Page 46 - Drumul_socialismului_1972_04

. miJW I »lWBJ»II.I^TWU>UiW.HUMBU.»M>.WmWli'll w
IWUIIWUWWWHM'.WIISM' vmSBHBBBaDBB
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr, 5 370 ® VINERI 14 APRILIE 1972

Toate sistemele de iripţii să fie puse grabnic în fimcţiune
DIN SAIUL OHABA SE FOAIE

CULTURILE AU NEVOIE DE APĂ,

NU DE JUSTIFICĂRI I spulberat în 5 minute la muncii în atelierul şcoală, peste 8 000 lei, internatul
După un „nu se poate",
fiind aprovizionat din abun­
ne Informează Constantin
denţă de către lotul şcolar.
Bucur, directorul şcolii, ar
şcoala din Balşa, am întîl-
nit, la Şcoala generală de fi bine ca patronarea de că­ Pentru acest sezon au fost
8 ani din Ohaba, comuna tre întreprinderea de trans­ pregătite două răsadniţe cu
Obţinerea unor producţii din vreme cadrele necesare conducerea unităţii nu se Lăpugiu de Jos, un hotărît porturi auto Deva să-şl gă­ ardei, roşii, varză pentru
sporite şl constante la hectar, care să se ocupe de exploa­ preocupă, mai ales în condiţi­ ,.se poate“ argumentat fap­ sească şi un echivalent lot, cu flori pentru parcul
îndeosebi Ia culturile de le­ tarea sistemelor de irigaţii, ile specifice acestei primă­ tic. O precizare pentru adu­ practic nu numai onorific. şcolii şi vor mal fi amena­
gume, porumb, cartofi şi ceea ce permite obţinerea u- veri, de punerea în exploata­ cerea aminte a conţinutului Aici, am completa noi, este jate încă două răsadniţe.
plante de nutreţ, depinde în nor producţii şi venituri spo­ re a sistemului de irigaţii articolului din ziarul „Dru­ necesară şi o mai promptă Fetele îşi dezvoltă măiestria
mare măsură de acţiunile ca­ rite, precum şi recuperarea pentru care s-au făcut inves­ mul socialismului" numărul intervenţie a şcolii în soli­ în cusături cu motive spe­
re se întreprind în fiecare u- într-un timp scurt a fonduri­ tiţii de peste 300 000 lei, de ce 5346 din 17 martie 1972. citarea ajutorului concret. cifice locurilor.
nitate agricolă pentru a asi­ lor investite. un aspersor nu s-a reparat de Disputa „se poate" — „nu
gura plantelor cantităţile ne­ Militînd pentru înfăptuirea doi ani şi de ce nu s-a asigu­ se poate" se referă la
cesare de apă prin Irigaţii. In unor asemenea deziderate, în- rat motorul necesar funcţio­ modernizarea învăţămîntu-
programul judeţean de îmbu­ tr-o serie de cooperative a- nării electropompei. Unele lui în mediul rural, la mo­ Invătămînt modern -
nătăţiri funciare şi gospodări­ grlcole din judeţul nostru, ţi- restanţe la pregătirea condi­ dalităţile optime de legare f
re a apelor s-au stabilit obiec­ nîndu-se seama de lipsa acu­ ţiilor pentru irigarea legume­ a învâţămîntului de practi­
tive precise în această pri­ tă a umidităţii din sol şi de lor, cartofilor şi lucernei se că, de încărcare cu maxi­ învăţămînt practic
mum de eficienţă a orelor
vinţă, consiliilor populare co­ necesităţile de consum de apă întîlnesc şi la C.A.P. Sălciva,
munale şi conducerilor unită­ ale plantelor, s-a acţionat e- unde nu s-a făcut racordul tehnico-productive.
