Page 51 - Drumul_socialismului_1970_03

r*TA rr?«<S2r*»w*w-.r 3
DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4725 tf» DUMINICA 15 MARTIE 1970

Imi sprijin A step ta re

„ â Ai fost o fulgerare ca o stea
Căzută intr-o lume neştiutâ.
timpla Şi foc din vii şi dragoste de ciulo.
Lumină şi păduri în calea mea
V W i i A ^ - Imi sprijin tim pla de tine, ţară, Cu licăriri de-argint la ceas tiizîu
Rubinul gurii dăruit în zbor,

şi aud somnul pădurilor In fiecare seară il cobor
Şi-n dreptul inim ii temut il scriu.
risipindu*se vegetal spre soare
şi somnul munţilor il aud, Sînt un izvor prelins fără slirşit
meditativ, arcuit in lanţ, Pe urma ta, şi cint de aşteptări
în depărtare. Crezind că poate nu te-ai prăbuşit
In chior atît de mari îndepărtări.
Imi sprijin tim pla de tine, ţară,
Sub viscole şi soare stau închis,
şi aripi In zbor aud, înfiorate
şi murmurul plaiului crud Şi văd înăbuşirile de stele,
Aşa mă vei găsi, cu părul nins
şi inima cîmpiei cum bote
acest fascinant voievod şi ma­ şi visele tole spre zenit Im botrinilul aşteptării mele.
re patriot care a fost Mihai le aud cum aleargă
Vodâ. Sâ-1 restitui contempora­ şi stelele tale pe boită Dar urmele lăsate de copii.
m i m i m nilor noştri într-o pagină de Victor [ftimiu cum se încheagă. Şi voi întineri cind vei veni
Zvîcnînd din patru colţuri au sâ cheme
Istorie mare a neamului româ­
Fâcînd din lacrimi mii de diademe.
nesc şi să încerc sâ-l descifrez
acea personalitate complexă de Îmi sprijin fruntea de tine, ţară,
Epopeea istoriei naţionale s-a zeştl. Ioana Bulcâ va fi doam­ conducător politic şl militar, de şi-un cintec aud Sâ nu in tim i însă-ndelungat
Cind eu, Manole, ars de aşteptare,
Impus In cinematografia noas­ na Stanca, Andrei Bathory va om chinuit de mari patimi şi cum pîlpîie-n mine. Trcsalt In zid de dor adine te-am îngropat
tră cu „Dacii" Si „Columna" - fi interpretat de Gh. Kovacs, muncit de spectrul propriilor şi liră aş vrea sâ fiu Şi m-am schimbat in sute de izvoare.
două filme valoroase ale ci­ Nicolae Secăreanu va fi Sinan sale renunţări. Filmul va avea crescutâ*n inalt
neaştilor de la Buftea — contl- Paşa, Emerich Scheffer — ge­ două serii — prima se încheie Peisaj nou şi cîntecul meu sâ-l aud DAVID RUSU
ynulnd în prezent cu noul film neralul Basta, Colea Râutu - cu bătălia de la Câlugâreni, pe cum calm te-mpresoaro
pe care regizorul Sergiu Nico- sultanul Amurat, Aurel Ro- care am şi filmat-o chiar In cind tim pla, la ceasuri tîrzii,
laescu îl realizează, In două golschi — împăratul Rudolf, iar peisajul natural al locurilor is­ mi-o sprijin de tine, ţară.
serii, după scenariul scriitorului lrina Gărdescu va fi iubita vo­ torice, iar a doua cu sacrifi­
Tilus Popovici. Autorii filmu­ ievodului, frumoasa Rossana. ciul domnului, după bătălia de Am revăzut, uimit, patriorhalul CONSTANTIN GAVRILA Dormi. . .
