Page 9 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 9
M W ,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!
X
!
PAGINA A IV-A
^ Lucrările Comitetului pentru :
dezarmare
i
m Rezultatele alegerilor din Aus
tria i
\
5 Preşedintele Franţei şi-a în
cheiat vizita în S.U.A.
\
1 m Un scrutin incert
PROPAGANDA, ACTIVITATEA Hotărîri ale Consiliului de
EDUCATIVA- INTEGRATE ORGA Miniştri privind experimen
NIC ¡N EFORTURILE PENTRU tarea aaalai sistem de sala
ÎNDEPLINIREA SARCINILOR rizare şi majorarea salariilor
ECONOMICE personalului dio alte ramuri
litico partidului şi statului. Con ale eeooomiei natiooale
ştiinţa tot mai lidicotă o comu
David Lazăr niştilor. o macii m ajorităţi o oo-
menilor este rodul vastei munci
secretor al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R.
educative desfăşurate de Parti Sectorul de comerţ exterior
dul Comunist Român, de organe
le şi orgonizaţiile sale pentru
Sub conducereo orgonizoţiei judeţeonă de portid Hunedooro Cu îiuo pe re de la I m artie încadraţi cu salarii aprobate
propagareo largă a politicii ge
judeţene de porlid, oamenii mun în marea întrecere core o cu 1970. C onsiliul dc M in iş tri a pentru ramura din. rare face.
cii hunedoieni desfăşoo/ă o ac prins întreaga ţară. nerale o partidului şi statului, aprobai p rin lr-n h o la rîre e x parte unitatea ale ( ărei pro
tivitate asiduă pentru în fă p tu i După cum este cunoscut, on- care reprezintă o aplicare creo- perim entarea noului sistem de duse le controlează. M u n ci
rea sarcinilor ultimului on ol cinci gojamentele orgonizoţiei jude toore o marxism leninismului Io salarizare şi m ajorarea s a la rii to rii u tiliza ţi in unele în tre p rin
nalului prin care se osigură bo ţene de porlid - core în adună condiţiile concrete, spccilice ale lor personalului din activitatea deri de com erţ e xte rior [şoferi,
ţărn noostre P.C.R. o desfăşu-
zo materială necesară trecerii nle generale ele soiorioţilor şi de com erţ exte rior şi eoni rolul i ucărc ăl ori, dese ărcăl ori soila-
rot, în penoodo de după Con
Io transpunerea în vioţă o gran in cele ole ţăranilor coopera gresul al IX leo. o amplă, pro c a lită ţii produselor de export. fo ii de cherestea şi a lţii) sini.
diosului progrom de făurire o tori au fost amplu dezbătute şi fundo şi continuă activitate po P o trivit prevederilor holă- leinuneraţi cu salariile L in ia
societăţii .socialiste m ultiloterol ou primit aprobarea maselor rîru, salariile personalului din re aprobate pentru ram urile m
dezvoltote, elaborat de Congre largi de oameni ai muncii — litico ideologică şi organizatorică în tre p rin d e rile de com erţ ex care m eseriile respective sini,
pentru dezvoltareo şi odîncirca
sul ol X-leo al P.C R Acestei ac prevăd depăşirea planului pro democroţiei socialiste. mstilui- Expoziţia documentară „25 de ani terior. din aq en liilc şi b iro u de bază.
tivităţi îi este carocteristic - ducţiei industrióle cu 70 m ilioa reo reportiţiei bunurilor produse rile subordonate accslm n. din Acordarea salariilo r tarifar«?