In acest scop, la şcoala
ţilor agricole revenlndu-le nergic pentru ca sistemele lo­ electropompei şi mal trebuie din Ohaba s-a deschis un Oprindu-ne la ' un singur Primăvara este cu predi­
răspunderea să urmărească cale de irigaţii să fie puse la efectuate săpături la canale atelier de lăcătuşerie patro­ aspect al desfăşurării ore­ lecţie anotimpul muncii in­
materializarea exemplară a timp în funcţiune şl să fie u- pe circa 100 ml. nat de întreprinderea de lor tehnico-productive, se tense. La Ohaba se vede a-
sarcinilor ce le sînt încredin­ tilizate în mod judicios. Din In ceea ce priveşte iriga­ transporturi auto Deva. In cuvine menţionată legarea ceasta. Elevii au săpat 40
ţate. verificările făcute în teren rea culturilor, la C.A.P. Foit C.S. Hunedoara. Cuploarele cu propulsie de Ia laminorul do dotarea atelierului, îngrijit teoriei cu practica, executa­ gropi* pentru plantarea po­
In cuvântarea secretarului s-a constatat o bună preocu­ se află în funcţie un asper­ profile mici. Foto: V. ONOIU întreţinut, se află 14 men­ rea oricăror piese, obiecte milor fructiferi, plantează
general al partidului, tovară­ pare în această privinţă la sor, dar motopompa care a ghine, 10 bomfaiere, 12 cio­ după schiţele care pot fi ur­ 150 m gard viu pentru în­
şul Nicolae Ceauşescu, la cooperativele agricole din Si- costat circa 20 000 lei a fost cane, diferiţi cleşti, un mărite pe tablă pe tot par­ frumuseţarea şcolii. Mai
Congresul al doilea al Uniu­ meria, Geoaglu, Hărâu, Deva, dată uitării din anul 1970. La transformator de sudură e- cursul realizării lor. Şl, mult, împreună cu părinţii
nii Naţionale a Cooperative­ Gurasada, Rapoltu Mare, Au­ cooperativa agricolă din Lă­ lectrlcă. Mai interesantă drept bun stimulent în cul­ au hotărît să împrospăteze
lor Agricole de Producţie şi rel Vlaicu, fermele de stat puşnic, deşi .se simte acut ne­ Planul realizat exemplar este însă nu enumei-area ci tivarea dragostei pentru şcoala în întrecerea „Pen­
în rezoluţia adoptată de foru­ din Lăpuşnic, Simeria şi alte­ voia irigării culturilor, nu utilizarea acestora. îndru­ muncă, se remarcă panoul tru cea mai frumoasă cla­
mul ţărănimii cooperatiste se le, unde de mai multă vreme s-au terminat lucrările de maţi de maistrul loan La- fruntaşilor la care sînt ală­ să“. înfrumuseţarea porneş­
subliniază necesitatea acută se irigă culturile de legume reamenajare a sistemului, in- zăr, elevii lucrează scaune turate cele mai reuşite pie­ te de la zugrăvire şi pînă
ca să fie depuse eforturi deo­ sau plantele furajere. Este vocîndu-se „motivul" că nu (Urmare din pog. 1) ror colectivelor de muncă din tapiţate. Pe un schelet din se, unelte realizate în ate- la curăţarea duşumelei şi
sebite pentru a asigura reali­ meritorie iniţiativa cooperato­ se primeşte apa necesară din secţiile combinatului nostru fier, frumos îmbinat, e lierul-iŞcoală, numele şl po­ ornarea clasei. La ora pre­
zarea la termen, în condiţii rilor din Hărău, unitate unde sistemul amenajat la I.A.S. pentru creşterea eficienţei e- montată o tapiserie din bu­ zele celor care le-au con­ zenţei noastre în şcoală,
corespunzătoare şi la un preţ s-a irigat o suprafaţă de 10 Deficienţele semnalate sînt Uzează o cointeresare mai conomice. La producţia glo­ rete şi material plastic. La ceput. clasa a Vll-a era „în şan­
cît mai scăzut a lucrărilor hectare cultivată cu secară amplificate de situaţia nesa- mare în obţinerea unor indi­ bală prevederile de plan au ora vizitei noastre erau în Activitatea productivă cu­ tier" şi promitea mult.