la Turda. Vom crea citeva mari
lui şl-au asumat o sarcină In- Ţinut, în care piatra şi oţelul,
Lr-adevâr mare, — aceea de a bătălii, realizate cu o figuraţie Ingemânindu-şi forţele şi ţelul,
impresionantă, cai, călăreţi şi
aduce pe ecran, într-o viziune armament de epocă, vom crea Au strîns, în chingi, şi apele, şi malul. Dormi în lum inile verzi ale ierbi:
cinematografică actuală, una scene de mare anvergură în Fie-ţi tăcerea uşoară mămică
din epocile cele mai îndrăzne­ decoruri interioare, dar mal cu Noaptea alcovul ţi-l apără cerbii
ţe din Istoria neamului româ­ Istoria seamă intenţionăm să înfăţi­ 6 e noveză Şi stele curate din ochii lor pică.
nesc, reprezentativă prin acea şăm în filmul nostru portrete Pe-aici zicea din fluier ciobănelul...
extraordinară personalitate, ca­ psihologice, relaţii bărbăteşti, Acum vuieşte valul, mineralul Dormi în lum ina gălbuie a toamnei
re a fost pentru noi Mihal Vo­ dure, puternice înfruntări de Ce l-a trimis Carpatul şi Uralul Frunze căzute aducâ-ţî o m ingiicre de vint
dă Viteazul. şi legenda caractere şl inteligenţe. Sâ-mbrace drumul, podul şi tunelul. Cu impînzişul fin al frunzelor, Noaptea în tine glasul tainic al apei
Figură legendară şl făuritor Iar din Mihai am dori să fa­ un palmier bâtrîn, Spală lacrim i de piatră şi m iini de pămint.
autentic al istoriei româneşti, cem un simbol aşa cum el a intimi sub care stau,
om cu mari pasiuni şi meandre rămas, din Istorie începlnd. în Un coş de fabrica şi-n urma altul Dormi in sclipirea albei zăpezi
sufleteşti, strălucit conducător la confluenţă conştiinţa noastră a tuturor. soarbe tăcut Cu stele de gheaţă pe fruntea durută
de oşti şi diplomat vestit, vi­ Simbolul dreptăţii naţionale, al Şi altele, escaladînd înaltul. lumina lunii limpezi. Aşternutul ţî-e argintiu şi nu vezi
zionar îndrăzneţ şi cunoscut forţei neamului nostru, înfăţi­ Par a zidi ai cerului pilaştri... Cum if umple zăpada de lacrim i cernută.
personaj politic al timpului şare prefigurată a celor mai e­ în astă seară-n port
său, primul domn român care cu actualitatea Dormi cu ochii deschişi printre nor
a înfăptuit cu mintea, cu spa­ levate dorinţi şi înfăptuiri, Scîntei şi fum dinamizind peisajul de bună seamă, Ca o tăcere imensă in suflet ne lasă
da şi cu sufletul voinţa naţio­ mărturie a continuităţii erois­ Trimit văzduhului captat mesajul o caraveiâ iarăşi s-a întors Somnul tău căzut de pe perinile moi
nală a tuturor românilor, u­ mului şl sacrificiului strămo­ Pămintului ce vrea sâ urce-n aştri. cu mirodenii de la Ind Undeva departe, tare departe de casă.
nind, ia Alba lulia, Tara Româ­ şesc pe pâmlntul românesc". si cu legende.
nească cu Moldova şl Transil­ Rolul titular al filmului, per­ DAN CONSTANTINESCU IONEL NEGRILA
vania — astfel ne va fi înfă­ sonalitatea marelui voievod va ION M IHU
ţişat marele voievod In noul fi întruchipată în imagini ci­
film al studiourilor de la Buf­ nematografice de forţă şl evo­
tea. care datorată Interpretării de
Acei 7 ani fierbinţi din isto­ valoare şi cuprinzătoare a cu­ C reştetul
ria ţării, pe care-1 transformă noscutului actor Amza Pellea. MEŞTERUL MANOLE
impetuos ca un fulger arcuit Iată ce ne-a declarat Amza y. *
deasupra zărilor româneşti, Pellea despre rolul său: „Sînt pam /n-
constituie tabloul social, maren copleşit de marca bucurie a In­
scenă a istoriei în spaţiul că­ terpretării acestui rol, dar şi U N MEŞTER: Cind coborint? dut încrederea în miini, tot aş- mele ? V-aşteaplS ascultătoa­
reia evoluează această drama­ de personalitatea complexă a tului A L T MEŞTER : Toate-s la teplind nn semn doveditor al re. fiecare în praq de casă.
