Page 45 - Drumul_socialismului_1972_04

Proletari din toate tăvile, unifi-văi Şedinţa comună a comisiilor

judeţeană şi a municipiului Deva

pentrii sistematizare

La Deva a avut loc şedin­ tiv al Consiliului popular
ţa comună de lucru a comi­ judeţean.
siilor de sistematizare ale Vreme de mai multe zile, în
judeţului Hunedoara şi mu­ expoziţia deschisă, macheta şi
nicipiului Deva. schiţele de sistematizare »
Au participat tovarăşii municipiului Deva pînă în
loachim Moga, prim-secre­ anul 1990 şi cu perspectiva
tar al Comitetului judeţean anului 2 000 au stat la dis­
de partid, preşedintele Co­ poziţia cetăţenilor munici­
mitetului executiv al Con­ piului S-au purtat discuţii
siliului popular judeţean, în acest timp, s-au emis pă­
care a condus lucrările şe­ reri noi. Toate acestea, îm­
dinţei, Vichente Bălan, preună cu considerentele de
prim-vicepreşedinte al Co­ ordin urbanistic şi sociolo­
mitetului executiv al Consi­ gic expuse de specialişti au
liului popular judeţean, A- constituit obiectul dezbate­
ron Colcer, prim-secretar al rilor în şedinţa comună a
Comitetului municipal de celor două comisii.
partid, preşedintele Comite­ In final, ţinîndu-se seama
şi de sugestiile venite din
tului executiv al Consiliului
partea cetăţenilor şi specia­
popular municipal Deva, liştilor, schiţa de sistemati­
ANUL XXIV. Nr. 5 370 VINERI 14 APRILIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Stelian Popescu, vicepreşe­ zare a municipiului Deva a
dinte al Comitetului execu­ fost avizată.

Fiecare cetăţean - un t ^ affair ■W

REALIZAT EXEMPLAR
participant activ la finalizarea m Zi de ZI B la fofi Indic'aiorii -• ;

* lună de lună • U ioafe sorfimentçiè
lucrărilor edilitar-gospodăreşti

Preocupări susţinute Eforturi pentru punerea în Prin organizare superioară-
La începutul acestui an, prinse în angajamentele lucrări în valoare de 23,5 mi­
în scopul creşterii valoare a pădurii Chizid Consiliul popular al judeţu­ luate. lioane de lei, ceea ce repre­ însemnate sporuri
lui nostru a lansat o chema­ Din primele zile ale anului zintă aproape jumătate din
HUNEDOARA. La pădurea Chizid din
eficientei economice municipiul Hunedoara — cunoscut loc re la întrecere către toate a început o dispută pentru valoarea realizărilor obţinute de producţie
anul trecut. Şi în acest an,
întîietate între consiliile
consiliile populare din ţară.
de odihnă şi agrement — se desfă­ Angajamentele luate atunci hunedorenii au continuat ac­
şoară in cinstea lui Intîi Mai ample se bazau pe experienţa acu­ ţiunea iniţiată în anii prece­
PETROŞANI. In scopul sporirii permanen­ acţiuni de gospodărire şi înfrumuse­ mulată dar şi sintetizau posi­ denţi de a transforma ceta­ La Combinatul siderurgic eficiente, menite să asigure
te a eficienţei economice, la Uzina de utilaj ţare. Zilnic, zeci de locuitori, între care bilităţi care există în ce pri­ In înfrecerea tea metalului „într-un oraş Hunedoara, în special în sec­ o creştere continuă a produc­
minier Petroşani a fost constituit un colec­ 0 mare parte sînt elevi aflaţi în vacanţă, veşte valorificarea mai raţio­ al florilor". Pentru acest scop ţiile sale de bază, producti­ tivităţii muncii atît pe seama
tiv de specialişti care se ocupă de redistri­ lucrează pentru amenajarea unei vaste zone nală a puterii de creaţie şi a pafriofică s-au plantat 175 000 de arbori vitatea muncii a înregistrat sporirii indicilor de utilizare
buirea efectivelor de muncitori pe cele trei verzi situate la liziera dinspre oraş a pădu­ resurselor locale pentru dez­ ornamentali şi trandafiri, la an de an creşteri considera­ intensivi ai agregatelor, cît
schimburi, de generalizarea schimbului II şi rii. De asemenea, constructorii specialişti lu­ voltarea armonioasă a locali­ care se vor alătura milioane bile. Elementele de substanţă şi pe seama folosirii mai ju­
