Page 44 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 44
—wHp—»BJUfwm
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 369 ® JOI 13 APRILIE 19/2
SECVENŢE iNTÈRHÂTPNÂLË Trustul de construcţii
industriale Timişoara
lucrările Comitetului O.l.ll. Interviul acordat televiziunii Succese ale forfelor armafe Bulevardul Republicii nr. 25 (lingă Gara mare)
române de către primul populare de eliberare ORGANIZEAZĂ ;
din Viefnamul de sud
pentru decolonizare ministru al Danemarcei VIETNAMUL DE SUD 12 şi a continua ofensiva în curs de calificare de scurtă durată cu scoatere
din produeţe pentru meseria de şofer profesio
(Agerpres). — Agenţia „Eli mod victorios, ajutînd, în a- nist — pentru care angajează muncitori cu ur
berarea" anunţă că la 11 a- celaşi timp, lupta populaţiei mătoarele condiţii : absolvenţi ai şcolii genera
CONAKRY 12 (Agerpres). pendenţă". Ceea ce m-a fra Primul ministru al Dane tem de securitate europeană, prilie a.c. Comandamentul For din zonele aflate încă sub le de 7 şi 8 ani, stagiu militar satisfăcut, vîrsta
In capitala Guineei îşi con pat cel mai mult, a spus el, marcei, Jens Otto Krag, a a- Jens Otto Krag a spus ; îmi ţelor armate populare de e- controlul adversarului împo maximă 35 ani. înscrierile se fac la serviciul
tinuă lucrările sesiunea Co este încăpăţînarea lipsită de cordat televiziunii române un amintesc foarte bine iniţiati liberare din Vietnamul de triva programului de „pacifi personal pînă la data de 30 aprilie 1972. Drep
mitetului O.N.U. pentru deco orice raţiune a autorităţilor interviu, care a fost trans vele româneşti la Organiza sud a omis un ordin de front care", împotriva aparatului turile pe perioada şcolarizării se acordă con
lonizare cansacrată probleme colonialiste portugheze de a mis la 12 aprilie. ţia Naţiunilor Unite în 1965, în caro se arată că forţele ar represiv al regimului saigo-
lor actuale ale luptei popoa continua luptele deşi au pier Ilăspunzînd unei întrebări iniţiative care s-au soldat cu mate şi populaţia înre nez. form H.C.M. 2105/1969. Relaţii suplimentare se
relor Africii pentru elibera dut controlul asupra între referitoare la conferinţa eu adoptarea de către Adunarea gistrează noi victorii pe toa Poporul vietnamez şi forţe primesc la serviciul personal-învăţămînt al T.C.I.
rea definitivă a continentu gului teritoriu al Guineei-Bi- ropeană pentru securitate şi Generală a unei rezoluţii in te fronturile do luptă din le armate de eliberare, în De asemenea angajează :
lui de sub dominaţia colonia ssau. cooperare, primul ministru al titulate : „Acţiuni pe plan re Vietnamul de sud, dînd pu- strinsă unitate şi coordonare — muncitori necalificaţi pentru a se califica
lă. In şedinţa de marţi, au Preşedintele Comitetului Danemarcei a declarat c.ă a- gional în vederea îmbunătă ternlee lovituri inamicului cu popoarele şi forţele patri
luat cuvîntul doi dintre O.N.U. pentru decolonizare, ceastă conferinţă poate deve ţirii relaţiilor de bunăvecină din zona Quang Tri-Thua otice din Laos şi Cambodgia in meseriile : zidari, dulgheri, fierari-betonişti,
membrii misiunii speciale a Salim Ahmed Salim (Tanza ni piatra unghiulară în dez tate între ţările europene a- Thien, în regiunea Platouri- îşi exprimă hotărîrea de a instalatori sanitari, betonişti.