tică apariţie, acest copleşitor personajului, de destinul său locul lor. N u -ti vine-a crede vieţii viitoare. Fără pulcrî pe Cc vreţi atunci ? Găsit-ali oare
personaj, care o dată cu gran­ tragic şi de extraordinara sa Creşteţi I pămintului, că-i zidită. Parcă-Î crescută din cine-as aştepta să-mi întărite cumpărător priceperii ce-mi
doarea şi strălucirea poartă în viziune asupra istoriei. Potri­ înfrunzii, mucegăit, pămîntul rumen ai tării. vrerea, să-mi aline zbuciumul stă-n pu lin lă ? Plecaţi. A lţi
suflet dureroase renunţări şi, vit intenţiilor autorilor filmu­ bate-n p ¡afro călătoare M A N O LE (fredonează): Nouă meu călre-m pliniri mai mari 7 nouă meşlerl mari deopolriva
mai ales. certitudinea sacrifi­ lui, voi căuta să aduc în Mi- meşteri mari. calfe si zidari, Ana-i plecată. Gheorghe-I pu­ mie voi rţăsl sub soare, sî-ol
ciului personal atît de prema­ hai Viteazul un personaj pro­ amăgin I lună şi soare. cu M anole zece. care m i-i In­ trezit. Cocoşul nu mi-ar folosi Înălţa prinos de altă sărbătoa­
tur Intîmplat prin sîngeroasa fund uman, cu toată străluci­ Ţeasta :rapâ şi adună ii ece... de-acuma. re. Plecaţi.
şl cea din urmă a sa trădare rea sa, dar şl cu umbrele şi ploi de tată şi de A LT MEŞTER : Cu Manole ALT M EŞTER: Ce facem U N MEŞTER : Ne umileşti
în cortul domnesc de la Turda. meandrele sale sufleteşti, să e­ r o o t mumă. zece, care m i-i întrece... fru­ meştere M anole? Ne lînquim Manole. Prea-I devreme. Dacă,
Filmul care a început să se voc. pe acela care, prin ţelul Creşte easta-n altă moase stihuri. să zicem, totul s-ar scufunda
turneze încă din toamnă în de­ propus şi prin sacrificiul între­ M A N O LE : Ca nişte dinţi de în lut pe rjn e-ai mai zidi în
corurile naturale de o frumu­ gii sale vieţi, a fost unul din ţeastă fierăstrău; Stihurile-s ca si v o r­ locul Anei ? Tot soaţe de-ale
seţe şi vigoare proprii plaiuri­ marîl deschizători al istoriei simburc le-» încolţit bele sfinte. Nevăzute si în­ FRAGMENT noastre-or fi prădate de sufle­
lor româneşti — în împreju-- noastre". piatra-1 răsădeşte-n veninate. te. Domnul nu Iartă. Biserica i
rimile Braşovului, la Mangalia Intr-unui din rolurile princi­ sine, UN MEŞTER: Nevăzute sl a luî. Noî sintem robii care-au
şl la Tismana — se află acum pale ale fimului, acela al be­ caieru-i la asfinţit. înveninate... Uită omule ce-a ca nişte bocitoare plătite-anu- zid it-o doar.