extinderea schimbului III. De asemenea, ur­ crează la montarea ultimei bucle a căii fe­ tăţilor hunedorene şi pentru populare şi locuitorii celor de flori. La Deva, valoarea care au asigurat aceste creş­ dicioase a forţei de muncă. In
măreşte cu exigenţă şi răspundere modul în rate pentru minitrenul copiilor. Au fost con­ satisfacerea, în condiţii mai trei municipii, dispută care lucrărilor obşteşti însumează' teri sînt însumate în preocu­ atenţia noastră au stat şi stau
care se înfăptuiesc obiectivele programului struite şi cîteva tuneluri artificiale pentru bune, a nevoilor cetăţeneşti. s-a declanşat cu formularea aproape 20 milioane de Iei şi pările colectivelor de furna- în continuare probleme care
întocmit nu de mult în uzină privind creş­ a da cît mai multă autenticitate călătoriilor, Lansînd chemarea respecti­ unor angajamente importan­ depăşeşte angajamentul luat lişti şi cocsari, oţelari şi la- privesc organizarea superioa­
terea productivităţii muncii. Intre obiecti­ în sens circular, pe care le vor efectua co­ vă, consiliile populare, depu­ te. Acum se socotesc deja li­ pînă la 1 Mai. Este greu de minatori, aglomeratorişti şi ră a producţiei şi a muncii,
vele acestui program figurează : folosirea piii. Pe întreaga lizieră a pădurii Chizid au taţii lor şi ceilalţi cetăţeni nele succese. Pînă la sfîrşitul stabilit cine va cîştiga dis­ energeticieni, de a folosi mai cu precădere în secţiile de
completă a tuturor capacităţilor de produc­ fost monjţate, pentru odihnă, bănci din be­ din judeţ şi-au asumat şi o lunii martie în raza munici­ puta pentru întîietate, dar vn deplin capacităţile de produc­ bază — furnale, oţelării, la­
ţie, reducerea costurilor produselor şi acti­ ton acoperite cu scîndură. In poiană au fost mare răspundere de a obţine piului Petroşani s-au realizat, lucru se ştie precis. Prin a- ţie, priceperea de a desco­ minoare — şi în secţiile pro­
vităţilor neproductive, utilizarea deplină a amplasate mese şi scaune, mai scunde decît realizări cît mai bune, rezul­ lucrări prin muncă patrioti­ portul maselor de cetăţeni, peri şi a pune în valoare re­ ducătoare de piese de schimb,
timpului efectiv de lucru, valorificarea tu­ cele obişnuite, pentru servitul mesei, practi­ tate cu care să poată ocupa că în valoare de. aproape 30 municipiile noastre cîştigă zervele de care dispune fie­ aplicarea şi extinderea unor
turor resurselor interne din uzină. Preocu­ carea unor jocuri de şah, table etc. Pînă la un loc fruntaş în întrecerea milioane de lei. Este unul. noi valori. De fapt, este o re­ care secţie, fiecare agregat. tehnologii noi cu implicaţii
parea acestui coleetiv are acoperire în re­ 1 Mai vor mai fi amplasate, pe lingă cele pe ţară. Fără îndoială că mai dintre cele mai. semnificative marcă valabilă pentru: toate In acest sens, trebuie spus favorabile asuora creşterii
zultatele bune pe care le obţine zi de zi pu­ existente, cîteva mese pentru ping-pong, la este încă multă vreme pînă succese obşteşti care s-au ob-' localităţile din judeţ pent.ru că atît sporul de producţie, indicilor de utilizare a agre­
ternica uzină din Valea Jiului. In cinstea care se vor putea organiza jocuri ad-hoc. cînd se va încheia bilanţul ţinut pînă acum în localităţi- că nu există sat sau oraş cît şi angajamentele luate în gatelor şi utilizarea mai de­
final, dar tot atît de adevă­
zilei de 1 Mai, colectivul U.U.M. Petroşani Importante eforturi se fac, de asemenea, rat este că a trecut o peri­ ie din Valea Jiului. . unde să nu acţioneze forţa întrecerea socialistă din acest plină a fondului de timp ma­
este hotărît să-şi realizeze exemplar sarci­ pentru amenajarea, la umbra copacilor, a oadă deosebit de favorabilă Dar şi alţii au colectat în' an se vor realiza îndeosebi xim disponibil pentru lucru.