in toote domeniile economiei ju ne de lei, precum şi o p ro d u c ţii de societate in spiritul echităţii u n ită ţile vam alr. precum şi ale personalului din in lro g n n -
deţului - spiritul de responsa agricole, reolizoreo de economii socioliste, perfecţionarea conti din filia le le şi laboi atoarele (le rilc de comerţ o x le rio r oMe
bilitate $i competenţă, de inte la preţul de cost in voloore de a organizării societăţii in vede- do la instaurarea primului guvern Inspectoratului qcncral de stal (lire i f legată de modul do în
nuă a re lot ii lor de producţie şi
legere şi aprobare de către o a 25 milioane lei şi un beneficiu penlru controlul ra lită lii p ro deplinire. a planului de e\p«>ri
menii muncii hunedoreni o mo suplimentar de 30 milioone Ici lea manifestării tot moi active duselor de export se m ajorea şi im port al u n ită ţii, iar la fi
dului realist, deschis, de moxi- Angojomentele comuniştilor, ole a fiecărui cetăţeon in toote sic ză o dală cu inIreducerea nou lialele Şi labor,-poarele penlru
mă scrupulozitale in care plena tuturor oamenilor muncii - m i rele vieţii socio! politice lui sistem dc salarizare în me con tro lu l c a lită ţii produselor
ra CC . al P.C.R. din decembrie neri. siderurgici. cnergetioeni. democrat in România“ die cu 1 I la sută (vea <e îm de export de realizarea pla
onul trecut, sesiunea Marii A chimişti, constructori, lucrători de Făcind un orim bilonţ. subli preună cu m ajorarea malariilor nului dc control şi dc nivelu l
dunări Naţionole ou obordot pe ogoare şi din celelolte sec niind unele din rezullotele bune mici ofeeluală în 1907 repre co n lro lu lu i efectuai.
problemele complexe ale dezvol toare de activitote - înseomnă. obţinute, avem dotorio de o ln cadrul m anifestărilor p ri general al Inspectoratului şco ju ru l partidului, consolidarea zintă o creştere de 13.2 la sulă. Pentru stim ularea rre ş le rit
tării intr-un ritm susţinut o eco exp rimate în bunuri şi volon privi realist, onolitic monle sor- lejuite de aniversai cu a 25 de lar judeţean, M arin Creţii, v i u n ită ţii de acţiune a întregului De aceaslâ m ajorare a sala efieienlei economice a fiecărei
nomiei şi vieţii sociole. O do materiale, livroreo peste plan cim ce ne stou in fotă în toote ani de Iu instaurarea prim ulu i cepreşedintă ?t C onsiliului ju popor sini bogat ilustrate de riilo r lum eţii ia/ă un număr de u n ităţi salaria ţii din acest re c
vedesc rezullotele bune obţinute circuitului economiei notionole o domeniile şi în economie in p ri guvern democrat în România, deţean al Kro n lLilu i U n ităţii So documente privind refacerea şi aproape 14 000 de salariaţi ale tor vor beneficia de. prem ii a-
in lunile lonuoric şi februarie 35 500 tone de cărbune. 4 000 mul tind De lopt, comuniştilor, icn , la Deva, a fost inaugurală cialiste. reprezentanţi ai organi consolidarea m işcării sindicale, căror ve n ilu ri anuale vm fi nualo corespunzătoare re /u lia -
pe ansamblul industriei judeţu tone (ier in minereu morfă, 16 000 muncitorilor, Inginerilor si tehni o expoziţie documentară orga za ţiilo r de masă şi obşteşti. a Frontului Plugarilor, „U n iu mai mari ru pesle 30 m ilio a lelor economice pe 'a rc le vor
lui : sporirea producţiei morlă tone de fontă, 21 000 tone de o cienilor hunedoreni nu le este nizată de C om itelui judeţean ln euvîntul de deschidere, to nii p a trio ţilo r1', a organizaţiilor ne lei. obţine în tre p rin d e rile rcsuccii-
vindută şi încasată cu aproape ţel, 5 000 tone cocs metalurgic. în obicei de a trăi clin aminti- Hunedoara al P.C It. La organi varăşul Clemente Constandin a de tinerei, de femei, a „U n iu Lucrătorii din ncl i vi i. al ca de ve. Do asemenea, se acordă
24,5 milioone de lei dnpăşireo 10 000 tone laminate şi alte pro zarea expoziţiei şi-au dat ec/i:- subliniat faptul' că expoziţia se nii populare m aghiare“ com erţ e vlcrio r. *a şi cei din sporul pentru vechime neîntre
sarcinii de creştere a producti duse de bozo. Ele vor repiezen- reo succeselor rfin trecut şi a cursul Com itelui judeţean pen înscrie fn rin du l am plelor ma Constituirea Frontului Naţio celelalte ram uri ale economiei, ruptă in aceeaşi întreprindei e,
vităţii muncii cu 1.4 Io sută. reo- to contribuţia suplimentară a nu vedeo cu responsobilitole pre tru cultură şi artă, filia la De nifestări ce au loc în întreaga nal Democrat a fost o etapă sini salarizaţi pe fu n cţii cu nra- in Iranşcle şi cotele aprobate
lizarea o 12.8 Io sută din pionul judeţului nostru, olături de în zentul. viitorul. va a A rhivelo r Stalului şi M u ţară cu p rile ju l aniversării a hotârîtoarc in lupta pentru cu daţii. nivelul salariilo r fund pentru celelalte ram uri ale e
onuol de constructu-montaje. In tregul popor, la accelerarea pro O corocteristică a dezvoltării zeul judeţean. 25 de ani de la instaurarea p ri cerirea puterii. îşi acest eveni mai bine (o rc la l c li cel aprobai conom iei.