Comitetului care a vizitat re nia), a declarat că, în cadrul voltarea modernă a Europei ; parţinînd unor sisteme social- lor înalte şi pînă în Delta zdrobi toate contraofensive Cursurile organizate pentru meseriile de mai
cent regiunile eliberate din actualei sesiuni a Comitetu ca va însemna, de asemenea, politice diferite". Sînt bucu Mekongului. Moralul trupe
Gulneea-Bissau. Un membru lui va fi examinată şi pro- ros că Danemarca, împreună lor regimului de la Saigon le inamicului, de a pedepsi sus sînt fără scoatere din producţie. Condiţii :
al misiunii Comitetului blema privind jefuirea bogă- a spus el, începutul unor noi cu alte şapte ţări, s-a numă este tot mai scăzut, iar nu după merit actele agresive absolvenţi ai şcolii generale de 7 şi 8 ani, vîrs
O.N.U. pentru decolonizare, ţiiior naturale şi exploatarea relaţii, mai normale, între rat printre coautorii acelei meroşi militari saigonezi s-au ale imperialismului S.U.A. ta 18-35 ani. Angajările se fac ia serviciile per
Belkhira (Tunisia), a declarat , forţei de muncă de către co statele europene şl, cum este predat sau şi-au căutat scă împotriva populaţiei din am sonal-învăţămînt pînă la data de 30 aprilie a.c.
că, în timpul cînd se aflau lonialişti în teritoriile aflate de sperat, începutul unei ere rezoluţii ; noi am salutat-o, parea prin fugă. Ordinul a- bele părţi ale Vietnamului,
în regiunile eliberate din încă sub dominaţie străină. de cooperare, cu adevărat deoarece a fost şi este în dresează tuturor combatanţi de a provoca falimentul de la şantierele nr. 1 Timişoara, Spl. Titulescu 28
Guineea-Bissau, aviaţia regi constructivă, între ţările din concordanţă cu scopurile e- plin al politicii de ,,vietna- (siloz), nr. 3 Timişoara, Calea Buziaşului nr. 5,
Toate faptele şi mărturiile ce lor apelul de a lupta în con-,
mului colonial a efectuai rai vor fi obţinute în acest sei s, estul şi vestul Europei. Ţinu senţiale ale politicii externe tinuare cu hotărîro, de a mizare". pentru a cîştiga vic nr. 6 Arad, str. Ocsko Terezia, 96.
duri de bombardament pen tă cu succes, conferinţa va daneze. Cred că, dacă ne pu străpunge liniile inamicului toria finală.
a spus el, vor fi aduse la
tru a-i împiedica să-şi conti cunoştinţa Adunării Generale însemna un nou punct de tem aştepta la întrunirea u- (143)
nue investigaţiile. El a adău a O.N.U. şi a Consiiiului de plecare spre o Europă paşni nei conferinţe privind secu
gat că ,.instituţiile politice, Securitate. Raportul Comite că. CHELE Reuniunea ConsiliuEui Suprem
administrativo şi juridice din ritatea şi cooperarea din Eu
teritoriile eliberate din Gui tului va fi însoţit şi de pro Solicitat să-şi exprime opi ropa, în viitorul previzibil, a- penfru Securifafe Nafională
neea-Bissau reunesc toate puneri care să devină mă nia în legătură cu rolul ac ceasia constituie, printre al
suri ale O.N.U. pentru a pune SANTIAGO DE CHILE 12 evidenţiat, în cadrul unei re
condiţiile care conduc în mod capăt acestei' forme de domi ţiunilor şi aranjamentelor de tele, un rezultat al acelei re (Agerpres). — După cum uniuni a Consiliului Suprem
necesar la o adevărată inde naţie a colonialismului. bunăvecinătate pe plan zonal zoluţii adoptate de Aduna transmite agenţia Prensa La pentru Securitatea Naţională Centrul de librării Deva
şi în contextul eforturilor rea Generală a Organizaţiei tina, preşedintele Republicii iCONSUPENA), necesitatea
pentru edificarea unui sis- Naţiunilor Unite. Chile, Salvador Allende, a unei mai bune coordonări ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS :
Adunarea festivă de la Moscova între ministerele de interne — un conducător auto ;
şi al apărării pentru prevenirea
actelor îndreptate împotriva
consacrată zilei cosmonauticii Âmănunte în legătură cu cutremurul din Iran ordinii publice. In deciara- — o dactilografă.