— Vă propunem, tovarăşe
nile de plan, să obţină însemnate sporuri de unei parcări pentru autoturisme în imediata pentru executarea lucrărilor bilanţul întrecerii succese si­ D. CIMPEANU prin creşterea productivităţii Mandea, să concretizaţi cele
muncii şi a indicilor de uti­
producţie. apropiere a lizierei pădurii. obşteşti şi organizarea altor milare. Locuitorii municipiu­ lizare a agregatelor. Pentru spuse pînă acum prin cîteva
acţiuni de genul celor cu- lui Hunedoara au executat. (Continuare in pag. a 2-a) aceasta, în secţiile siderurgice măsuri care şi-au găsit fina­
ale combinatului s-au aplicat lizarea.
şi sînt în curs de finalizare — Amintesc, pentru înce­
importante măsuri. Despre put, preocupările privind u-
A „închinăm partidului şi poporului preocupările şi rezultatele de tilizarea forţei de muncă cu
o eficienţă sporită. In acest
pînă acum, pe linia creşterii
Inpaginaall-a productivităţii muncii, am sens, în atenţia noastră se
află generalizarea la toate
purtat o discuţie cu tovară­
elanul şi năzuinţele noastre tinereşti“ şul inginer Emilian Mandea, sectoarele de bază ale com­
binatului a acordului cu ta­
şeful serviciului normare şi
salarizare din cadrul combi­ rife pe unitatea de produs,
pe
defileul
Kilometrul
109,,
Toate sistemele de Jiului, liHne.<,.Şumbeşti şi Live- deţean Hunedoara al U.T.C., lui clanul şl năzuinţele noastre, natului. care are mai multe aspecte
tlriere'şti“ semnifică dăruirea ti-’
activişti ai celor două comitete
favorabile creşterii producti­
— După cum se ştie, pro­
zenl. Pe aceste locuri,*'cu mai judeţene, pionieri, ostaşi. neretului pentru propăşirea pa­
irigaţii să fie puse biuc de două decenii Ih urmă, La locul desfăşurării evocării, triei. ductivitatea muncii este un vităţii muncii. In primul
s-a desfăşurat unul din mo­ in intonarea „Tricolorului“ sint GlndurUe, sentimentele şi as- indicator deosebit de impor­ rînd, se reduce manopera
grabnic în funcţiune mentele eroice ale epopeii re­ aduse solemn, pe braţe tinere, piraţiiile tinerilor hunedoreni, tant datorită faptului că are specifică pe produs, ceea ca
construcţiei ţării — făurirea căii drapelele partidului, patriei şi puternic angrenaţi in munca
ferate ce leagă Valea Jiului de organizaţiei U.T.C. Solemnitatea tuturor colectivelor din judeţ implicaţii directe asupra ce­ înseamnă o producţie supli­
Gorj — a avut loc. Ieri, o emo­ lorlalţi Indicatori care concu­ mentară de metal cu aceeaşi
Rubrica : Invăţămînt ţionantă evocare a bătăliei bri- este deschisă de către tovarăşul pentru înfăptuirea sarcinilor ce ră la creşterea eficienţei eco­
Şarapatin,
secretar
Constantin
gadicrlşti, a patosului dezlăn­ al Comitetului judeţean al le revin, au fost exprimate cu cantitate de manoperă sau
căldură de către tovarăşul Vio­
modern — învăţămînt ţuit al tineretului, condus de U.T.C. Gorj, după care, primul nomice a întreprinderilor. In chiar mai mică, apoi se rea-
partid, pentru refacerea patriei. rel Faur. ace.st context, la combinatul
practic Evocarea a prilejuit Intîlni- secretar al Comitetului jude­ Pioniera Romana Boicru a nostru există o preocupare MIRCEA NEAGU
ţean Gorj al U.T.C., a subli­
rea cltorva zeci de tineri — niat principalele momente de subliniat emoţionant hotărirea
muncitori, ţărani, elevi, stu­ muncă şi luptă ale organizaţiei generaţiei sale de a Învăţa şi deosebită pentru aplicarea
Locul unde oamenii denţi — din judeţele limitrofe revoluţiontire de tinerel, condu­ munci fără preget pentru a de­ unor măsuri dintre cele mai (Conlinuore in pag. a 2-a) ţ
ale Hunedoarei şi Gorjului. Au se de partid, în cele 5 decenii veni folositoare patriei socia­
se împlinesc (repor­ fost, de asemenea, prezenţi to­ de existenţă. liste.