aceeaşi măsură o evidenlioză cesului de făurire o României La festivită ţile de deschidere m ului guvern democrat şi con ment eMc reprezentat în expo pentru alle sectoare dc a c tiv i Aplicarea noului sistem de
sociolistc moderne consecvente a economiei noas au participat tovarăşii Lazăr stituie o nouă m ărturie n sen ziţie prin bogate documente tate dc im portanţă com parabi salarizare si m ajorarea salarii*
strădamo deosebită depusă în Duvid. secretar al Com itetului tim entelor de preţuire si recu
toată oceostă penoodă şi moi A tit rezultolele obţinute în o tre socioliste o constituie foptul judeţean Hunedoara al l'C lt., noştinţă pentru trecutul de privitoare la aderarea F rontu lă. S alariile personalului dc lor vor m obiliza întreitul per
'ales în cadrul adunărilor gene- ceste două luni cit şi obiectivele că judeţul Hunedooro vo ocupo lui P lugarilor la FfN.D.. la ma- (o n d u rc rc sini diferenţiate pe sonal din acosl im portant sec
Sabin Kuticiu. vicepreşedinte al luptă a) pa rtidu lui şi poporu
role ale salarioţilor şi ale ţăro- mobilizotoore slohîlite in între şi în continuare un loc de primă C om itetului executiv al Conci lui nostru nife ''taţiile populare şi instala 11('i grade de întrep rind eri in tor de a rliv ila te la găsirea ( r-
nilor cooperatori de a gă«i noi cere oglindesc, dincolo de ci mărime intre judeţele ţării în liu lu i popular judeţean, loan Prin bogăţia exponatelor do- rea la Deva a prim ulu i prefect funcţie de mărimea u m l.iţii Şi lor mai corespunzătoare (ă i
rezeive interne, de a stabili mă (re, de tone, kWh etc., mvefuf constelaţia industrială o Româ Sîrbti. Gheorglic Câfincsci». şefi ctim enlare originale, a fotoco democrat, precum şi demon ( om plevilalea sarcinilor ce le penlru mai buna va lo rifica re a
revin
stra ţiile prin care se cerea răs
suri politice şi tehnico organi de conştiinţă, maturitatea p o li niei socioliste Economio so vo de -eeţic la Com itetul judeţean p iilo r şi facsim ilelor din ziarele turnarea guvernului reacţionar Personalul do specialitate şi produselor noastre pesle hota
re. pentru creşterea (o m p e fili-
zatorice core să osigure înde tică a maselor de oameni ai osiguro în ocest on 38,7 Io sută (Ic partid, loan Ardelean, p iim - vrem ii, expoziţia ne introduce si instalarea unui guvern de m u n rilo rii (are efreluo a/ă în v ilă tii produselor rom âneşti pe
plinireo exemploră a angajam en muncii, obnegoţio dăruirea şi serrclar al Com itetului m unici în atmosfera de luptă fie rb in largă concentrare democratică. in i re prinderile.' p rodii ('ăl oare piaţa externă şi sporirea o ft-
telor luote de către organizaţio hotărirea cu care urmează po- pal Deva ai P.C.R., Clemente te ce a caracterizat perioada Numeroase exponate ilustrează con tro lu l dc calitate al m ărfu < ¡(*nloi în tre g ii a ctivită ţi de
Constandin, preşedintele Com i dintre insurecţia armată şi in
A .. W T l tetului judeţean pentru cultură staurarea p rim ulu i guvern de activitatea revoluţionară desfă rilo r dosii nat e exportului s în t comerţ exterior.