hidroameliorative, conduceri­ furajeră. De asemenea, la tisfâcătoare în care se găseşte catori tehnico-economici su­ fost depăşite cu peste lucru 45 asemenea tabure­ prinde la şcoala din Ohaba Am surprins doar cîteva
le unităţilor agricole să se în­ C.A.P. Gurasada s-a început amenajarea noilor suprafeţe periori. In al doilea rînd, 14 500 000 lei, iar productivi­ te, dar munca era întîrziată şi un alt aspect, cel al le­ aspecte ale îndrumării con­
gării prin pasiune a copii­
de refuzul întreprinderii de
crete spre muncă a elevi­
grijească cu mai multă răs­ irigarea lucernei şi se preve­ planificate, la C.A.P. Sîntan- vom extinde forma de lucru tatea muncii a crescut cu 700 reţele electrice Deva de a lor de munca pâmîntului. lor la Şcoala generală din
pundere de buna exploatare de să se facă udări şi la cul­ drei, Simeria şi complexul In- în acord global la lucrările lei pe fiecare salariat faţă de executa lucrările de adap­ Lotul şcolar de 1 ha şi 10 Ohaba. Ele dovedesc că a-
a terenurilor amenajate pen­ tura cartofilor pe o suprafa­ tercooperatist de creştere a de reparaţii mijlocii şi capi­ sarcina prevăzută. Aceste de­ tare a reţelei pentru mon­ ari este cultivat de elevi colo unde există preocupa­
tale, ale unor agregate din
tru irigaţii. In acest sens s-a ţă de 20 de hectare. tineretului bovin de la Orăş- secţiile siderurgice. Do ase­ păşiri valorice sînt concreti­ tarea în atelier a transfor­ conform planului de pro­ re orice este posibil, iar
reliefat cerinţa ca uniunile In contrast cu exemplele tie — fiecare avînd cîte 100- menea, pe linia acestor pre­ zate prin realizarea unei pro­ matorului de sudură electri­ ducţie după sistemele unei poziţia geografică nu impie­
cooperatiste să desfăşoare o pozitive amintite se află si­ 150 hectare —, neschiţîndu-se ocupări, subliniez şi faptul că ducţii sporite de metal. In a* că. Momentan, pentru a fi veritabile cooperative agri­ tează cu nimic asupra pre­
intensă muncă politică şl or­ tuaţiile întîlnite la cooperati­ nici un gest în această pri­ se află în curs de finalizare ceastă perioadă s-au produs folosit e „plimbat" dintr-o cole de producţie. In anul gătirii multilaterale a tine­
ganizatorică în rîndul ţărăni­ vele agricole din Burjuc, Săl- vinţă. un complex de măsuri care peste prevederile planului, parte în alta In sat. De care a trecut, au fost recol­ rei generaţii.
mii, în aşa fel încît fiecare civa. Foit. Lăpuşnic şi altele. Deoarece timpul se menţine vizează realizarea în acest an îndeosebi prin creşterea pro­ fapt, pentru optimizarea tate legume în valoare de I. LASCU
unitate să execute — prin Este surprinzător faptul că la secetos, este imperios nece­ a unul indice de utilizare a ductivităţii muncii, 6 500 tone
mijloace simple şi prin folo­ C.A.P. Burjuc nu s-a între­ sar ca în fiecare comună or­ fondului de timp superior fa­ fontă, aproape 8 000 tone de
sirea forţei de muncă exis­ prins nici o acţiune pentru ganizaţiile de partid, consi­ ţă de anul trecut — cel puţin oţel, circa 4 000 tone lamina­
tente în sate — un volum reamenajarea celor 103 hecta­ liul popular şl conducerile u- 96,5 la sută — pe seama re­ te finite.
