Page 96 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 96
Proletari din toate fârlie jnlii-vă!
Din partea Comitetului Central
a!< Partidului Comunist ROmân,
a Consiliului de Stat al
Republicii Socialiste România
Comitetul Central al Par frica, împotriva imperialis
tidului Comunist Român şi mului, colonialismului şi
Consiliul de Stat al Repu ncocolonialismului, militant
blicii Socialisée România a- de seamă al cauzei păcii şi
nunţă cu adîncă 'tristeţe în înţelegerii între popoare, i-
cetarea din vfiaţă la Bucu niţiator şi conducător al
reşti, în ziua de 27 aprilie luptei poporului ghanez
a.c., în urma unei lungi şi pentru cucerirea şi apă
grele suferinţi a dr. Kwamc rarea independenţei naţio
Nkrumah, fost preşedinte al nale, pentru dezvoltarea e-
Republicii Ghana, personali conomică şi socială de sine
tate marcantă a vieţii poli
tice africane, luptător dîrz stătătoare a patriei sale,
pentru cauza eliberării na prieten al poporului român
ţionale a popo/areloT din A.- şl al României socialiste.
ANUL XXIV. Nr. 5 383 SIMBÀTÀ 29 APRILIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI OOMiTETUL CENTRAL AL CONSILIUL DE STAT AL
PARTIDULUI ţ:OMUNIST REPUBLICII SOCIALISTE
RONIAN ROMÂNIA
MAR[A mmi PIPOURĂ DII C^PITAIĂ Exc»l«nţ«l $al«
Colonelul kSNATIUS K. ACHEAMPONG
Preşedintele Consiliului Redeşteptării «
COISACRATĂ SĂRBĂTiRIRII Zlltl DE 1 A c e r a
I
Naţionale al Republicii Ghana
in nuniele GonsiliuLui de Stat şi al Consiliului de Mi
niştri ale Republicii Socialiste România, exprimăm Ex
celenţei Voastre, poporului ghanez şi familiei îndoliate,
Sărbătorirea zilei de 1 Mal, liste România şi cu Steagul jurat de un brîu purpuriu, sincere condoleanţe şl corn pasiunea noastră în legătu
ziua solidarităţii şl irăţlel roşu de fruntaş în întrece pe care este înscrisă che
Internaţionale a celor ce rea socialistă, distincţiile marea : „Proletari din toate Cuuiiitatea tovarăşului ră cu încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferin
ţă, a dr. fCwame Nkrumah, fostul preşedinte al Republi
muncesc, găseşte ţara în conferite ilustrînd înalta a- ţările, uniţi-vă !“ Deasupra cii Ghana, Iniţiatorul şl con ducătorul luptei poporului
treagă angajată într-un sus preciere pe care partidul şi tribunelor, în partea dreap
ţinut efort creator. Eroica statul nostru o acordă mun tă, sînt portretele dascăli ghanez pentru cucerirea şl apărarea independenţei naţio
noastră clasă muncitoare, cii entuziaste a întregului lor proletariatului — Marx, Paul Niculescu-Miz/I nale, militant dîrz pentru eliberarea popoarelor din
ţărănimea, Intelectualitatea, nostru popor, pusă în sluj Engels, Lenin. In partea Africa de sub jugul Imperialismului, colonialismului şl
toţi cetăţenii patriei, fără ba ridicării României socia stingă se văd portretele neocolonlalismulul, pentru pace şl înţelegere Internaţio
deosebire de naţionalitate, liste pe noi trepte de pro membrilor Prezidiului Per trimoniului material şl spiri astfel cbnllnua îmbunătăţirii nală.