.şi artă, Ilic Avram . Inspector mocrat. în România, moment şurată în Valea Jiu lu i si în în
cucerirea
tregul judeţ pentru
Bilanţul industrial după două luni lio tă rilo r pentru cucerirea pu puterii. Sectorul presă, edituri
te rii, pentru victoria revoluţiei Documente ale vrem ii con
populare semnează în expoziţie instau
de întrecere Olimpiada masele populare, conduse de rarea guvernului (Ir Petru Ciro şi unităţi de documentare
Im ediat după 23 August 1944,
Partidul Comunist Romăn, au za, prim ul guvern democrat din C onsiliul de M in iş iri a apro tent cu aplicarea noului sistem
România, încununare a luptei
trecut la lichidarea răm ăşiţe eroice, desfăşurate de întregul bat cu începere de la 1 martie de salarizare se îm bunătăţeşte
197(1 experim entarea noului sis
mecanizatorilor lo r fasciste ale războiului, la popor, sub conducerea P artidu rea salariilo r personalului din şi nom enclatorul prin com ple
a n tih itle
sp rijin ire a fro n tu lu i
tem de salarizare şi m ajora
tarea sa cu noi funcţii spccih-
lu i Comunist Român
rist. sub lozinca „T otul pentru
Fotografii, cuvîntări. articole
front, totul pcnlrti victorie“ . Un şi alic documente vorbesc de presă edituri şi u n ită ţi de rio- cc a c tiv ită ţii din presă Şi ed i
turi.
num ăr im portant de exponate spre participarea vechilor m i cu mentare. O dată cu iniroduccrea nou
In vederea stim u lă rii do rin ţe i şi interesului tin e ri
(„A pe lu l C om itetului Central al
CONFIRMARE A AViSVTULUI lor m ecanizatori pentru perfecţionarea p re gă tirii prole- „A pe lu l C om itetului Romăn“ , lita n ţi ai P.C.R., personal a to lem dc salarizare, lu cră to rii din lui sistem dc salarizare în fie
Prin introducerea noului sis-
Comunist
P artidului
care redat |ic. editură şi unda
varăşului Nicolac Ceauşcscu. Ia
sionalc, a cunoaşterii, aprofundării şl ap licării
celor
regional
mai noi cuceriri ale Ştiinţei şi teh nicii agricole Corni din Banat al U.T.C.“ ) ilustrează acţiunile revoluţionare ale ma presă beneficiază de o m ajora te de documentare, se vor lua
re medie a sa la riilo r dc 15 la
te lu l judeţean H T.C . în colaborare cu D irecţia a g ri preocuparea Intensă a pa rtidu selor pe meleagurile luinedore- sulă, iar cei din e d itu ri şi u n i măsuri menite să contribuie U
îm bunătăţirea şi ridicarea n i
ne, pentru înfăptuirea progra
GENERAL ÎN ÎNCĂ colă judeţeană un organizat etapele pe secţii în tre acţiune a clasei muncitoare, m ului pa rtidu lui tăţi dc docum entare de 11,9 la velulu i cah taliv al a c liv ilă tii
lui pentru întărirea u n ită ţii de
prinderi şi judeţ ale O lim piadei m ecanizatorilor.
La iaza judeţeană s-au întrecut, în urma punctaju penlrvi făurirea şi consolidarea O compoziţie plastică, ampla sută. îm preună cu m ajorarea acestora, la utilizarea (R mai
raţională a cadrelor corespun
lu i obţinut în cadru) fazelor anterioare. 9 m ecanizatori F ro n lu kii Unic Muncitoresc. Un sată pe un amplu panou din sa la riilo r mici fărul.ă anterior, zător p re gă tirii şi a p titu d in ilo r
se asigură o creştere medie în
O U n c o liiîc a tiv e x c e p ţio n a l pe n tru în tre Concursul, care o cuprins 5 grupe de întrebări p rivin d document evocator In acest sens expoziţie, ilustrează, alegoric, presă, dc 16.3 la sulă, iar în lor.