cît mai mare de lucrări hidro­ re prevăzute pentru a se nitâţilor agricole să acţione­ ducerii absenţelor nemotiva­ Fără îndoială, în perioada Finalizarea lucrărilor edilitar-yospodăreşti
ameliorative, să pregătească iriga. Este de neînţeles -de ce ze energic şi eficace pentru te, a învoirilor şi concediilor care a mai rămas din acest
realizarea exemplară a sarci­ fără plată, a întreruperilor în an, siderurgiştii hunedoreni
nilor ce le revin privind exe­ cadrul schimburilor. vor asigura o creştere sub­
cutarea lucrărilor hidroame­ — Recent s-a încheiat bi­ stanţială a productivităţii
lucrărilor
priveşte
valoarea
liorative, In speţă pentru pu­ lanţul activităţii desfăşurate muncii pentru îndeplinirea (Urmare din pag. 1) tru consolidarea malurilor u- care se execută prin muncă
nor ape, a fost construit un
Insămintarea nerea neîntîrzlată In funcţiu­ în primul trimestru. Care exemplară a angajamentelor obştească a cetăţenilor uniţi dig pe 200 metri etc. Valoa­ patriotică. Dar ce s-a făcut
asumate în entuziasta che­
ne şi folosirea cu randament
sînt principalele realizări ob­
pînă acum nu confirmă în
rea lucrărilor executate se
9 maxim a sistemelor de Iriga­ ţinute în perioada la care ne mare la întrecere, lansată că­ cu aleşii lor. Primarul din ridică la 590 000 lei. Dar a- totalitate posibilităţile exis­
comuna Boşorod ne-a infor­
ţii. referim 7 tre toţi siderurgiştii ţării, mat că în satele comunei cesta este numai un exemplu. tente. In multe comune nu
pentru a confirma şl în con­
porymbyfuî ing. NICOLAE BAL05IN de pînă acum sînt bune, ele tinuare puternica emulaţie e- respective au fost reparaţi Din toate comunele sosesc s-a acţionat cu toată fermi­
— Apreciem că rezultatele
semnificative
veşti
despre
tatea pentru executarea lu­
xistentă în rîndul slderurgiş-
5,2 km de drumuri, s-au
activist al Comitetului
' ' judeţean de partid reflectînd preocupările tutu­ tilor hunedoreni. plantat 3 200 de arbori pen- iniţiativa şi hărnicia obşteas­ crărilor de îndiguiri şi mai
că. Răspunzînd unor sarcini
ales pentru asigurarea condi­
(Urmare din pag. 1) ; derile agricole de stat. Ca do­ trasate de conducerea parti­ ţiilor ca anul acesta să fie
vadă, pînă acum, porumbul dului pentru dezvoltarea irigată o suprafaţă cît mai
s-a însămînţat pe numai 660 multilaterală a tuturor loca­ mare de pămînt.
rativele agricole din ra­ hectare din suprafaţa planifi­ ttlătorul care poposeş­ Pe atunci avea 21 de ani. vopsit toate construcţiile in­ De ce să nu recunosc, e un lităţilor, cetăţenii de la sate După cum se ştie, a apărut
za consiliilor intercooperatiste te la Hunedoara va Băiatul — parcă-l văd şi a- dustriale care s-au ridicat la muncesc ca să ridice locali­ o .lege care reglementează
Toteşti şl Haţeg ritmul de cată, ceea ce reprezintă mai reţine multă vreme, cum — a venit la mine : Hunedoara. Intre timp s-a băiat priceput, harnic, am­ tăţile în care trăiesc cît mai contribuţia în muncă şi în
biţios. Mă mîndresc cu el.
lucru la însămînţări continuă puţin de 25 la sută din preve­ in memorie, imaginea ora­ Nene Covaliov, aş vrea să înscris la şcoala de maiştri Dar nu i-am spus-o nicioda­ aproape de nivelul oraşelor. bani a cetăţenilor la rezolva­
deri. Datoria de căpetenie a
să se situeze sub orice criti­ In comunele Dobra, Ilia şi
organizaţiilor de partid, a şului. Va reţine mulţimea de lucrez la vopsitorie. Am in­ de construcţii civile şi in- tă. Şi totuşi am ajuns la rea unor obiecjive de larg in-j,.