desfăşoară, în strînsă unita gres şl civilizaţie, de bună manent al Comitetului Cen Dragi tovarăşi. tual al naţiunii noastre so a condiţiilor de viaţă ale ca
re, sub conducerea partidu stare materială şi spiritua tral al Partidului Comunist Stimaţi oaspeţi de peste ho cialiste. lor ce muncesc — obiectiv NICOLAE CEAUŞESCU
lui, o laborioasă şi însufle lă. Oamenii muncii văd în Român. Pe mai multe pan tare. român împreună fundamental, constant al în Preşedintele Consiliului de Stat ’’
Poporul
ţită activitate, mobllizîn- aceste înalte distincţii un carte se citesc urările: „Tră cu clasa muncitoare, forţele Prevederile primului an al tregii politici a partidului şl
du-şl forţele şl concentrîn- imbold însufleţitor de a lu iască 1 Mai, ziua solidari cincinalului au fost îndepli statului nostru. i ol Republicii Socialiste România
du-şl energiile pentru tra cra mai bine, mai eficient. tăţii internaţionale a celor revoluţionare şi progresiste nite şi depăşite. Pe primele Succesele In înfăptuirea ION GHEORGHE MAURER
ducerea neabătută în viaţă Ei se angajează să lupte ce muncesc, ziua frăţiei de pretutindeni sărbătoreşte 4 luni ale anului In curi se planului reprezintă o confir
a politicii partidului, pen neabătut pentru înfăptuirea muncitorilor de pretutin ziua de 1 Mai, intrată în con prelimină îndeplinirea planu mare strălucită a justeţei şl Preşedintele Consiliului de Miniştri
ştiinţa omenirii ca zi a soli
tru înfăptuirea exemplară politicii partidului, pentru deni !", „Trăiască Partidul lui la producţia Industrială realismului obiectivelor sta al Republicii Socialiste România
a obiectivelor cincinalului, înflorirea continuă a patriei, Comunist Român, în frunte darităţii internaţionale a ce în proporţie de 102 la sută, bilite de partid pentru dez
a programului de făurire a să întîmpine cu însemnate cu secretarul său general, to lor ce muncesc, zi a frăţiei ceea ce reprezintă o creşte voltarea economică şl socia
societăţii socialiste multila realizări Conferinţa Naţio varăşul Nicolae Ceauşescu !“, în lupta pentru o viaţă libe re de aproape 13 la sută faţă lă, a politicii de construire a
teral dezvoltate, elaborat de nală a partidului, eveni ..Trăiască Partidul Comunist ră şi demnă, pentru elibera de aceeaşi perioadă a anului socialismului. In ele sînt în Şedinţa Comitetului executiv
re socială şi independenţă
Congresul al X-lea. ment pwlitic de semnifica Român, forţa politică con naţională, pentru democraţie trecut. Măsurile luate în di truchipate hărnicia, pricepe
Sub semnul acestei înalte ţie majoră, care va marca ducătoare a societăţii noas recţia mecanizării şl chimi rea, abnegaţia în muncă a
răspunderi civice şl patrio — aşa cum sublinia tova tre socialiste !", „Trăiască şi socialism, pentru pace şi zării agriculturii, a îmbună întregului popor, a tuturor al Consiliului popular judeţean
prietenie între popoare.
tice, primăvara lui 1972 se răşul Nicolae Ceauşescu, la unitatea ţărilor socialiste, a tăţirilor funciare, a dezvoltă oamenilor mundl, fără deo
anunţă rodnică, ea prefigu- recenta Plenară a C.C. al partidelor comuniste şi Această mare sărbătoare rii zootehniei, au pus baze sebire de naţionalitate, care, vineri, 28 aprilie a.c., a a- populare Judeţene. La pune-'
rlnd bilanţuri bogate. Pla P.C.R. — un moment im muncitoreşti, a tuturor for prilejuieşte evocarea glorioa trainice sporirii aportului a- în strînsă unitate, înfăptuiesc vut loc şedinţa Comitetului tul următor a fost examina
nul pe primul trimestru în portant pentru perfecţiona ţelor democratice şi antiim- selor lupte sociale şi naţiona cestel importante ramuri la cu încredere şl entuziasm po executiv al Consiliului popu tă activitatea desfăşurată de
Industrie a fost nu numai rea în continuare a activită perialiste !", „Trăiască şi în le purtate de-a lungul veacu aprovizionarea populaţiei şi litica partidului. lar judeţean. La primul Direcţia pentru probleme de
îndeplinit, ci şi depăşit, pu- ţii economice, a organizării florească scumpa noastră rilor de forţele înaintate ale la satisfacerea cerinţelor me punct al ordinii de zi s-a a- muncă şi ocrotiri sociale în
nîndu-se astfel o temelie si societăţii, a ridicării pe patrie. Republica Socialistă poporului român, a tradiţiilor Pentru toate aceste reali nalizat modul în care s-au
gură înfăptuirii cu succes trepte superioare a întregii România !", „Trăiască po eroice, revoluţionare ale cla reu mal mari ale economiei zări, cu prilejul zilei de 1 Mal, vederea realizării sarcinilor
a prevederilor celui de-al opere de edificare a socie porul român, constructor al sei noastre muncitoare, ale naţionale. Agricultura a dat în numele şl din însărcina realizat principalii Indicatori ce-i revin ca organ local de
doilea an al cincinalului. tăţii socialiste multilateral socialismului", „Trăiască pa • partidului comunist şi, în a- anul trecut cea mal mare re rea Comitetului Central al ai planului In economia lo specialitate al administraţiei
coltă de cereale din Istoria
Partidului Comunist Român,
Oamenii muncii de pe ogoa dezvoltate. cea şi prietenia între popoa celaşi timp, trecerea în re ţării. O linie continuu ascen Consiliului de Stat şl Guver cală şl execuţia bugetară pe de stat.