ţia publicată la încheierea
acestei reuniuni se arată că Condiţii de angajare şi salarizare, conform
MOSCOVA 12 (Agerpres). ,,Voshod", ,,Soiuz", crearea TEHER,^N 12 (Agerpres). Ghir, moscheea s-a prăbuşit centrul cutremurului, au fost participanţii — miniştri, ofi H.C.M. 914/1968 şi Legii nr. 12/1971.
— In prezenţa lui Leonid staţiei orbitale pilotate ,,.Sa- .Ştirile provenite din provin în timpul cutremurului, o- transportaţi la spitalele din ţeri din conducerea armatei Informaţii suplimentare la sediul întreprinde
Brejnev, secretar generai al liut" au adus o contribuţie cia Fars, din sudul Iranului, morind sub dărîmături .37 de Shiraz. Citind declaraţiile u- şi alte personalităţi — au e-
C.C. al P.C.U.S., Alexci Ko- valoroasă la cucerirea spaţiu unde s-a înregistrat violentul persoane. In mai multe punc nor martori ai catastrofei, un xaminat, de asemenea, ter rii, telefon 11258.
sîghin, preşedintele Consiliu lui cosmic. Se desfăşoară pe cutremur de la începutul a- te au apărut crăpături adinei comunicat al Ligii Societăţi menii noului tratat de arbi
lui de Miniştri al U.R.S.S., a scară largă cercetări în spa cestoi săptămîni, continuă să în scoarţa terestră, ceea ce lor de Cruce Roşie, publicat traj semnat recent între Chi
altor conducători ai P.C.U.S. ţiul circumterestru, sînt stu aducă noi amănunte despre ar proba că seismul de luni la Geneva, relevă că mişcă le şi Argentina.
şi guvernului sovietic, la diate Luna şi alte planete. pierderile înregistrate în dî- are o origine vulcanică. rile de teren au dus la schim ■ f
Kremlin a avut loc, miercuri, Printre ultimele etape remar ferite localităţi şi despre am Manouchehr Pirouz. guver barea cursului mai multor
o adunare festivă consacrată cabile ale studierii Cosmosu ploarea operaţiunilor de sal natorul provinciei, a decla riuri din regiune, făcînd im
Zilei cosmonauticii. La adu lui se numără activitatea de vare şi ajutor. Ziarul de sea rat, la Shiraz, că cel puţin 45 practicabilă şoseaua dintre Baza I.C.M. Simeria
nare au participat muncitori, mai multe luni a lui ,,Luno- ră „Etelaat", care apare la de sate din regiune au fost Ghir şi Shiraz. Undele de şoc ÂTLAS
Teheran, menţionează, potri
constructori, ingineri — crea hod-1“ pe suprafaţa selenară, distruse de cutremur. El a produse de seism au pertur
tori de tehnică cosmică, oa coborîrea lină pe Marte şi vit agenţiei France Presse, menţionat că aproximativ bat, de asemenea, legăturile cu sediul în Hunedoara
meni de ştiinţă, cosmonauţi, crearea de sateliţi artificiali că doar aproximativ 100 din 1 200 de soldaţi, 350 de mem radio.