mecanica tra ctoru lui, maşini aqricolc, norme de te h n i este procesul verbal al şedin avintul clocotitor al poporului
p rin d e rile ju d e ţu lu i core au d e p ă şit în to ta li care, sub stindardul P artidului e d ituri şi u n ilă ti de docum en
ca securităţii m uncii şi de circulaţie, a fost ciştiqat de. ţei , C om itetului judeţean de La fel ra şi in (c lc la llc ra
ta te pre ve d e rile p la n u lu i la p ro d u c ţia g lo b a lă Comunist Român, făureşte mă tare de 13.1 ta sută. m uri ale economiei si în pro.
m ecanizatorul C a vrilă Cască de la I M A. Mia, tirm înd partid Hunedoara, unde s-a
şi m o rfă vin d u tă şi înca sată. 0 S-ou produs ca el să participe Ia faza pe ţară a olim piadei. M ecani dezbătut problema reorganiză reaţa opera de edificare n so Salarizarea aprobată penlru s«l edituri şi unităţi dc doPu-
su p lim e n ta r, în c o n tu l a n g a ja m e n te lo r: 21450 za to rilo r clasaţi pe prim ele locuri li s au acordat in i rii m uncii dc partid în judeţ, cietăţii socialiste. lu cră to rii din dccsle u n ită ţi arc m enlare acordare«! sa la riilo r
la bază p rin cip iile noului sis
tarifare este nem ijlocit
feqai.i
ton e că rb u n e , 1 235 to n e fie r în m in ereu m ar moaşe prem ii. în funcţie de noile condiţii şi Expoziţia, deschisă in sala tem de salarizare introduse în de modul dc îndeplinire r, *
REMUS ROMAN sarcini ce se ridicau In faţa clubului U.J.C M , se bucură dc
fă şi im p o rta n te c a n tită ţi de c o n c e n tra te ne corm m iştilor, care demonstrea de o însemnată afluenţă de pu ce lcla lle ram uri ale econom iei trib u ţillo r, de calitatea mun< ii
activist al Comitetului
feroase, 4 650 to n e fo n tă , 4 830 tone oţe l, 1 140 judeţean U F.C. ză preocuparea pentrti reorga blic naţionale — salarizarea pe fiecărui salarial.
to n e la m in a te fin ite p lin e şi 1 540 ton e cocs. nizarea a ctivită ţii partidului. fu n cţii cu qradaţii, spor de ve M ajorarea salariilo r va «<m-
Strlngerea tu tu ro r fo rţelo r în T, ISTRATE chime, q ra tifica ţîi anuale ele. s litu i penlru toţi lu cră to rii « «t-
• Există to o te c o n d iţiile p e ntru fin a liz a re a o p —• adaptate specificului sectoa
tim ă a p rim u lu i trim estru. relor de a c liv iia le respective. re îşi desfăşoară acliviiale«! în
accsle dom enii un nou şi pu
Penlru a marca mai cores
Iubitorii muzicii uşoare au punzător deosebirile de rilm , ternic im bold în ridicarea mă
Marna întrecere ponlru încheierea exem plară a c iiu i- START IN CEA urmării in continuare cu deo intensitate, con ţinu t care exis iestriei profesionale penlru (a
n a liilm actual a declanşai in in jjp r in d e r iln hunndore- sebită satisfacţie primul recital tă între organele de presă, pre prin scrisul şi munca lor să
iu' energii nebănuîl.e. a am p lifica t pasiunea 5Î dum irea „hors concours", susţinut de cum şi deosebirile în com ple contribu ie cu tot mai multă e
in munca a zecilor de m ii de nu m cilo ri, tehnicieni şi Connie Francis, una din ma xitatea m uncii din edituri; n i ficienţă şi competenţa, ala iu ri
ingineri, liolă rîre a Iov de a m obiliza foaie resursele o DE A TREIA EDIŢIE rile cintăreţe de l'olk-music, v e lu rile sa la riilo r penlru fu n c ţii de întregul popor, la în fă p tu i
( Onomicc în vederea în d e p lin irii tu tu ro r indu n lo rilo r care a editat In cariera sa pe le de conducere şi dc specia rea m ăreţului program de ed i
planului şi angajam entelor, b ila n ţu l lu n ii februarie', re ste 15 milioane de discuri. So lita te din aceste unităţi sînt ficare socialistă a ţării, trasat
cent încheia!, aduce o re m a rca b ili confirm are a aces viziune din 2C> de ţări euro concurenţilor, a fost ales de lista americană a prezentat o stabilite pc categorii dc ziare, de cel dc-al X-lea Congres al
tui avînt general în muncă, vine stî confere un c-alifî- pene. reprezentanta televiziunii, din selecţie (lin vastul Său reper publicaţii şi editLiri. C oncom i
caliv excepţional a c liv ilă tii tu tu ro r colectivelor, orga In seara inam/urată au u r R E. a G erm aniei, Petra Pas toriu, cu care s-a făcut cunos P artidului Com unist Român.