re — care aniversează îm ...Bucureşti. Stadionul Re re !“ .Domneşte o atmosfe vistă a realizărilor istorice în trimestrul I, precum' şl sta In pribblemele analizate
plinirea unui deceniu de la publicii. In acest imens am ră de puternică însufleţire. făurirea vieţii noi, socialiste. dentă urmează învăţământul, nului Republicii Socialiste diul realizării angajamentelor B-au stabilit măsuri cores
încheierea cooperativizării fiteatru s-a desfăşurat, vi Ora 16,00. Sosesc condu Eliberîndu-se de orice ex ştiinţa şi cultura — factori România, adresez clasei mun cuprinse In chemarea la în punzătoare. In continuare au
citoare, ţărănimii. Intelectua
agriculturii, act cu profun neri după-amiază, marea a- cătorii partidului şi statului, ploatare şi asuprire, cuce esenţiali în procesul construc lităţii, tuturor oamenilor trecere adresată consiliilor fost rezolvate probleme ale
activităţii curente.
ţiei socialiste.
de rezonanţe în viaţa satu dunare populară a oameni întîmpinaţi cu aplauze în rind dreptul de a fi cu ade muncii români, maghiari,
lui românesc, a întregii ţări lor muncii din Capitală, delungi şi urale. In tribuna vărat liber, independent şl Pe baza rezultatelor obţi germani şl de alte naţiona
— au terminat în linii ge consacrată zilei de 1 Mai. oficială iau loc tovarăşii stăpîn pe soarta sa, poporul nute în producţia materială, lităţi — cele mal calde feli
nerale, mal devreme şl în S-au întrunit aici 35 000 NICOLAE CEAUŞESCU, Ion român construieşte cu succes în creşterea venitului naţio citări şl urări de noi succese
condiţii bune, însămînţările de bucureşteni, bărbaţi şi Gheorghe Maurer, Manea orânduirea socialistă. Intr-o nal, au fost luate şi sînt pre în activitatea consacrată pro ' IN PAGINA A III-A
de primăvară, pregătind cu femei, vîrstnici şi tineri. Mănescu, Paul Niculescu- perioadă istorică scurtă. văzute In continuare noi mă gresului şi prosperităţii pa
deosebit simţ gospodăresc Sînt muncitori din între Mizil, Gheorghe Pană, România s-a transformat în- suri pentru sporirea venitu triei socialiste.
tr-o ţară cu o economie în
recolta acestui an. De pe în prinderile Capitalei, care au Gheorghe Rădules'cu, Virgil plină dezvoltare şl moderni rilor reale ale salariaţilor şl Tovarăşi, Creaţia artisUcâ sâ reflecte pregnant
treg cuprinsul patriei, con întîmpinat marea sărbătoa Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim zare, o dinamică înaltă a pro ţărănimii, majorarea salari
tinuă să sosească, în acest re cu realizări de seamă. Berghianu, Gheorghe Cioară, gresului social, o bogată via ilor mici şi a pensiilor, dez Realizarea măreţului obiec eforturile întregului popor pentru
prag de 1 Mal, noi veşti, După calculele preliminate Florian Dănălache, Emil ţă spirituală. Socialismul, ca voltarea construcţiilor de lo tiv al ridicării României la
care anunţă alte succese de rezultă că pe primele patru Drăgănescu, Janos Fazekas, re a învins pentru totdeau cuinţe, mărirea volumului un înalt nivel de civilizaţie fâurirea noii societăţi
social-culturale
cheltuielilor
prestigiu în producţie, în luni ale acestui an în in Petre Lupu, Leonte Răutu, na în patria noa.stră, aduce ale statului, asigurîndu-se (Continuare in pag. a 4-a)
întrecerea socialistă. Sînt dustria Capitalei se va ob Gheorghe Stoica, Ştefan înnoiri binefăcătoare în via
realizări care vin să între ţine peste plan o producţie Voitec, losif Banc, Petre ţa celor ce muncesc, în toate
gească tabloul remarcabile globală de circa 400 milioa Blajovicl, Cornel Burtică, domeniile de activitate, în
lor înfăptuiri de pînă a- ne lei. Au venit, de aseme Miron Constantinescu, Mihai toate colţurile ţării.