cei cinci mii de locuitori ai
diplomaţi, ziarişti. ai acestei planete. y\genţia re micului oraş Ghir — epicen bri ai forţelor de poliţie, 300 „Leul şi Soarele roşu" (Cru ^ Eroare evidentă... | str. Dr. Petru Groza nr. 6
Mstislav Keldiş, preşedinte levă eă în Uniunea Sovietică de voluntari, precum şi opt cea Roşie iraniană), subli
le Academiei de .Ştiinţe a au fost lansaţi, în cei 11 ani, trul catastrofei — sînt sănă elicoptere participă la ope niază comunicatul, a făcut Doi lucrători de la ser- ANGAJEAZĂ DE URGENJĂ :
Uniunii Sovietice, a făcut o aproape 500 de sateliţi artifi toşi, restul fiind omorîţi sau raţiunile de salvare şi ajutor. cunoscut că este în măsură viciul de ambulanţă s-au ^
să facă faţă situaţiei şi nu va
trecere în revistă a succese ciali ai Pămîntului din seria răniţi. La Kazrine, localitate Circa 200 de răniţi, din zona solicita pentru moment aju prezentat la doamna Eliza- \ — 3 şefi servicii cu studii superioare :
lor înregistrate în ultimul an „Cosmos". situată la 12 kilometri de în care s-a înregistrai epi tor internaţional. beth Wright pentru a o ţ ® 1 producţie,
în toate domeniile cercetări duce la maternitatea de la I 9 1 aprovizionare-desfacere-transport,
lor cosmice. Spitalul Goxhill Haven. In- ^
In cei 11 ani care au trecut dignată, doamna Wright, în i 9 1 contabilitate-financiar;
de la primul zbor in Cosmos ani, s-au realizat progrese Sindicatelor Unificate (FSU) virstă de 86 ani, a refu- I — 1 jurisconsult (pe termen de 4 luni) ;
al lui Iuri Gagarin, menţio în normalizarea situaţiei eu şi a Confederaţiei Fran zat să-i urmeze, reuşind, i — 1 inginer (protecţia muncii şi C.T.C.) ;
nează agenţia TASS, cosmo ililiiillißSHi ropene şi promovarea des ceze Democratice a Mun jără dificultăţi, să-i con- .' — 6 mecanici auto ;
nautica sovietică a înregistrat tinderii pe continent, un im cii (CFDT), are în centrul vingă că nu avea nici un \
succese excepţionale. Zboruri portant rol în aceasta ju- revendicărilor îmbunătăţirea .simptom specific unei naş- i — 2 sudori electric şi autogen ;
le navelor pilotate „Vostok", cîndu-1 numeroaselg con condiţiilor do trai ale sala tari. I — 3 electricieni auto ;
NAŢIUNILE UNITE. —O tehnică al lÎ.D.Cî., Gunter riaţilor.
misiune specială a Comite Prey, a purtat convorbiri tacte dintre guvernele ţă Totul s-a încheiat pînă ^ — 30 muncitori necalificaţi pentru Atelierul de
la urmă cu bine. Doamna l
tului pentru decolonizare a cu partea germană. Gheor- rilor europene. PARIS. — I,a Paris s-a Wright care chemase am- ) prelucrare Simeria, urmînd a fi calificaţi în me
Declaraţia lui petrecut şapte zile în regiu ghe Cioară a avut cu Kurt PARIS. — Tehnicienii de deschis Salonul internaţio bulanţa se afla la cinci ki- \ seriile de fierar-betonist, sudori, dulgheri.
nile eliberate din Guineea-
Fichtner. vicepreşedinte al
Condiţii de angajare, conform H.C.M. 914/
nici, care întruneşte peste
Yasser Arafat Bissau — se spune într-un Consiliului de Miniştri al la radio-telcviziunea france nal de compozanţi electro lometri de această adresă ( 1968 şi Legii nr. 12/1971.
şi ambulanţa a reuşit să !
ză (ORTF) au hotărît —
raport parvenit la sediul
R.D.G., o convorbire, la ca
Naţiunilor Unite din New re au participat Gunter în cadrul unei adunări ge 1 000 de firme din lumea ajungă la timp pentru ca * Cei care doresc să se angajeze se pot adre
CAIRO 12 (Agerpres). — York şi semnat de pre Prey şi consilierul econo nerale — să-şi continue întreagă. Pentru prima oa solicitanta să aducă pe \
Yasser Arafat, preşedintele şedintele misiunii. Sevilla mic al ambasadei române. greva iniţiată la 9 aprilie. ră, la acest salon participă lume, in condiţii normale, l sa la biroul personal al Bazei I.C.M. Simeria-
o fetită.