A LT MEŞTER : Tu eşti cel
în platourile studiourilor de la iului Selim, l-am recunoscut I \ fost. U it-o pe Ana, pe Gheor- tne? Sau p lin i de noi îl aştep­ mare, noi cei mat mărunţi, dar
Buftea, unde regizorul Nico- pe regizorul Sergiu Nlcoîaescu. S. RADU ghe. uită dacă-ti stă-n puteri tăm pe cel ce ne va-mbogâţi drepturile tale-s şi-ale noas­
laescu şi-a adus echipa pentru Vorbind despre acesta el a $1 mănăstirea asta. uită că ai cum n-au fost alţii ? Şi-abia tre. Toţi am jurat pe acelaşi
a încheia în două-trei luni toa­ menţionat că deşi este un rol tră it pină azi şi să-l dăm zilei alunei vorbi-vom de plecare curat blestem sâ facem din ni •
te filmările interioare ale celor de întindere, el reprezintă un de rnîine alt rost. Pe măsura înspre alte margini. mic o mănăstire. Nu nl ie-m -
puterii si-a v re rii
noastre.
două serii. personaj clasic în care vom a- v s * A > >_ Să-ncepem zidirea de carc-ai UN MEŞTER: Că bine zici. po trlvi. M ai este vreme plnâ
Decoruri grandioase, repre- îla trăsături bărbăteşti pline vorb it. Şi-apoj ne-om face, da­ De unde pfnă unde din p ri­ să ai izbînda-n mîini. Aşteap­
zentind epoca de strălucire im­ de forţă şl sobrietate. Este ro­ Destin că zici, şi câluqâri. Fie voia cina unei femei şi a ibovn icu­ tă, Ştii doar că dom nitorul nu
perială austriacă şl forţa expan­ lul unul om integru, care din ta... lui ci să ne sâcătuim de su­ prea iartă nici umilire, dar nici
sivă otomană, costume de re­ prieten aliat devine la un mo­ Am tot urcat, MAJMOLE: A prindeţi focul. flet. Durerea-şi are şi ea ros­ răzvrătire.
cepţie şl de paradă, armuri cu ment dat adversar, râmtnînd Prin dre goste şi toamne Să ard tot în ce-ain crezut. Pî- tul ei. Cu vremea s-o prefa- M A N O L E : Cum vreţi. V o r­
echipamente complete de lup­ însă, dincolo de jurâmintul ta­ Şi iată, mă-ntorc nă la vremea jarului eu dau o ce-n nevăzut. bele voastre-s acum pentru cei
tă, pietre scumpe, diademe şl berei de care aparţinea, ace­ raită prin mănăstire. S fin ţi­ care din fiecare zi şi-au în ă l­
elegante crinoline, iată ambian­ laşi prieten credincios. M ult m< i frumos. M A N O L E : V-am dat din
M ult m ii bărbat. lor să le dau din ochii mei măreţia mea şi vouă. La sinul ţat un rost. Al meu pe unde-i?
ţa şl înfăţişarea în care evo­ Ce reprezintă pentru carie­ sclipire. Ştlti voi oare pe unde-mi este
luează acum o serie dintre cei ra dumneavoastră profesională Palma i le cer meu aii prins puterii qustul. rostul răsădit cu trudă încă
mai cunoscuţi actori de teatru filmul „Mihai Viteazul ?“. Sub ca e am stat A L T MEŞTER : iar Ana... Bi- In văzul lu m ii v-am lăudat din vremea cînd eram tn pln-
şi cinema pe care Sergiu Ni- 1 Se topi şte albastru. ne-ar fi s-o uite... cum n-au fost lăudaţi nici fn-
„După „Dacii", pe care l-am qerii. Sînge de-al meu v-am l.ec ? In zidurile astea ? Dacă
colaescu i-a investit cu încre­ Prin oc ii M A N O L E ; Da|i m ărturie fie ­ mă-nrâiesc pe seama fărâdele-
derea întruchipării personaje­ realizat cu ciţlva ani In urmă, Şi pe i înde am de mers cărei clipe. O rînduiti ocara dat să-T faceţi aur. Slnleti bo­ qllor sporind tn mine. le surp.
