaladat cote). în care se spune :
nei p o triv it cărora trupe vc- treim i din num ărul m em brilor nă. ra id u rile de bombardament o- „Vă previn că daco veţi
nezucleno ar ti pătruns în te Senatului, precum şi a unor continuo să publica ţi „p o
rito riu l tă rii sale deschi/.ind alegeri parţiale pentru ocupa supra V ăii U lcioarclor. !n vesti vesele" pe seamo
foc asupra p o sturilor de pază rea lo cu rilo r rămase vacante declaraţiile lo i. cei doi sena zgîrceniei scoţienilor, n-om
şi com ilînd astfel un act de din Senat şi M ed jlis. Conform Preşedintele Pakistanului, tori au arătat, că S.U.A. duc să moi iou nicio d a tj
agresiune. In ultim ele zile, acestei h o lă rin . la viito are le Yahya Khan, a prom ulgat o un război nedeclarat in Laos. ziarul dv cu împrumut de
guvernele celor două ţări s-au aleqcri vor putea participa lege care lim itează concen la vecinul meu ca să-l
acuzai reciproc de inciden doar partidele dreptăţii, u n i trarea pu terii economice a citesc !".
tele care s-au produs săplă- tăţii, republican al poporului, în tre p rin d e rilo r particulare,
mlna trecută în regiunea de secu rităţii şi m un citorilor. creşterea excesivă a m ono PLAPUMI „SPAJIALE"
graniţă. Parlîdele „T urcie i noi" şi „O r p o lu rilo r. tranzacţiile com er
d in ii p u b lice “ nu vor fi ad ciale cu rara cier m onopolist. In oraşul m inier Rais-
C o nflictu l dintre ele dăinuie m esa avut loc o in tîln i- Şi plăpum ile sint supu
de m ultă vreme si are la ba mise la aceste alegeri şi Z iarul „Pakistan Tim es", ca re internaţională de so se unui proces de moder-
ză revendicarea de către Ve nu-şi vor puica trim ite repre re publică această inform aţie lidarita te cu V ietnam ul nizore şl perfecţionore U
zentanţi în co n siliile electo precizează că m ăsurile am in
nezuela a unei reqiuni de 50 rale. Nu au fost furnizate de tite urmăresc să împiedice ta care au participat pe neori în fabricarea de plă
m ii km pătraţi. In 19G6, tru ta lii cu p riv ire la m o b ilu rilc acapararea de către repre ste 1 000 de lemei din pumi intervin soluţii de-0
pele venczuelene au ocupat h o lă n n i de excludere a celor zentanţii cap italulu i monopo. Franţa R.F.G., Belgia şi dreptul... revoluţionare. La
o astfel de soluţie a ajuns
Spania.
insula A nkoko revendicată două partide dc la aceste ale lisl a unor noi întrep rind eri Participantele au făcut şi o firmă engleză „Dor-
şi să faciliteze participarea
în prezent dc Guyana. geri. b ila n ţu l cam paniilor des mair", care a început so
la acestea a m icilo r posesori
făşurate în accslc ţări In fobrice plnpumi „spaţiale"
de a rtiu n i.
s p rijin u l poporului v ie t — un fel de corturi de
♦ ©♦ namez şi şi-ou exprim at # ici dimensiuni, corc nu
La M ilano s-au încheiat dum inică In tră rile celei solidaritatea cu fcnv.uîo itinjenesc mişcările celor
de-a cincea conferinţe naţionale a m u n citorilor co Dum inică a sosit la M osco luptătoare din Vietnam . m ce dorm. Locul inserţiilor
m unişti, la care au participai. 6 000 de delegat! din în va, Egon Baiu, secretar de metalice încălzite de la
treaga Italie. Fernando di G iulio, membru ai D irec reţea in plăpumile cele
ţiu n ii P C I., a prezentat un raport cu p riv ire la u n i mai moderne a fost luot
tatea sindicală şi a fo rţe lo r de slînqa, co n d iţiile dc d un mic aparat de aer
muncă si de trai ale oam enilor m uncii ita lie n i şi ac condiţionat. O astfel de
ţiu n ile acestora pentru a im prim a o co titu ră democra plapumă nu se murdăreş
tică situaţiei po litice şi economice a ţă rii. Au urm at C U R I E R Cu toate măsurile luate, preţurile continuă să se urce în R.F.G. lată cum comentează te şi nu losâ niciodată o-
dezbateri. caricaturistul ziarului „Nurenberger Nachrihten" această situaţie. „Bietul căţeluş, cum este hăituit niul dezvelit.
de iepure".
IIM X