’
Comitetului Executiv al Or Borja (Ecuador). Potrivit a- Ion Cîmpeanu. Incepînd de miercuri, de la firma românească „Electro- Hunedoara, telefon 1081, între orele 7-12.
ganizaţiei pentru Eliberarea cestui raport, membrii mi Convorbirea. care s-a ora 0,00, acţiunea revendi num", care expune, printre
Palestinei, a declarat, într-un siunii au intrat în teritoriul desfăşurat într-o atmosferă cativă a personalului teh altele, tranzislori, diode, Sfaturile unor \ (145)
interviu acordat ziarului e- «liberat Ia 2 aprilie. înso prietenească, s-a ' referit la nic continuă printr-o serie condensatori, rezistenţe, fe- veritabili experţi \
giptean „Al Akhbar", că re ţiţi de Constantino dos San adîncirea colaborării tehni- de greve turnante, pe sec
zoluţiile adoptate de Congre tos Teixeira. comandat al co-ştiinţifice dintre cele toare. ride, produse de I.P.R.S.-
sul naţional palestinian — forţelor populare ale Parti două ţări. Greva de la ORTF. lan Băneasa şi de Fabrica de Un grup de foşti specia- i
ale cărui lucrări s-au înche dului African pentru Inde sată la chemarea Fede-atiei feride din Urziceni. lişti in furturi şi falsifi- J
iat marţi — vor fi transpu pendenţa Guineei şi Capu VARŞOVIA. — La Var cări (americani) şi-a oferit \ întreprinderea de industrie
se în p; actică imediat. Comi lui Verde (PAIGC) şi de şovia au avut loc convorbiri serviciile în calitate de l
tetul Executiv al O.E.P., a Jose Araujo. comisar puli- oficiale între ministrul afa I.ONDRA. — Secretarul general al ON.U.. Kurt consilieri-cxperţi pe lingă 1
spus el, .se va întruni într-o lic al partidului pe frontul cerilor externe al Poloniei, IValdhcim, care a făcut o vizită oficială de trei zi- bancheri şi patronii mari- ^ locală „Chimica" Cluj
săptămînă pentru a elabora sudic. Ştefan Olszowski, şi minis le în Marea Britanic, a pără lor magazine. In cunoştin- i
un plan precis în această trul de externe al Danemar- tîndu-se spre Santiago de C sit miercuri Londra, îndrcp- ţâ de cauză, aceştia reco- ' str. Dijmei nr. 34
hilo. unde v:i participa la a
privinţă. BERLIN. — Delegaţia eei. Knud B. Andersen, in treia Conferinţă a CNCT.A.D (Organizaţia Naţiunilor Unite mandă de exemplu : „Nu \
Pe de altă parte, Yasser A- Consiliului Naţional pentru formează agenţia P.^P. pentru Comerţ şi Dezvoltarea fiţi prea amabili cu clien- i ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS
rafat a menţionat că mai ştiinţă şi tehnologie al Re Cei doi miniştri de exter Intr-un interviu acordat televiziunii britanice. Wald- ţii. Nu-i informaţi asupra ?
multe delegaţii palestiniene publicii Socialiste România, ne au efectuat un schimb heim a declarat că apreciază ca extrem de importantă re- zilelor cu cele mai mari ) sau transfer în interesul serviciului un maistru în
vor pleca în diferite capitale condusă de preşedintele de opinii asupra relaţiilor zolvarea problemei diferenţe lor existente între ţările in- ) iiii-asări. Menţineţi-vă rli- \
arabe pentru a discuta căile Consiliului, Gheorghe Cioa dintre statele lor şi asupra dustrializate şi cele în curs d e dezvoltare. Acesta este şi l enţii intr-o stare perina- i prelucrarea maselor plastice.