varăşii Gheorgbe Berea, prim- Apoi a fost dezvelită o placă La kilometrul 109, pe defileul semnala averse de ploaie, în­
taj) secretar al Comitetului judeţean comemorativă, al cărei mesaj Jiului s-au evocat momente e- VREMEA soţite de descărcări electrice.
moţionante cu gînduri curate şi
Gorj al U.T.C., Viorel Faur,
prim-secretar al Comitetului ju­ „închinăm partidului şi poporu­ Îndrăzneţe. Vintul va sufla potrivit, cu
unele intensificări din sud-
vest şi sud. Temperaturile mi­
PENTRU 24 ORE nime vor oscila Intre 8 şi 10
Vreme uşor instabilă, cu ce­ grade, iar maximele Intre 18
rul schimbător. Izolat se vor şi 93 grade.
Adeziune deplină, ataşament fierbinte faţă
Astăzi, 14 aprilie 1972, posturile noastre de
radio şi televiziune vor transmite, cu începere
de politica partidului şi statului nostru de la ora 16,00 — de la Sala Palatului Republi­
losif Pi-aja. secrclarul orga’ijzatici U.T.C. al secţiei mase plas­ cii Socialiste România — aspecte de la aduna­
tice de ia F.C. Oi'ăşlie, este exemplu in muncă ?! comportare. rea solemnă consacrată sărbătoririi semicente­
E firesc s.ă tic aşa oricare tinăr clin colectivul cinstei şi al onoa­ narului creării Uniunii Tineretului Comunist.
Contribuţie de preţ la re!. Foto: V. ONOIU
Gînduri de stimă
creşterea prestigiului
pentru purtătorul mesa­ Cerinţa esenţială a activităţi! pe ogoare
României socialiste
jului de prietenie
Sînt încă vii în inimile nat deosebit a fost căldura i
oamenilor muncii din jude­ cu care popoarele Africii au
„Ng este încă vio în memorie imaginea acelor ţul nostru manife.stările de întîmpinat pe tovarăşul ) ZilniCi randamente maxime
mîini prieteneşti. întinse solului poporului nostru", caldă prietenie cu care a Nicolae Ceauşescu, prieten l
„Am simţit în fiecare cuvînt rostit de preşedintele fost întîmpinat pretutindeni sincer al tinerelor state, aşa !
nostru cuvîntul şi gîndurile poporului său", „Nu e- pe continentul african tova­ cum de fapt, este poporul i
xislă aspiraţii, idei mai nobile, mai umane, ca cele răşul Nicolae Ceauşe.scu, de­ nostru. Am urmărit mo- ^ la însâmînţarea porombolui !
exprimate de secretarul general al partidului nos­ legaţia României socialiste. mentele importante ale vl- .