că, realizările din ziua de 12 consiliilor populare comu­ blocuri ori poate parcurile tervenit să-t dea acolo, ca > -dustriale, .la. cursul seral. concluzia că trebuie să in­ Geoagiu se construiesc blo­ teres. Deşi prevederile ei se
aprilie a.c. fiind posibil de nale şi a conducerllof unită­ invadate de pomi. Dar ceea tervin la directorul general curi pentru intelectualii sa­ cunosc de cîteii4»luhi, unei^j,
înregistrat cu numai 2-3 ma­ ţilor agricole este de a sub­ ce-l va impresiona şi mai să-l dea din nou la vopsito­ telor. La Beriu s-au făcut consilii populare au tărăgă-"
ordona întreaga lor activita­ mult pe proaspătul sosit vor rie. Dar de ce credeţi că o anul acesta 2 000 mp de tro­ nat prea mult stabilirea obli­
şini. Fireşte, într-o asemenea fi, deiSigur, grandioasele tuare noi. La Ilia, Brănişca, gaţiilor care revin cetăţeni­
te bunei organizări şi desfă­ LOCURI URDE ÛÂMERII fac ? Am aflat că e acolo u-
situaţie se pune întrebarea: construcţii siderurgice. Ha­ nul venit de curind care Şoimuş, Pui, Geoagiu şi alte lor. In unele cartiere din De­
şurări a însămînţării porum­ comune s-au organizat am­ va nici pînă acum nu s-au
cînd vor fi puse în funcţiune lele, furnalele, coşurile oţe- toată ziua întreabă de Co­
bului, folosirii la întreaga ca­ lăriilor, toate construcţiile vaci şi de Negraru. Vrea să ple acţiuni pentru amena­ difuzat înştiinţările privind
toate semănătorlle din dota­ jări de parcuri şi zone verzi contribuţia bănească. Sînt
pacitate a mijloacelor meca­ civile şi industriale — in­ se facă luptător. Şi Negra­
rea S.M.A. ? tr-un cuvînt — ridicate aici SE ÍMPÜRESC ru se simte dator faţă de sau de întreţinerea celor e- încă multe localităţi din ju­
Rezerve de creştere a vi­ nice pentru a asigura de pe impresionează, pentru că ele xistente. Faptul că în satele deţ în care nu s-a stabilit
tezei zilnice de lucru la se­ acum o bază trainică recoltei nu pot fi văzute oriunde. Covaci, poate. Sau poate .fa­ noastre se vorbeşte acum tot precis unde. cînd şi cum se
ţă de oameni. Vrea neapă­
mănat există şi în întreprin- viitoare. — Hunedoara are mirajul rat să-l ajute pe băiatul a- mai mult despre trotuare, va presta contribuţia în mun­
despre parcuri, despre străzi
ei. Oraşul acesta este un să mă, scap de el. Mult mal De un an Negraru e mais­ cela să se împlinească. şi blocuri confirmă paşii cu că. Ca urmare, se pierde
fel de expresie a împlinirii tîrziu am aflat de ce ţinuse tru constructor. Zilele tre­ Oamenii care vin la Hu­ timp favorabil pentru astfel
„AMĂNUNTE" DE IMPORTANŢĂ MAJORĂ umane — ne spunea Cornel cu tot dinadinsu Negraru cute m-ain pomenit cu el în nedoara se împlinesc. Se care se merge pe drumul de acţiuni.