cum în construcţia socialis nea, oameni de ştiinţă, crea Dalea, Mihai Gere, Ion lo- In prezent, însufleţiţi de Printre colectivele de mun tierului Sebiş-Arad, Gheorghe
tă, în dezvoltarea economiei tori pe tărîmul literaturii şi niţă, Vasile Patilineţ, Ion ţelurile cutezătoare ale am că din judeţ evidenţiate în întreprinderea de con Clopoţel, şeful bazei de uti
şi culturii, în ridicarea ni artei, profesori, studenţi şi Păţan, Ion Stănescu, Ştefan plului program de făurire a întrecerea pe 1971 se numă laje şi transporturi Alba lu-
velului de trai al maselor. elevi, militari. Este practic Andrei, Ion Dincă şl Con societăţii! socialiste multilate ră şi întreprinderea de con lia. Petru Fronea, şef de
In aceste zile, premergătoa reprezentată toată populaţia ral dezvoltate, elaborat de strucţii forestiere Deva căre echipă la secţia de prefabri
re marii sărlsători, nume Capitalei patriei noastre so stantin Pîrvtilescu, vechi Congresul al X-lea al Parti ia, ieri, i s-a decernat Di strucţii forestiere Deva- cate Vinţu de Jos, şi-au ex
roase colective din Indus cialiste. militant al mişcării munci- dului Comunist Român, oa ploma de întreprindere evi primat hotărîrea să obţină
trie şi agricultură au trăit Stadionul este împodobit menii muncii obţin remarca denţiată pe ramură. Munci / noi şi prestigioase realizări
bucuria de a fi distinse cu festiv, fiind dominat de un bile succese, materializate torii, tehnicienii şi inginerii în cel de-al doilea an al cin
ordine ale Republicii Socia mare glob pămîntesc, încon (Continuare in pag. a 4-a) pas cu pas în sporirea pa acestui prestigios colectiv al evidenţiată pe ramură cinalului.
economiei hunedorene au sa In încheierea festivităţii a
lutat cu deosebită căldură luat cuvîntul tovarăşul Şte
prezenţa la festivitate a to vul întreprinderii, prezenta Pentru realizările obţinu fan Almăşan, care a trans
Adunarea populară de ia Deva varăşilor Ştefan Almăşan, se tă de tovarăşul Alexandru te, tovarăşul loan Niculescu mis felicitări din partea Co
cretar al Comitetului jude
mitetului judeţean de partid
Boşorogan, directorul I.C.F.
ţean de partid, Toan Nicules- Deva, au fost evidenţiate re a transmis înaltele apreci întregului colectiv, apreciind
eri ale Ministerului Indus
Sala „Arta" a îmbrăcat şl mai mult elan în vederea totului municipal Deva al In cadrul adunării popu cu, activist al Uniunii sin alizările privind îndeplinirea triei Forestiere întregului că distincţia acordată între
dicatelor pe ramura indus
haina sărbătorească a marilor îndeplinirii exemplai'e a sar P.C.R., preşedintele Comite lare a luat cLivIntul tovarăşul triei lemnului şi silvicultu în 1971 a planului fizic şi colectiv, înmînîndu-i în ace prinderii de construcţii fo
solemnităţi. Sînt prezenţi ac cinilor ce le revin şi a an tului executiv al Consiliului loachim Moga. După ce a rii, Gheorghe Popovici, di valoric înainte de termen, laşi timp Diploma de între restiere este urmarea fireas
că a grijii şi preţuirii pe ca
tivişti de partid şi de stat, gajamentelor pentru înflori • popular municipal, pe cei vorbit despre semnificaţiile rector tehnic al grupului contribuţia şantierelor Bihor, prindere evidenţiată pe ra re partidul nostru o acordă
conducători de întreprinderi rea continuă a patriei noas lalţi membri ai biroului Co adinei ale sărbătorii oameni Petreşti, Arad, Petroşani Te- mură. tuturor colectivelor de mun
şi instituţii, numeroşi oa tre socialiste. mitetului judeţean de partid lor muncii de pretutindeni, întreprinderilor de construc liuc la reducerea costurilor Mulţumind pentru înaltele că şi constituie un prilej de
meni ai muncii din munici Animaţi de un entuziasm şi Comitetului executiv al despre succesele remarcabile ţii forestiere Braşov. de producţie a lucrărilor de distincţii, tovarăşii Dumitru
piul Deva veniţi să ia parte sărbătoresc, oamenii muncii Consiliului popular jude obţinute de poporul român In informarea privind re construcţii montaj, înalta ca Popa, şeful şantierului Pe mobilizare intensă la obţi
la adunarea închinată sărbă prezenţi la adunare întâmpi ţean. condus de partid, pe drumul alizările obţinute de colecti- litate a lucrărilor executate. troşani, loan Filip, şeful şan nerea unor rezultate şl mai
bune în viitor.