n iza ţiilo r de parlid, com itetelor dc direcţie şi co n sili cat pe scena f eşti valului şqs* cal. Interpreta vest-germană cută pe scene de prestigiu din
ilo r de ad m în islra lic din industria ju de ţu lui nostru. concurenţi Primul dintre ei. a prezentat apoi, intr-o manie lumea întreagă Orchestra ca ★ ★
Planul producţiei globale şi marfa vin du tă ŞÎ încasa spaniolul Perei, a prezentat ră proprie, un alt şla<iăr de re a acompaniat-o pe Connie Tot cu începere de la ! m ar raport cu mărimea si com ple
tă a fost în d e p lin it şi depăşit de către toate în tre p rin RRAŞOV (De ln trimişii Sjie- publicului. într-o interpretare larifă circulaţie, intitulat — Francis a fost dirijată de Joe tie 1970, a fost aprobală de xitatea u n ită ţii.
derile industriale. Pc ansamblul judeţului volum ul p ro ciali Agerpres. Theodor Ma- orminală. corn poziţia lui H. „In noaptea asta“. Tinărul Do Mele. către C onsiliul de M in iş iri ex La d ire cţiile te rito ria le pen
ducţiei globale suplim entare se ridică după două luni leescu fî '¡'raion CaMneescu) Măl.iueanu „Ce cauţi lu in rin Anastasia, selecţionat in O perim entarea noulnî sistem de tru m etrologie şi co n tro lu l ca-
de in tre re re la 38 225 000 lei. De rem arcat este faptul r£j Aşteptată cu firească emoţie rial a mea“ şi melodia iberă lo tu l celor trei concurenţi pen salarizare şi m ajorarea s a la rii zanelor şj in sta la ţiilo r de rid î-
acest spor s-a obţinut în proporţie de 82.5 la sută pc dc milioane dc telespectatori, „Dacă aş fi fost". Ţinură re tru a reprezenta ţara noastră La amiază, a avut loc o con lo r personalului din u n ită ţile dc (a l. salariile lu c ră to rilo r sînt
seama creşterii p ro d u c tiv ită ţii m uncii, ai cărei nivel care prin intermediul Televi prezentantă a televiziunii en- pe scena festivalului, a inter ferinţă de )>resă in cadrul că calcul electronic şi din direc corelate cu cele ale fu n c ţiilo r
este superior p re ved erilor tu 1,4 la sută. ziunii romane, al l uter-viziunii i/leze, Marilyn Pouel, a inter pretat două piese de succes ale reia eintăreaţa Connie Francis ţiile te rito ria le penlru m ctrolo- sim ilare din ram ura construc*
Luna februarie a marcat intensificarea generală o fi Eurnviziunii vor urmări pretat melodia cunoscutului muzicii uşoare romaneşti, a răspuns numeroaselor între qie, con tro lu l cazanclor şî in liilo r de maşini.
