Page 49 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 49
Proletari din toate tarile, uniii-văl
Solemnitatea înmînării Diplomei
de onoare a C.C. al U.T.G.
tovarăşului Nicolae Ceauşescu
Vineri, 14 aprilie, a avut ale tinerei generaţii pentru de muncă şi de viaţă’ create,
loc, la sediul Comitetului conducătorul iubit al parti pentru grija şi dragostea sta
Central al- Partidului Comu dului şi statului, care, prin tornică manifestate faţă de
nist Român, o solemnitate e- întreaga sa viaţă şi activita el. Dînd glas angajamentului
moţionantă prin semnificaţia te, puse în slujba intereselor luat de tineret de a fi la
ei: cu prilejul sărbătoririi a vitale ale celor ce muncesc, înălţimea sarcinilor trasate
1- 50 de ani de la crearea Uni a cauzei socialismului, liber de partid, primul secretar al
unii Tineretului Comunist, au tăţii şi prosperităţii patriei, C.C. al U.T.C. a exprimat to
fost înmînate tovarăşului dă un strălucit exemplu de varăşului Nicolae Ceauşescu
Nicolae Ceauşescu, secretar revoluţionar comunist, de fiu urări de sănătate, fericire şi
general al Partidului Comu
ORGAN #;pMimUlUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL IM) R! Şl AL CONSILIULUI POPULAR: JUDEŢEAN. devotat al poporului român. multe succese în nobila mun
că pe care o desfăşoară în
La solemnitate au partici
nist Român, preşedintele Con
siliului de Stat, insigna jubi pat tovarăşii Paul Niculescu- fruntea partidului şi statului,
liară şi Diploma de onoare a Mizil şi Gheorghe Pană, pentru fericirea poporului.
Adresîndu-se reprezentanţi
membri ai Comitetului Exe
C.C. al U.T.C. Aceste distinc cutiv, ai Prezidiului Perma lor Uniunii Tineretului Co
ANUL XXIV. Nr. 5 371 SIMBÄTÄ 15 APRILIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI ţii reprezintă un simbol al nent. secretari ai C.C. al munist, tovarăşul Nicolae
caldei recunoştinţe, al dra
gostei şi ataşamentului profund P.C.R., Cornel Burtică, secre Ceauşescu a‘mulţumit pentru
tar al C.C. al P.C.R. distincţiile acordate, a felici
Au fost prezenţi membri ai tat pe membrii Biroului C.C.
Biroului. C.C. al U.T.C. al U.T.C. cu prilejul celei de
Distincţiile au fosţ înmî
Adunarea festivă din Capitală ennsaerată Consiliul de Stat al nate de ’ tovarăşul Marţian rea U.T.C. şi a urat Uniunii
a 50-a aniversări de la crea
Dan, prim-secretar al C.C. al
Tineretului Comunist să ob
U.T.C., ministru pentru pro
ţină noi succese în munca de
Republicii Socialiste România blemele tineretului, care a a- educaţie comunistă a tinerei
generaţii, în mobilizarea tine
rătat că ele reprezintă oma
giul viu pe care tineretul ţă retului la îndeplinirea măre
de
program
implinirii a SO de ani de la crearea U.T.C, D E C R E T ţii secretarului general al Congresul al X-lea al P.C.R.-
stabilit
rii, uteciştii îl aduc activită
ţului
Partidului Comunist Român,
de edificare a societăţii so
mulţumirile
exprimă
te.
pentru condiţiile minunate sale cialiste multilateral dezvolta
privind conferirea ordinului „Victoria
Socialismului“ Uniunii Tineretuiui Comunist
In marea sală a Palatului Ei au transformat .semicente artei, studenţi şi elevi, mi ce aplauze şi urale de în-
Republicii Socialiste Româ narul U.T.C. într-o nouă şi litari — mesageri ai celor ' treaga asistenţă. In prezidiu Preşedintele Consiliului de Stat,
nia, a avut loc, vineri după- vibrantă demonstraţie a a- două milioane şi .iumătate de iau loc tovarăşii: Nicolae Pentru îndelungată activitate revoluţionară şi contri
amiază, adunarea festivă taşamentului faţă de partid, utecişti, ai întregului tineret Ceauşescu, Elena Ceauşescu, buţia adusă, sub conducerea Partidului Comunist Român, I *
consacrată împlinirii a 50 de faţă de conducerea sa, în al patriei. Au venit, de ase Ion Gheorghe Maurer, Emil Ia educarea comunistă a tineretului, la lupta pentru eli
ani de la crearea Uniunii frunte cu tovarăşul Nicolae menea, solii organizaţiei de Bodnaraş, Manea Mănescu, berare naţională şi socială, la mobilizarea tinerei genera
Tineretului Comunist, mo Ceauşescu. pionieri, schimbul de mîine Paul Niculescu-Mizil, Gheor ţii pentru înfăptuirea politicii partidului de construire şi Nicolae Ceauşescu, a primit,
ment care încununează lar Sala are un aspect festiv. al U.T.C. ghe Pană, Gheorghe Rădu- dezvoltare multilaterală a societăţii socialiste in patria
ga suită de manifestări săr Fundalul scenei e dominat Participă numeroşi invi lescu, Virgil Trofin, Ilie noastră,
bătoreşti prin care întreg de drapelele partidului şi taţi — membri ai C.C. al Verdeţ, Maxim Berghianu, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la crearea Uni
tineretul patriei a cinstit statului. In centru se află P.C.R., ai Consiliului de Stat Emil Drăgănescu, Janos Faze- unii Tineretului Comunist, pe ministrul afacerilor externe
gloriosul semicentenar al stema U.T.C. încadrată de şi ai guvernului, conducă kas. Petre Lupu, Dumitru Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România de
U.T.C. Milioanele de tineri datele omagiale „1922-1972". tori de instituţii centrale şi Popa, Leonte Răutu, Gheor c r e t e a z ă :
din patria noastră — români, S-au întrunit aici repre organizaţii obşteşti, vechi ghe Stoica, Ştefan Voitec, ARTICOL UNIC. — Se conferă ordinul „Victoria So
maghiari, germani şi de al zentanţii mai multor gene militanţi ai mişcării munci Marţian Dan, prim-secretar cialismului" Uniunii Tineretului Comunist.