Fără îndoială că sînt şi
Covaliov, secretarul comite­ să meargă la pensulă. Era birou. „Tovarăşe secretar vă împlinesc din mers. Mun­ urbanizării. Dar oamenii gră­ alte probleme care aşteaptă
besc aceşti paşi prin muncă
— Cum merge semănatul ? Din relatări se desprind tului de partid de la l.C.S.H. acolo un vopsitor, şeful de rog să mă daţi iar la echi­ cind. Ziua ridică furnale, e- şl acţiuni demne de apreciat. rezolvări. Trebuie reţinut în­
— Nu mă pot plînge. Maşi­ cîteva „amănunte" de Impor­ Oraşul acesta are un mag­ brigadă Covaci Ludovic, as­ pa de vopsitorie. Bătrînul laborează oţel, conduc ma­ Acest aspect este confirmat să esenţialul. Pînă acum bi­
na funcţionează bine. A avut tanţă covîrşitoare pentru net, dar un magnet ca­ tăzi pensionar, care practica Covaci a ieşit la pensie şi şini, trenuri, torsionează fi­ de amplele acţiuni care se lanţul întrecerii este pozitiv,
o defecţiune mai de diminea­ soarta recoltei, pe care le a- re atrage oameni. Au venit în timpul liber o disciplină am auzit că nu mai are ci­ re de metal. Seara, cu pa­ organizează pentru buna gos­ dar putea fi mai bogat. Sub
ţă la un lanţ dar, cu ajutorul ducem în atenţia celor care aici în ultimii 20 de ani su­ sportivă, aş zice eu, cea mai ne să conducă echipa". Bi­ siunile arzind ca nişte torţe, podărire a satelor, valorifica­ îndrumarea organelor de par­
şefului secţiei, am remediat-o răspund de însămînţarea po­ te de tineri şi de vârstnici. bărbătească : luptele. Şi Ne- ne, mă frate, am început eu trec pe lîngă noi modeşti, rea raţională a pămîntului şl tid, consiliile populare din
repede. Se lucrează uşor, să- rumbului în fiecare unitate — Ai auzit de unul Negra- graru aşa ceva visase! Bă- să-l dojenesc pe bună drep­ dar optimişti. rezolvarea altor treburi im­ toate comunele, oraşele şi
mînţa se acoperă bine. agricolă. Despre ce este vor­ ru Nicolae ? — ne-a întrebat trînul Covaci, care-i iubea tate. Dar tu eşti calificat ca ...Şi poate că de aceea o- portante de care depinde pro­ municipiile judeţului trebuie
— Cînd a fost discuit tere­ ba 7 In primul rînd,' contrar secretarul. pe tineri, l-a învăţat pe Ne­ maistru. Acolo e post de mul care cunoaşte Hune­ gresul multilateral. să acţioneze cu mai multă
nul ? indicaţiilor date, pregătirea — Da, de un sportiv, va- graru să ţină şi pensula în şef de echipă. N-o să fie de doara se opreşte fascinat de La cele amintite trebuie a- fermitate pentru antrenarea
— De vreo S-4 zile. patului germinativ nu s-a fă­ re-mi-se. mînă bărbăteşte şi să se şi acord tovarăşii de la orga­ măreţia oraşului şi a celor dăugate realizările obşteşti tuturor cetăţenilor la rezol­
din oraşele judeţului şi din
— El e. Dar înainte de a
— Randamentul pe zi 7 cut în preziua sau în ziua lupte voiniceşte. Pînă să a- nizarea muncii — am încer­ care se împlinesc din mers, multe comune. Se apreciază varea treburilor obşteşti, pen­
— Azi am început mai tîr- însămînţării. Apoi, este o o- fi luptător Negraru a învă­ jungă pe podiumul fruntaşi­ cat eu să-l conving. Nici chip muncid. că pînă acum s-a realizat tru rezolvarea operativă a
zlu semănatul, dar pînă în bligaţle elementară a specia­ ţat să ţină pensula în mină. lor ţării la lupte, Negraru a mai mult de 40 la sută din problemelor care contribuie
La noi a venit în anul 1961.
seară cred că fac 10 hectare, listului din C.A.P. (am întîl- n-a fost să mă pricep cu el. N. PANAITESCU angajamentul anual în ce la dezvoltarea multilaterală
cît măsoară tarlaua. nit un caz similar şi la coo­ a localităţilor hunedorene.