proceselor dc producţie în toate unităţile, pe seama fo spectacolele timp de şase zile, com j)ozitor român. Ion Cristi- „Trecea fanfara militară“ de bări ale ziariştilor privind ac sta la ţiilo r de ridicat. Lucrătorii din aceste dom enii
lo sirii mai depline a capacităţilor p ro d u tliv e a fo iţe i cea de-a treia ediţie a Con noiu, .,i\'-am noroc“, precum Temistodc Popa şi. „Plop in- tivitatea ei muzicală, gusturile Conform prevederilor holă-
do munco şi a tim pu lu i de lucru, a orqanizăni superi cursului şi festivalului inter şi. partitura sa preferată, inti frint“, de Florin Ragardo. Ul şi prefe.rinţ-ele in domeniul rîrii. salariile lu cră to rilo r din beneficiază la rin d u l lor de gra
oare. a m uncii. îm b u n ă tă ţirii ap rovizion ării lolinico-m a- naţional de muzică uşoară tulată „Minunat". Cintăreutu timul concurent al serii, solis muzicii uşoare. Printre altele, acesle a ctivită ţi se majorează tific a ţii anuale, precum sî de
ten alc Şi generalizării noului sistem de salarizare şi „CerInii de aur“ s-q deschis bulgară Pasa Hristooa. pentru ta portugheză Fernandn Da- ea şi-a exprimat, in limba ro celelalte stim ulente ale noului
m ajorare a sa la riilo r în aproape loale ram urile Pe a- m a rţi seara, pe scena Teatru care, după cum declara ea în maso, a interpretat cr. sensi mână, plăicerea de a se afla in în medie cu 9,3 la sută. îm sistem de salarizare, ciştjq ul
reasto ba/ă sarcinile sortim entale au fost depăşite în lui dramatic din Hraşov. săşi. cintecul este viaţa, ra bilitate „Cintecul vini ului", de ţara noastră, declarindu-sc, preună cu m ajorarea sa la riilo r fiind n e m ijlo cit legat de modul
loialitate, rcalizîndu-sc in plus faţă de plan 21 450 tone înainte de concurs, preşe ţiunea de a fi. a făcut să rd- Al. Mandy şi melodia portu totodată, ineinlată de primirea mici. care a avut loc în 1967, de. în d eplinire a sarcinilor pe
(ârbune. I 235 tone fie r in mînpreu marfă, im portante dintele juriului internaţional, snne cn fineţe, şi lirism com gheză „Atit de departe". ce i s-a făcut se asigură pe ansamblu o creş ansam blul u n ită ţii si a fiecărui
cantităţi de concentrate din m inereuri tom plpxe, 1 540 O tere medie de 10.5 la sută. salariat în parte.
scriitorul hm Grigorcscit, vi poziţia lui V. Vasilache- ¡r. Concurenţii au fost acompa S alariile personalului de con ?i în acest sector de a c tiv i
tone cocs, 4 650 tone fontă, 4 830 tone oţel şi 1 140 tone cepreşedinte al C jm ite tu ln i dc „Vechiul ))ian“, p<rcum şi me Oaspeţii festivalului au vi
lam inate fin ile , 800 mc cherestea şi 330 mc buşteni, lodia „închid ochii şi număr niaţi de orchestra , festivalu zitat in cursul zilei de marţi ducere si de specialitate din tate. noul sistem dc salarizare
420 mc prefabricate din beton. radio şi televiziune, a rostit un lui, condusă de Site Dinicu. u n ită ţile de calcul electronic şi m ajorarea salariilo r sini me
cuvint de salul adresat tu /dnă la 10“, aleasă din reper Interpretul spaniol a fost a- noile cartiere ale oraşului, o sînt stabilite la nivelu l celor nite Să sporească .cointeresarea
toriu! universal. Şlagărul „Nici companial de aceeaşi orches serie de monumente de artă şi pentru fu n cţiile com parabile ca
turor partid paulilor. Au fost m aterială a lu c ră to rilo r în ob
o lacrimă“, uf compozitorului tră, condusă (le compatriotul istorice şi au audiat un con pregătire şi a trib u ţii din acIi- ţinerea unor rezullatc cît mai
prezentaţi apoi concurenţii Ion Crisiinoin. care penIru a său Francisco Rwrul şi de un cert de orgă la Oi serica Nea vjtalea de projeclare fund d i bune în îndeplinirea sarcinilor.
trimişi de posturile de tele treia oară cucereşte sufragiile grup vocal propriu. gră. ferenţiale in acelaşi lunp in (Agerpres)