torii oamenilor muncii din nă cu îndelungi aplauze in întreaga asistenţă scandea făuririi societăţii socialiste
lumea întreagă. trarea în sală a tovarăşilor ză numele partidului, al se multilateral dezvoltate, vor
cretarului său general, tova
La acest 1 Mai colective loacliţm Moga, membru al răşul Nicolae Ceauşescu. A- bitorul a trecut în revistă
rezultatele deosebite obţinu
C.C. al P.C.R., prim-secretar
le de muncă din judeţul nos al Comitetului judeţean Hu dunarea populară a oameni te de oamenii muncii din
tru se prezintă cu un bilanţ nedoara al P.C.R., preşedin lor muncii din municipiul judeţul nostru în primul an
deosebit. Drept mărturie a Deva este deschisă de tova al cincinalului. Relevînd că VREMEA Eforturi susţinute la
hărniciei oamenilor muncii tele Comitetului executiv al
Consiliului popular judeţean,
de pe plaiurile himedorene Aurel Bulgărea, Lazăr David, răşul Aron Colcer, care sub aceste rezultate au situat or
ganizaţia de partid a judeţu
liniază cadrul deosebit, at
stau înaltele distincţii con Ştefan Almăş’an, secretari ai mosfera de muncă entuzia.s- lui Hunedoara pe locul îî în PENTRU 24 ORE
ferite de Consiliul de Stat Comitetului judeţean de par tă, premergătoare sărbătorii întrecerea pe ţară, primul Vremea se menţine răcoroa întreţinerea culturilor !
colectivelor Combinatului si tid, Víchente Bălan, prim- . internaţionale a oamenilor secretar at Comitetului ju să. cu cerul temporar acope
derurgic Hunedoara, între vicepreşedinte al Comitetu muncii, atmosferă căreia a- deţean de partid a spus : rit, favorabU ploilor tempo
rare. Vîntul va sufla potrivit
prinderii miniere Barza, în lui executiv al Consiliului propierea Conferinţei Naţio „întreprinderile şi instituţii- din nord-vest. Temperatura In ansamblul măsurilor ce tuşi necesitatea intensificării cordului global, ceea ce con
treprinderii de prefabricate popular judeţean, Aron Col- nale a partidului i-a dat un minimă va oscila Intre 2 şi 5 se întreprind pentru sporirea acestei acţiuni avînd în ve stituie o garanţie că întregul
din beton Hunodoara-Deva şi nou impuls. (Continuare in pag. a 2-a) grade, iar maxima intre 0 şl producţiei agricole la hectar dere că mai sînt peste 100 volum de lucrări la întreţi
13 grade.______________________
un loc de seamă îl ocupă e-
întreprinderii de construcţii cer, prim-secretar al Comi- fectiiarea la timp şi în con hectare ocupate cu cereale nerea culturilor se va reali
siderurgice Hunedoara. Ală diţii agrotehnice superioare a păioase, pe care nu s-a fă za în bune condiţii.