tru pe continentul african" — sînt emoţionante gîn­ Au loc numeroase dezba­ zitei la obiectivele indus- )
duri exprimate în scrisori de către oamenii muncii, teri, discuţii în care mun­ triale realizate în coopera- J
cei care s-au simţit îndemnaţi să dea glas sentimen­ citorii, ţăranii . cooperatori, re cu ţara noâstră. Pe pă^ \
telor de profundă preţuire şi stimă faţă de politica tehnicienii, inginerii îşi ex­ mîntul Africiî lucrează mul- l 9 Timpul favorabil şl mij­ Ţinînd seama de faptul că
înţeleaptă a Partidului Comunist Român, faţă de primă preţuirea, şi adeziu­ te tractoare româneşti, ca- ) loacele mecanice tre­ încă de la sfîrşitul primei de­ 1
purtătorul acestei politici -— Nicolae Ceauşescu, nea deplină faţă de politica re se bucură, ca şi la noi, ţ buie folosite din plin cade a lunii aprilie a.c. au e- Peste 100 hectare Insăminţate
„Retrăiesc şi acum momentele acelor zile — spu­ externă a partidului şi sta­ de aprecierea mecanizatori- 1 xistat condiţii favorabile ieşi­ DOBRA. Unităţile agricole din comună — ne-a infor­
ne în scrisoarea sa arhitectul proiectant Traian tului nostru. In cele ce ur­ lor. Este un semn al prie- , 9 Respectarea vitezei zil­ rii în cimp cu forţe sporite la mat tovarăşul loan Zaharie, secretarul comitetului comu­
Achim, de la Institutul de proiectări Hunedoara-Deva — mează sînt consemnate cî­ teniei care leagă poporul ) însămînţarea porumbului, era nal de partid — au însămînţat peste 100 hectare cu po­
şi înţeleg mai adînc semnificaţia pe care a avut-o teva dintre aprecierile ex­ român de popoarele Africii, î nice planificate este o de aşteptat ca la această dată rumb. Primii care au încheiat insăniînţatul pe cele 40 de
această vizită pentru întărirea frontului păcii. S-a primate într-o convorbire eliberate de exploatarea co- ! obligaţie care implică cooperativele agricole să se hectare planificate sînt cooperatorii din brigada Panc-Să-
demonstrat încă o dată politica pe care o duce pa­ iniţiată de Comitetul comu­ lonială, al ajutorului pe ca- 1 asigurarea tuturor con­ prezinte cu rezultate care să lişte a C.A.P. Roşcani. De asemenea, la ferma din Lăpuş-
tria noastră pentru progres, pentru colaborare în nal de partid Sarmizegetusa. re ţara noastră îl acordă ti- ţ diţiilor de lucru ateste un ritm zilnic susţinut nic a I.A.S. Mintia, s-au însămînţat 50 de hectare cu po­
toate domeniile, pentru relaţii de tip nou faţă de Dumitru Corui, brigadier nerelor state africane. i de lucru, prin realizarea rumb.
ţările în curs de dezvoltare". zootehnic : „Trăiesc şi mun­ Cornel lonuţiu, contabilul J • Organizaţiile de partid, randamentelor planificate pe Ţinînd seama că timpul este mult înaintat, se impu­
„Perfectările încheiate pe linie geologico-minierâ cesc zilnic în mijlocul coo­ cooperativei agricole de ) fiecare maşină. Contrar ori­ ne ca şi la cooperativele agricole din .Lăpuşnic şi 'Rădu-
cu unele state africane — ne scrie geologul loan peratorilor, care încearcă să producţie, secretarul orga- 1 consiliile populare co­ căror previziuni optimiste în­ leşti să fie luate grabnic măsuri pentru intensificarea rit­
Stoenescu, de la Centrala minereurilor neferoase răspundă grijii pe care par­ nizaţiei de bază de la bri- .' munale şi conducerile să, se constată că vitezele mului de lucru la semănatul porumbului.