lor principale ale filmului. - ne-a răspuns regizorul — fiecărei vorbe. Vă stă-n pu ­ gaţi si înţelepţi acum. De ce Să vie apoi un şir de dom ni­
Prin d r igoste şi toamne teri. De cine să vă fie teamă
Astfel, llarion Ciobanu, Florin filmul Istoric de mare respira­ lată, n â*n!orc... mă je lu iţi? A ve ţi oare vreun tori. N it-m l pasa între care
Piersic şl Septlmlu Sever , ne ţie a epocii m-a preocupat în Un univers in „floarea" furcii de tors. M1RON TIC acum? De mine 7 Slnt un biet drept asupră-mt ? Oare m-ati colţ de zare m i-or pulrezl pu­
vor readuce, peste vreme, în­ continuare. Am dorit să-1 pot Foto ! V ONOIU călugăr care a pierdut zidi- cumpărat din tîrg ca pe o v i­ terile. Nu-m i pasă tn care
făţişarea, curajul şl faptele de rea-n care-a stat. Care a pier­ lă ? V a sînt dator cu vreo fe- margine de drum oasele mele
aduce generaţiilor actuale pe
arme ale renumiţilor fraţi Bu- or ademeni flămtnde lim bi de
clini turbaţi. (Aducîndu-şi a­
m inte de ceva). Dar trebuie
gâsit statueta micului zeu, se găsit în Dacia romană (capul să plec în mănăstire. M-asteap-
bal şi sâ facem un drum afla o monedă bătută de ma­ nu s-a gâsit) semnat de un tă Ana. V oi să aşteptaţi şi-mi
Pentru a scrie o „cronică plnâ la Muzeul judeţean rele împărat). artist. Toate monumentele
muzeistică" - termenul nu din Deva... Vor zice unii i Obiectele descrise reprezin­ găsite plnâ acum nu erau daţi de ştire cînd se apropie
prea e folosit, ba chiar aş pu­ Ceea ce are acest muzeu în tă o epocă din Istoria noastră semnate. Pe acestea scrie : alaiul. RADU SELEJAN
tea spune că l-am intuit patrimoniul său am mal vă­ ce a urmat, după cucerirea „Claudius Saturninus-Sculp-
ad-hoc - trebuie sâ te duci zut şl în altă parte, la Iaşi, romană, cind cultura romană sit" (fotografia G). Pe vremea
U muzeu şi sâ vezi cu ochi» la Cluj, la... Adică vase, cio­ provincială s-a suprapus cul­ aceea, era foarte greu şl di­
tăi ce sl cum. Care va sâ z că, buri, monede etc. Din aceas­ turii dacice şl a constituit ficil să semnezi în piatră. Nu
nu e ca atunci cînd scrii o tă cauză trebuie de la înce­ ceea ce azi se numeşte sinte­ ca acum.
cronică sportivă, care, să râ- put sâ facem cuvenita preciza­ Şl I M EXPONATE RAM za daco-romanâ, sau procesul C. DROZD PO ŞTA
mînâ vorba între noi, se poa­ re, şl anume că rarităţile din de etnogenezâ al poporului
te scrie chiar dacă nu eşti la român. Din această perioadă,
muzeul devean nu le veţi găsi
faţa locului. nici la Iaşi, nici la Cluj, nici ca o dovadă a păstrării dati­ LITERARA
Dar, revenim la cronica la... Multe din aceste obiecte te o săgeată din tolba aflată ţele Istoriei aflaţi tn sală pe nilor şi obiceiurilor dacilor,
Cu ocazia construirii unei
muzeistică .. Toată lumea ştie rare circulă prin Europa, adi­ noi artere rutiere în dreptul în spate. post de spectatori au amu­ este şl stela funerară din fo­
ce este şi cu ce se ocupă un că sînt împrumutate unor ex­ Termocentralei de la Mintia, Vorbind pe scurt despre ex­ ţit I Singurul care a ştiut răs­ tografia 5, care s-a găsit la V o ille M oro|on — Hunedoara. P|l*
muzeu. Mai ales că radioul, poziţii temporare. la Koln. ponatele rare aflate în Mu­ punsul a fost... concurentul. Mlcia (Mintia) şi reprezintă un cui dv. cuprinde, în oiara cilorvo
televiziunea şl cinematogra­ Roma şl alte oraşe, unde stră­ s-a descoperit o amuletă din zeul judeţean Deva, s-ar pu­ . Prin urmare, socot că nu e localnic dac îmbrăcat In cos­ versuri re u filo , lu fîcle n l balast core