cut încă întreţinerea, starea
turi dc aceste colective se si- lucrărilor de întreţinere a Rezultatele pe ansamblul
t\'.ează şi cele ale întreprin lanurilor reclamînd interven judeţului la întreţinerea cul
culturilor. Precipitaţiile care ţia cu maximă operativitate turilor nu pot fi considerate
derii de construcţii forestie au căzut în ultimele zile fa la plivit. îndeosebi, o aten însă ca satisfăcătoare, exis-
re Deva şi întreprinderii e- vorizează, pe lîngă dezvolta ţie sporită se cere să acorde tînd cîteva mii de hectare
lectrocentrale Deva, care au rea plantelor, creşterea gra lucrării respective cooperatorii cultivate cu grîu şi orz pe
obţinut rezultate deosebite în dului de îmburuienare a cul din Banpotoc, unitate unde care nu s-a aplicat încă nici
muncă. Şi, ca un corolar al turilor, ceea ce poate duce la pllvitul s-a realizat pe mai o lucrare de îngrijire, în ace
strădaniilor depuse de oa diminuarea simţitoare a re puţin de 40 la sută din su laşi timp constatîndu-se că,
menii muncii de pe plaiurile coltei. prafaţa cultivată cu griu. deşi au început să apară bu
hunedorene, organizaţiei de Experienţa fiecărei unităţi In legătură cu întreţinerea
partid Hunedoara i s-a con agricole a demonstrat că e- culturilor, inginerul şef al ruienile, se acţionează mult
prea anemic şi la efectuarea
ferit „Ordinul Muncii" clasa fectuarea la timp a pllvitu- C.A.P. Orăştie, loan Avram, praşilei la sfeclă. Desigur, aş
a Il-a, ocupînd locul al doi lui şi a primei praşile influ ne spunea că s-au luat mă teptarea unor condiţii favo
lea în întrecerea pe ţară, enţează hotărâtor soarta pro suri care asigură ca plivitul rabile intrării în cîmp cu
iar Consiliul popular jude ducţiei, efectul intervenţiei şi praşilele să se desfăşoare mijloace mecanizate la între
ţean situîndu-se, de aseme după ce culturile sînt sufo în bune condiţii. Plivitul este ţinerea culturilor este cît se
nea, pe un loc fruntaş. cate de buruieni fiind' mult aproape terminat, iar cultu poate de păgubitoare. De a-
diminuat. Ţinînd seama de rile prăşitoare — porumb,
Antrenaţi ferm într-o aceste considerente, ne spu ceea, este imperios necesar
muncă avîntată pentru înde nea tovarăşul Sever Volca, sfeclă şl cartofi — s-au re să fie făcută o largă mobili
partizat pe membrii coope
plinirea sarcinilor de plan şi secretarul comitetului de par ratori pentru a fi lucrate în zare a cooperatorilor la efec
a angajamentelor asumate, tid şi primarul comunei Hâ- acord global. Cartofii sînt ră tuarea manuală a praşilei.
însufleţiţi de apropierea Con rău, în cooperativele agrico săriţi şl se dezvoltă bine, Este o datorie de căpetenie a
ferinţei Naţionale a partidu le din BIrsău, Hărău şl Ban- săptămîna viitoare urmînd să organelor comunale de partid
şi de stat, a conducerilor u-
lui. oamenii muncii hunedo- potoc s-a făcut mobilizarea se înceapă prăşitul lor. De a- nltăţilor agricole şi a cadre
reni depun eforturi susţinute cooperatorilor la efectuarea semenea. se urmăreşte îndea lor tehnice ca întreaga lor
pentru traducerea în viaţă a lucrărilor de întreţinere. In proape starea de vegetaţie, activitate să fie subordona
sarcinilor stabilite de recenta total, pînă acum, s-au plivit astfel îneît la momentul op- tă,^ în perioada actuală, efec
plenară a Comitetului Cen buruienile din lanurile de pă- timp să se declanşeze lucra tuării în condiţii ireproşabile
tral al partidului nostru. A.- ioase de pe mai mult de 175 rea cu sapa rotativă, praşila a lucrărilor de întreţinere a
cum, la sărbătoarea muncii hectare. Fără a minimaliza mecanică şi manuală. Există culturilor, numai astfel fiind
ei îşi exprimă hotărîrea lor Aspect din timpul desfăşurării adunării populare de la Deva. cu nimic rezultatele înregis un climat favorabil de mun posibilă obţinerea unor pro
fără margini d« a munci cu trate. trebuie subliniată to că, generat de aplicarea a- ducţii sporit« la hectar.