— Ce densitate se asigură 7 perativa agricolă din Burjuc
— N-aş putea să spun — n.n.) ca fiecărui mecaniza­
exact. Inginerul îmi spunea tor să i se înmîneze ordinul
că 70 000. de lucru în care să se stabi­ Sortiment bogat de mărfuri Refacerea şi apărarea pădurilor-
— In ordinul de lucru nu lească cu precizie condiţiile
scrie acest lucru 7 ce se impun a fi respectate textile şi metaio-chîmîce
— Azi nu am ordin. Mă la semănat. De asemenea, este
ţîndesc că de mîine o să ni foarte important, decisiv
se dea. chiar pentru buna reuşită a DEVA. In luna aprilie, prin magazinele comerţu­ o îndatorire socială de mare actualitate
— Cu inginerul j v-aţi întîl- însămînţării, ca inginerii să lui (le stat (lin judeţ se vor desfacă cantităţi sporite
nit în cîmp 7 fie permanent prezenţi în de mărfuri textile şi metalo-chimice provenite din
supiimentarea repartiţiilor. Se vor desface între al­ In ţara noastră, primele în­ le ecosisteme ale biosferei se
— A fost mai de dimineaţă cîmp pentru a supraveghea tele : 5 000 mp perdele Diolen, G 000 bucăţi prosoa­ ceputuri (ie gospodărire func­ Pentru a preveni dezechi­ re puţin : să o cunoaştem, să
şi a plecat... funcţionarea semănătorilor. pe pluşate, 3 000 mp stofă tergal, 1000 costume din ţională a pădurilor s-au făcut manifestă ca relaţii de inter­ librul dintre capacitatea de o îndrăgim şi să o apărăm.
dependenţă dintre aceasta şi
producţie limitată a păduri­
Discuţia de mai sus a avut Doar o simplă vizită pe la tergal şi semitergal, 1500 perechi pantofi Romarta, în prima jumătate a secolului mediu. Tulburarea funcţiilor lor şi cerinţele economiei na­ Ce se cere, concret, cetăţeni­
loc la brigada din Bacea a tarla nu oferă garanţia că 25 000 bucăţi veselă din porţelan şi 12 000 bucăţi din XIX, în urma despăduririlor pădurii sau a ecosistemelor cu ţionale în condiţiile intensifi­ lor noştri 7
C.A.P. Ilia. Interlocutor ne-a faianţă, 9 000 garnituri de veselă, 550 aragazuri, 615 pe scară largă, ţelul acestora care aceasta are legături or­ cării rolului de protecţie al In primul rînd, respectarea
fost mecanizatorul loan Dim- lucrarea efectuată este de ca­ frigidere şi alte bunuri de folosinţă îndelungată. fiind exploatarea lemnului. ganice duce la procese reci­ acestora. Departamentul silvi­ cu stricteţe a regulilor stabi­
periu. litate. Se crede că Ion lonescu de la proce negative, dezechilibrate, culturii a stabilit o serie de lite prin legile şi regulamen­
Brad ar fi primul cărturar ro­ ce se transmit în lanţ. In a- obiective şi sarcini ce sînt în tele în vigoare privitoare la
mân care a sesizat încă de cest context, gospodărirea curs de aplicare — extinde­ pădure : neîncălcarea prin de­
la mijlocul secolului XIX şi funcţională a pădurilor va rea speciilor răşinoase în afara frişări a limitelor pădurii şi
MicrocompSex alte grupe de însuşiri ale pă­ trebui să fie bazată pe prin­ arealului lor, crearea unor neextragerea de arbori decît
cu autorizarea organelor sil­
durilor în afara color pro­ cipiile integrării ei în ansam­ culturi silvice speciale produ­ vice, exploatarea reglemen­
comerda! ductive : climaterice, hidrolo­ blul ecosistemelor biosferei, cătoare de lemn pentru celu­ tară a arborilor destinaţi tă­
gice, antierozive şi sanitar- utilizării raţionale a tuturor loză, refacerea arboretelor
estetice. resurselor şi amenajării co­ slab productive, refacerea pă­ ierii, neprejudicierea arbori­
ORAŞTIE. In zona lor, mai ales a plantaţiilor,
blocurilor de locuinţe Sistemul original de zonare respunzătoare a mediului. durilor de folosinţă comuna­ prin păşunat neautorizat şi
ale Orăştiei a început funcţională a pădurilor din Astfel, conservarea şi va­ lă, împădurirea terenurilor răniri de arbori, prevenirea
construcţia unui mo­ ţara noastră, bazat pe princi­ lorificarea integrală a poten­ degradate, folosirea de mate­ incendiilor în pădure şi par­
dern microcomplex Co­ palele funcţii ale acestora, a ţialului polivalent al păduri­ rial săditor genetic ameliorat, ticiparea la stingerea celor
mercial care va fi dat fost consfiinţit printr-o hotă- lor devine o problemă de o aplicarea de îngrăşăminte chi­ ivite, precum şi multe altele.