Deva — sînt o expresie a dorinţei comune de co­ tidul le-o poartă printr-o gada a 4-a Hobiţa : „Con- ţ unităţilor trebuie să-şi stabilite nu se îndeplinesc
laborare economică între aceste state cu ţara noas­ muncă neobosită. Acum, cu ducătorul nostru de partid 1 subordoneze întreaga nici pe departe la nivelul po­
tră. In aceste colaborări se manifestă sprijinul pe prilejul vizitei tovarăşului şi de stat a dus popoarelor / sibilităţilor de care dispun u-
care-1 acordăm tinerelor state africane pentru asi­ Nicolae Ceauşescu în Afri­ statelor vizitate mesajul de : activitate bunei orga­ nităţile. Deşi s-au dublat rea­
gurarea independenţei político-economice în dru­ ca, . am trăit acea bucurie prietenie al poporului nos- ţ nizări a muncii la în- lizările faţă de cele înregis­
mul lor de dezvoltare şi făurire a unei societăţi noi. a preţuirii de care se bucu­ tru. Sinceritatea convorbiri- l sămînţatul porumbului ! trate în ziua anterioară, în
Activînd pe tărîm economic într-o ramură în care ră poporul nostru pînă în lor oficiale, acordurile şi .' data de 12 aprilie a.c. nu a
delegaţia de partid şi guvernamentală a ţării noas­ cele mai îndepărtate ţări declaraţiile încheiate, înal- j folosit nici 75 la sută din ca­
tre a avut rezultate deosebite, mă consider mobili­ ale lumii, unde a fost pof­ ţele onoruri cu care a fost i De cîteva zile, locul prin­ pacitatea maşinilor existente,
zat în îndeplinirea obiectivelor care derivă din con­ tit secretarul nostru gene­ primit secretarul general al / cipal pe agenda cooperatorilor ceea ce denotă că în nume­
venţiile încheiate în domeniul geologic-minier' şi ral. Ţara noastră, o ţară partidului nostru sînt toc- i şi a mecanizatorilor este re­ roase cooperative agricole per­
sînt gata să răspund la toate sarcinile ce-mi vor re­ rriică, este cunoscută şi pre­ mai rezultatul prestigiului ( zervat însămînţării porumbu­ sistă serioase deficienţe pri­
veni pe această linie. Sînt convins că prin colabo­ ţuită, respectată în lume de care se bucură ţara i lui. Succesul deplin al lucră­ vind mobilizarea tuturor for­
rările iniţiate ţara noastră şi ţările africane vizitate tocmai pentru politica ei noastră, al politicii juste i rii, materializat în executarea ţelor la semănat. Rezultate
vor aplica în viaţă principiul.întrajutorării 'frăţeşti, pUsă în slujba popoarelor duse de ţara noastră, poli- \ cu maximă operativitate şi la mai bune, deşi nu s-au atins
ceea ce va conduce la ridicarea pe o treaptă supe­ şi păcii. Asta ne bucură şi tică de întărire a colaboră- ^ un nivel calitativ superior a randamentele stabilite, au
rioară a bunei stări a popoarelor noastre, la asigu­ vom munci şi mai mult rii şi prieteniei cu toate ţ obţinut mecanizatorii de la
rarea păcii în lume". pentru ca numele României semănatului, depinde hotărî-
Iată gînduri şi sentimente de profundă preţuire să fie rostit întotdeauna cu Convorbire consemnată J tor de folosirea cu randament S.M.A. Geoagiu şi Orăştie, ca­
şi stimă faţă de înţeleaptă. politică externă a parti­ respect şi preţuire". sporit a timpului favorabil şi re au însămînţat cîte 100—
dului şi statului nostru, faţă de purtătorul ei pe Dumitru Obrejan, şeful de S. POP I a mijloacelor mecanice, de 110 hectare în cooperativele
itinerarul celor opt state africane. secţiei S.M.A. Sarmizegetu­ răspunderea cu care este pri­ agricole deservite. In coope-
sa : „Ceea ce m-a impresio­ (Continuare in pag. a 3-a) \ Zi plină de lucru la însămînţatul porumbului. Mceanizatorul
vită soarta recoltei în fieca­ Nicolae Stoiea este apreciat de cooperatorii din Timpa pentru
strădania ce o depune la semănat.
re unitate agricolă. (Continuare fn paa. a 2-a)