ful, cînd n-au altceva mai inii au ocazia să ne vadă os (fig. 1) ce datează din e­ tea ca unii care aţi vizitat a­ rău dacă reamintim unora de­ tumul său tradiţional. E inte­ aruncă o lum ină p alid ă osupro ce-
poca romană şl reprezintă de­
bun de făcut, ne servesc şi „bogăţiile" istorice inestlma- sene de animale, o casă şi un cest muzeu să vă mai amin­ spre obiecte arheologice care resant de amintit că, plnâ la lo rlo lte . Dacá „Flecare din noi e
brazdă
întoarsă / Rădăcină
0
orbită
muzee. De aceea, toţi ştim ce om. Desenele pe care le ve­ tiţi foarte vag despre aceste „scriu" istoria. Statueta din descoperirea acestei stele fu­ de soare... / In adincuri de vremi fi
conţin muzeele bouvre, Ermi­ Fost centru al statului dac, rarităţi. Că multe vede omul, bronz (fig. 4) a fost găsită ln- nerare, portul dacilor era cu­ In rnîine*, sugerează atmosfera unei
taj, British Museum etc. judeţul Hunedoara constituie deţi, copiate şi mărite, sînt dar puţine lucruri reţine. tr-un mediu rural, adică la noscut numai după Columna m atofore rcu pte . poezia „A d evă r*
(}î la lâ adevărul I) nu sugerează mo­
Ciudăţenia constă însă In fap­ un uriaş depozit arheologic de aidoma unei criptografii si au Cea mai bună dovadă în a­ complexul agricol roman de lui Tralan de la Roma. re lucru... M ol ineereo(l.
o valoare artistică Inegalabi­
tul că, dacă o sâ întrebaţi pe unde cercetătorii scot la i­ lă. Pentru mijloacele cu care cest sens a fost acel concurs la Deva şl reprezintă o zeita­ Desigur, în Muzeul Jude­ Popa V. Aurel — H unedoara. Nu
un hunedorean ce se găseşte veală noi şl noi relicve, rîv- sc lucra pe vremea aceea, de­ radiodifuzat „Deva — file de te a casei şl a familiei. Zeul ţean Deva sînt păstrate şl al­ prea d a ţi dovodă de modestie ru>
glndu-ne să vă publicăm poezia tr|>
la Muzeul judeţean Deva, va nlte de istoricii de pretutin­ senele sînt o adevărată per­ istorie", ce a avut loc cu pri­ se numea aici „bares" (echi­ te obiecte de preţ interesante mJsâ „n u prea re u flto din anum ite
ridica din umeri. Că aşa e o­ deni. Multe din urmele mate­ lejul aniversării a 700 de ani valent cu zeii „bari" ai ro­ şi chiar unice In lume. Mo­ puncte" dor ,,dln inim ă Izvorită*. P i­
mul: ştie precis ce ii«rbe tn riale descoperite astfel, prin formanţă- de atestare documentară a o- manilor). Această mică statu­ nede dacice de aur cu in­ col, ocele „a n u m ilo puncte* sînt com
După cum vedeţi în foto­
(cote.
oala vecinului, dar la el aca­ săpături sistematice sau în- grafia 2, este vorba de un cap raşulul Deva. Atunci, simpa­ etă se afla în casele oameni­ scripţia şefului de trib Coson John Charlton - luneo M o ţilo r. Poe-
să... tîmplâtoare, împodobesc azi din bronz, turnat după chipul ticul Ion Mustaţă a adresat lor, ferlndu-i de nenorociri (perioada de după Bureblsta) zlo dv. e sub orice c ritică , dar, pînă
una a lia , v-om recomondo un dlcţlo-
Sâ profităm, aşadar, de fe­ vitrinele şl a altor muzee din< şi asemănarea împăratului ro­ nu mal puţin simpaticului mai mari (Inundaţii, incendii, şi alte monede descoperite In nar o rlo g ra llc al Umbli române. D eo­
ricita ocazie oferită de vacan­ man Qulntus Messlus Dedus concurent Nicolae Ardeleanu, războaie) sau nenorociri mai judeţj medalion reprezentlnd cam dată.
loan Chira» - Petroşani.