în folosinţă în acest rîre a Consiliului de Miniştri mare importanţă. Pădurile vor mice şl reducerea pagubelor In al doilea rînd, mobiliza­
an. Peste 700 de fami- pe baza căreia pădurilor ţării trebui astfel gospodărite ca cauzate de diverşi dăunători. rea ţăranilor, muncitorilor, in­
lîi care locuiesc în a- li s-au stabilit regimuri de să contribuie, mai eficient de- Pentru ca fondul forestier telectualilor, mai ales a tine­
ceastă parte a oraşului gospodărire diferenţiate în cît pînă acum, la intensifica­ să contribuie cu cea mai retului, la acţiuni patriotice,
vor putea să se aprovi­ funcţie de tipul de pădure şi rea circulaţiei apel în natu­ înaltă eficienţă la progresul în cadrul „Lunii pădurilor",
zioneze mai operativ cu intensitatea rolului de pro­ ră, conservarea solului, puri­ multilateral al ţării noastre, ce se desfăşoară primăvara,
cele necesare. In pre­ tecţie. Pădurile ţării au fost ficarea atmosferei poluate, la realizarea sarcinilor stabi­ îh lunile martie-mai, pentru
zent, pentru efectuarea împărţite în două mari gru­ estetică şl turism local, con­ lite de Congresul al X-lea al refacerea unor păduri defri­
cumpărăturilor oamenii pe : cu rol de protecţie deo­ servarea unor teritorii în for­ partidului, este necesar ca
străbat o distanţă apre­ sebită şi păduri cu rol de mă primitivă, originală, săl­ toţi cetăţenii patriei să se mo­ şate sau degradate, prin plan­
ciabilă pînă la unităţi­ producţie şi de protecţie. Cele batică, pentru păstrarea habi­ bilizeze — alături de silvicul­ taţii sau a unor terenuri ne­
le comerciale care sînt din grupa întîi au fost grupa­ tatului natural al unor specii tori, gospodari ai pădurilor — productive ori degradate din
concentrate în centrul te în cinci zone: păduri de ocrotite. Se prevede ca pădu­ pentru refacerea şi apărarea afara fondului forestier ce nu
oraşului. protecţie a apelor, păduri de rile cu rol de protecţie să a- lor. pot fi redate agriculturii.
Viitorul microcom­ protecţie a solului contra e- jungă în următorii 10 ani la In primul rînd, trebuie să Refacerea şi apărarea pă­
plex va cuprinde un roziunilor, păduri de protec­ cel puţin 30 la sută, apoi in existe ferma convingere că. durilor pentru conservarea şi
sector alimentar, un ţie contra factorilor clima­ următoarele decenii la peste pădurile, prin rolul lor de valorificarea integrală' a po­
centru de pîine şi lac­ terici dăunători, păduri de 50 la sută. Funcţiile de pro­ protecţie şi producţie, contri­ tenţialului polivalent al aces­
tate, o tutungerie şi un interes social, păduri monu­ tecţie nu exclud producţia de buie nemijlocit la progresul tei bogăţii naţionale este o
bufet obişnuit, dotate mente ale naturii sau rezer­ lemn, însă volumul extras în multilateral al ţării. Astfel, îndatorire patriotică şi de o-
cu mobilier şi utilaj co­ cadrul unor tratamente cores­ noare a fiecărui cetăţean al
Valorlfirarc.1 proclucţici (Ic legume se bucurii cte mullâ grijă din partea cooperatorilor din vaţii. armonizarea raporturilor din­ României socialiste.
ferma legumicolă â C.A.P. Simeria. De aici s-au livrat peste 15 OOO legături de ceapă, Însem­ mercial nou. punzătoare nu va trebui să tre om şi natură este o nece­
nate cantităţi de .spanac şi pătrunjel. Raporturile dintre rolul po­ depăşească creşterea medie a sitate socială actuală. Pădurea
livalent al pădurii şi diferite­ pădurilor. ne dă mult, în schimb ne ce­ Ing. TRAIAN lACOB
cercetător ştiinţific