şi măsurile în vederea apli ră. aflată în vizită în R.D. principalelor probleme in ţelul UNCTAD, a spus el, rel evînd necesitatea de a se fa- nentu de incertitudine, a- J Condiţii de angajare : diplomă de maistru
cării rezoluţiilor privind co Germană, Ia invitaţia mi ternaţionale. El au relevat ce progrese pe calea înlătură rii diferenţelor menţionate, \ vertizindu-i tot timpul c.ă \
ordonarea acţiunilor organi nistrului pentru ştiinţă şi cu satisfacţie că, în ultimii chiar la actuala conferinţă < sînt supravegheaţi. In mo- l conform H.C.M. 1061/1959 şi Legii nr. 12/1971.
zaţiilor de comando palesti de la Santiago de Chile. ’ meniul în care apare un / Salarizarea conform H.C.M. 914/1968.
niene. ^ hoţ faceţi ce sjmne el şi t
1 nu-i rezistaţi niciodată, ţ Informaţii suplimentare la biroul personal în
? Dacă nu sînt suficienţi i tre orele 7-14, la telefonul nr. 31680.
Şedinţa Comisiei mixte ţ cec şi întrebaţi-l cu poh )
) bani in casă. completaţi un )
Impasul războiului colonial 1 teţe — „Pe ce nume. vă (
C.E.E. — Iugoslavia ! . 1
dus de Portugalia în Africa l | Preţul vitezei \
BRUXELLES 12 (Ager cordului comercial de trei \ maxime \ ica publicitate
Războiul colonial dus de un procent do pierderi u- nu fie afectată, direct sau preş). — La Bruxelles au lu ani dintre cele două părţi.
Portugalia în Africa meri maîie similar cu cel ameri indirect, de războiul colo at sfîrşit lucrările şedinţei Partea iugoslavă a relevat e- ^ Un om de afaceri din i
Comisiei mixte CEE — Iugo
Petca. anunţă comemorarea so
dională durează de peste can în Vietnam". nial pe care regimul de la slavia. la care au fost exa xistenţa unui mare deficit în Londra trebuia să expedie- ) Vind IVartbiirg 312. Oră.şlie. lemnă la cimitirul din Orăşiie,
zece ani. Ostilităţile au iz Dintr-o populaţie de Lisabona continuă să-l ducă minate probleme privind schimburile comoi’ciale cu ze cu maximum de urgen- ţ .strada Coşbuc, 28, leleton 143, in ziua de 16 aprilie, orele 12.
bucnit în 1961 — în Ango 8 400 000 de locuitori, peste în Africa. schimburile de mărfuri şi u- CEE, caro anul trecut a a- ţă posibilă două scrisori l orele 16,00. Familia Belea
tins cifra de 717 milioane do
la, în 1963 — Guineea- Bis- 200 000 de portughezi sînt Nemulţumirile portughezi în Bahamas. Şi cum era i -k
sau, iar în anul următor — mobîlizaţi. Ei prestează lor faţă de continuarea a- nele aspecte ale relaţiilor co lari. iar delegaţia CEE a foarte interesat ca scriso- ' Vind Dacia 1100, 22 000 km. Caut femeie îngrijire copil.
în regiunea Tete, din Mo- serviciul militar timp de cestui război, care are e- merciale dintre cele două manifestat înţelegere pentru rile .să ajungă la timp a ^ Hunedoara, str. Tudor Vladlmi- Deva, Gojdu, bloc A 10. ap. 71.
rescu, 53.
zambic. Intre timp. în cele patru ani, dintre caro cel fecte dintre cele mai nega părţi. Deleg.dla iugoslavă a problemele deficitului iugo închiriat un Boeing 707 t ★
trei teritorii africane s-a puţin doi, în mod obligato tive asupra vieţii lor, se fost condusă de Boris .Şnu slav. aparţinind firmei „Donald- ) ★ Pierdut chitanţa O.J.T. Deva,
Cumpăr M. Z. 175 sau 250 cm
dezvoltat o puternică mişca riu, în cadrul trupelor dis- manifestă sub diverse for clerl, membru al Consiliului son International Airways“. ) cubi. Deva, telefon 12674. Pavel. nr. 403.5/18.1.1972. pc numele O-
prea Ana. O declar nulă.