ţele dintre zilele cu fot­ ţară. Tralanl, sau cum t se spunea, din Deva, întrebarea „Ce se mici (herpes, divorţuri, aste­ răpirea Europei de către „şe­ dv. nu întrunesc suficiente Poezii le
c a lită ţi
în Intimitate, Dedus (249-251). găseşte sculptat în relief dea­ nie nervoasă). Datează din ful zeilor" — Zeus, unic In tp te a (I publicate D eficitare le ca­
Restul, adică partea reprezen- supra celor două blazoane a- secolul al IlI-lea, adică de pe această parte a lumii; unelte, pitolul^ realizări artistice, versurile
sînt bîntuite do m olaticul vînt al fa ­
tînd trupul, nu s-a găsit. Spe­ îlate în sala mare a muzeu­ timpul împăratului Alexandru vase de ceramică etc. c ilită ţii. M ol trim ite ţi. Insă numol o-
cialiştii au evaluat statuia — lui ?", El, bine, peste patru Severus (asta se ştie precis, Nu pot încheia fără să vă tuncl elnd veţi considera (nu subiec­
comparlnd-o cu capul la sute de „specialişti^ în ştiin­ deoarece lingă locul unde s-a prezint un monument unic tiv) că a ţi reolizot adevătato poozle.
George M a rtin - H unedooro. Ver*
peste 2 metri. Se găsea am­ şurile trim ise obundă In expresii sl
plasată în forul roman de la • m cuvinte tocite, lipsite de acea Inefa­
Ulpta Tralana Sarmîzegetu- b ilă penetraţie liric ă , o tit de neceso-
sa. Acest Dedus a înăbuşit o ră unei c re a ţii ea să te poată numi
răscoală a dacilor, fapt pen­ p oeile. lalâ | l argum entele — ce vă
a p a rţin ; „so ore le străluceşte o p rln j*.
tru care cronicarii latini l-au „d răg ă laşe trilu ri*, „p ro ip e ţlm e o ...
denumit „restitutor dacla- linereţU *, „a rm on io cu lo rilo r*, „m i­
rum". Exponatul este azi ex­ resme proaspete" etc.
Paul H erţanu — Tellue. In a lo ro u­
trem de preţios, deoarece re­ nor încercări erotice, n-om putut re­
prezintă singura imagine a u­ marca nim ic deosebit in cele două-
nui împărat roman, găsită in­ poezil trim ise.
A urelion loan Atonosescu - H une­
tr-o provincie. dooro. In unele poezii vă ris ip iţi. Iu-
Diana, zeiţa vînâtorii (nu a- glnd după metafore, după expresii te
tît de perfectă ca Diana Rigg, se vor fio pa n te . Strădulţi-vă să nu
slrongulaţi versul, lâsa ţl-l să curgă
zeiţa „Răzbunătorilor"...) con­ lin, de la sine. Am re ţinu t „Ş i p ri­
stituie una dintre cclc mal m ăvara".
Radu lan Igna — Hunedoaro. Dacă
rare piese de acest gen aflate pe alocuri poeziile trimis© fac să se
pe continentul nostru. Statue­ simtă vlrsta fragedă a condeiului dv.,
ta din fotografia 3 are o înăl­ ele sînt m ărturia unul fio r liric ¡n-
ţime de 10 cm, datează din contestabil O moi îndelungă aple­
care osupro versului ar aduce după
secolele II-I1I era noastră şi sine dobindlrea unui subtil m eţtefug
o reprezintă pe zeiţă Intr-o 5 01 cre aţie i. M al trim ite ţi.
poziţie caracteristică: îşi scoa­
A. PLOPFANII