re de rezistenţă naţională, me. Una dintre ele o con Executiv Federal, iar delega Totodată, au fost discutate plătind fără să ezite 12 500 (
ik
administraţia şi trupele por stituie dezertările. 'Potodată, ţia CEE — de Ralf Dahren probleme ce decurg din a- lire. La zece ore după a- i ★ Vind apartament ocupabil,
Părinţii şi fratele, după un nn
tugheze fiind puse într-o Din presa sînt semnalate frecvent ma dorf, membru al Comisiei E- plicarea acordului comercial ceasta hotărîre. plicurile ' de durere, de cînd .s-a stins din bloc A 2, ap. 24. sir. Mărăşii,
sîtuaţie din ce în cc mai di nifestaţii ale studenţilor xecutive. Comisia mixtă a a- încheiat acum doi ani între erau înminate destinataru- \ viaţă neuitatul Vlrgil Lucian Deva, informaţii zilnic 16,00—
ficilă. împotriva politicii guvernu preciat pozitiv aplicarea a- cele două părţi. lui. ^ 20,00.
In zadar ar căuta, însă, Străină lui de la IJsabona. Pentru
cineva în paginile presei a stăvili aceste acţiuni pro
portugheze o relatare, cît testatare. autorităţile re
de succintă, a ciocnirilor ce curg la o serie de măsuri
au loc, aproape zilnic, în locale în coloniile din Afri represivo. Cel mai adesea,
tre trupele portugheze şi ca. tinerii caro participă la ma DEVA : PĂfliirca picrrUilă WÊÊmmmmé mană (T.ecţia a 10-a);
straniu
(„Patria“);
(„Ar
Duci
forţele mişcării de elibera Cheltuielile militare ac nifestaţiile de protest sînt ta“) ; SliMEniA : Băieţii din 17,30Deschiderea emisiunii de
re naţională din Angola, centuează (onsiderabil difi încadraţi cu forţa în con strada PAI („Mureşul“); HUNE după-amiază. Emisiune în
Avînt
Mozambic sau Guineea- cultăţile economiei portu tingentele portugheze din DOARA: Mirii anului II („Si- („Popular“) ; BRAD : GURABAR- săptămînii — Camille Saint- cort dc seară (continuare); 24,00 limba maghiară;
roşie“);
(„Steaua
Saëns; 14,40 Cintccc şl jocuri
Bissau. Omisiunile presei, gheze. In anul 196&. de pil Angola, Mozambic sau Gui derurgistul“) ; CALAN : Cele ZA: Preludio’ 11 („Minerul“) : populare cu ălaria Firulescu şi Buletin de ştiri; 0,03—6,00 Estra 18,30('nnfruiUări. Stilul de mun
7
ale
logodnice
caporalului
da nocturnă.
ca şi tăcerea păstrată în dă, aceste cheltuieli au re neea-Bissau. De asemenea, Zbrucv („11 Iunie“); GHELAll: ILIA: Vinovatul este . în casă Vasilc Pctrică; 15,00 Buletin de că şi răspunderea colecti
această privinţă de posturi prezentat 42 la svitâ din bu numeroase persoane, care Lovitură puternică („Minerul“); („Lumina“). ştiri; 15,05 Tribuna radio; 15,25 vă în adoptarea şi aplica
Paţîini din muzica de estradă ;
PETROŞANI: Ultimul războinic
s-au
împotriva
pronunţat
le de radio şi televiziune, getul statului. In cadrul bu („7 Noiembrie“); Articolul 420 IG.OO Radiojurnal; 16,15 „Lun 9,00 Dcscliiderea emisiunii de rea deciziilor;
nu pot ascunde, însă, opi getului pc anul 1971. 58 la politicii colonialiste a regi — seriile I-H („Republica“): PROGRAiUUL I: G.00-.‘).30 Mu cile .s-au deşteptat“ — cîntecc dimineaţă. Telex; 19.00Muzică uşoară cu formaţia
mului de Ia Lisabona, au
de primăvară; 16,30 Aspecte dc
niei publice adevărata si sută din ..cheltuielile ex fost arestate şi supuse ur LUPENI: N-ain cîntnt niciodată ririi şi acutalilâţi; 9,30 Odă Um la Festivalul naţional al artei 9,03 Prietenii lui Aşcliiuţă; Dan Stoian;
(„Cultural“);
tata
pentru
LO-
tuaţie. cepţionale" au fost rezerva măririlor judiciare. Cu toate NEA: Aeroportul — seriile I-II bli române ; 10,00 Buletin de sliidenţeşli — ediţia a VllI-a ; 9,35 Ritm, tinereţe, dans; 19,13Publicitate;
şliri; 10,05 Itinerar foieloric mu
19,201001 de seri: „Prinţesa Pău-
(„Minerul“); ANINOASA; B. D.
Autorităţile din Lisabona te domeniului militar. A- acestea, curentul de opinie in alertă („Muncitoresc“); P.\- zical; 10,30 rUibuI călătorilor : 16,50 Publicitate radio; 17,00 An niţa“ — fUm de animaţie;
tena tineretului „in direct“ cu
afirmă că războiul dus în celaşi procent a fost menţi împotriva continuării răz ROŞENI; Aurul („Energia“); 11.00 Buletin de ştiri: 11,05 Me ascultătorii; 18,00 Orele serii ; 10,00 Cur.s de limba engleză 19.30Telejurnal;
lodii de N’icolac Kirculescu :
Angola s-ar fi soldat, pînă nut şi in anul 1972. Aceas boiului colonial în Africa, P E T R I L A : Floarea-soarelui 11.15 Din ţările socialiste: li.:’- îc.oo Tableta dc seară; 20,0.5 (Lecţia a 11-a);
(„Muncitoresc“);
V U L C A N :
în prezent, pentru Portuga ta, în condiţiile în care de ale cărui consecinţe nefas Anna celor 1000 de zile — seri Pentru prietenii miizirîi corale; Zece melodii preferate; 20,40 10.30 Teleeinemateca : „Regele 20.00 Reflector;
lia, cu ,,mai puţin de 3 010 ficitul bugetar cronic atinge te sînt resimţite tot mai ile I-II („.Muncitoresc“); URl- 12.00 Discul zil<*i: Peier Kraus: (iută ştefania Rareş; 20,55 Şti Lear“; 20,15 Tinerii despre ci înşişi;
Recital do operă Lucia
12.15
inţa In zi; 21,00 Revisl,^. şlagăre
de morţi". In schimb, per cifre record, iar costul vie profund de portughezi, se CANI: Ritmuri spaniole („7 No Slănesrii: 12,30 Inllinire cu me lor; 21,30 Bijuterii muzicale : 12,40 Telejurnal; 21,00 Pagini de umor;
iembrie“) ; OR.4ŞTIE : Floarea
sonalităţi din rîndul opozi ţii este în continuă creşte extinde în rîndul celor mai de cactus („Patria“); Cu toată lodia populară şi interpretul 21,4.5 Din lirica populară — me 15.30 Matineu de vacanţă; „Tris 21,45Mai aveţi o întrebare ? „I-
ţiei declară că, ţinînd sea re. diverse categorii ale popu viteza înainte („Flacăra“) ; preferat; 13,00 Radiojurnal; 13,15 lodii şi versuri; ?2,00 Radiojur tan şi Isoldn“; nima — motorul vieţii“;
GEOAGIU-BAl : Faţa pierdută:
cotidiană;
nal; 22,30 Concert de scară ;
Avanpromierâ
ma de popul.aţia sa ..Por De fapt, se poate afirma laţiei Portugaliei. HAŢEG : Hoţul de piersici Tot înainte; 14,00 Compozitorul 13,30 22,35 Moment poetic; 23,00 Con- 16,30-17,00 Curs dc limba ger-
tugalia a înregistrat în răz că în Portugalia nu mai e- 22.30„21 de orc“.
boiul colonial din Africa xistă nici o familie care să „LE MONDE"
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva. str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane nr. 1 23 17, 7 15 85 şi 1 15 88. — Tiparul: Intrepriwderea poligrafică Deva.