te naţionalităţi —, înfrăţiţi în raţii de utecişti. Sînt de faţă toreşti, activişti de partid şi al C.C. al U.T.C., Ştefan Te- al Danemarcei
muncă şi în idealuri, au a- veterani ai mişcării de tine de stat, personalităţi ale odorescu, Nichifor Stere, Preşedintele Consiliului de Stat,
niversat organizaţia lor re ret, membri ai C.C. al vieţii ştiinţifice, culturale şi Chivu Stoica, Constantin
voluţionară şi nobilele ei U.T.C. şi Consiliului U.A.S.R., artistice, oameni ai muncii Pîrvulescu, Alexandru Sen- NICOLAE CEAUŞESCU In cursul dimineţii de vi marca. A fost exprimată, tot
tradiţii, participînd cu pri tineri muncitori, ţărani coo din întreprinderile şi insti neri, 14 aprilie 1972, pre odată, dorinţa comună de a
cepere, entuziasm, însufleţită peratori, ingineri şi tehnici tuţiile Capitalei. covici, Gheorghe Florescu, şedintele Consiliului de Stat dezvolta, în continuare, pe
dăruire la măreaţa operă de eni, învăţători şi profesori, Éste ora 16. Sosesc condu Alexandru Büican, Stela al Republicii Socialiste Româ multiple planuri şi la nivelul
edificare a societăţii socia cercetători ştiinţifici, crea cătorii partidului şi statu nia, Nicolae Ceauşescu, a pri posibilităţilor mereu în creş
liste multilateral dezvoltate. tori pe tărîmul literaturifşi lui, întîmpinaţi cu puterni (Continuare !n pag. a 2>a) mit pe ministrul afacerilor tere, legăturile de prietenie,
externe al Danemarcei, Knud cooperarea economică şi teh-
B. Andersen. nico-ştiinţifică dintre cele do»
La întrevedere au parti uă ţări, în interesul popoa.-
cipat Cornellu Mănescu, mi
CUVÍNTAREA TOVARĂŞULUI • La Insămînţaraa porumbu nistrul afacerilor externe, şi ţelegerii şi păcii.
relor român şi danez, al în
Gheorghe Ploieşteanu, amba
De asemenea, au fost abor
sadorul României în Dane
date unele probleme ale situ->
Au fost de faţă, de aseme
lui—nici o clipă de răgaz! marca. aţiei internaţionale, îndeosebi
ale securităţii europene. In'
nea, Torben Busck Nielsen,
acest context, s-a subliniat
ambasadorul Danemarcei la
LAE CEAUŞESCU 0 La clubul din Vulcan j^Qţj[|Dj|0 Bucureşti, şl T.V.A. Olden voinţa ambelor ţări de a con
tribui la înfăptuirea unor ra
burg, directorul general al
porturi de bună vecinătate
Direcţiei Afacerilor Politice.
statele
între
continentului
In cadrul convorbirii care
vizează conştiinţa oamenilor a avut loc cu acest prilej, au nostru, factor important în
realizarea securităţii în Euro
fost abordate probleme pri
Dragi tovarăşi şi prieteni, cipat activ la marea demon că, a lucrat cu entuziasm pe (Aplauze puternice). vind relaţiile româno-daneze, pa şi în întreaga lume.
straţie antifascită din 1939, marile şantiere naţionale, e- Iată de ce partidul nostru constatîndu-se cu satisfacţie întrevederea s-a desfăşurat
Este pentru mine o deose la întreaga activitate împo difieînd, prin munca sa eroi comunist, întregul popor dau . evoluţia pozitivă a colaboră într-o atmosferă de cordiali
bită ^jşl^ăcere.să particip la a- , triva .dictaturii regale şi,'a- că, primele construcţii ale- o înaltă apreciere activităţii rii dintre România şi Dăne- tate.
duriareaT festivă consacrată a- poi, a dictaturii. .fasciste, s-a R’omâniei socialiste. (Aplaiize Uniunii Tineretului Comunist,
niversării a cinci decenii de pronunţat cu hotărîre îmi>o- prelungite). întregului tineret, contribuţi
la înfiinţarea Uniunii Tine triva Dictatului de la Vicna, Sînt cunoscute marile rea ei sale active la tot ceea ce
retului Comunist, să vă adre pentru apărarea independen lizări obţinute de poporul ro- , s-a înfăptuit şi se înfăptu
sez dumneavoastră, tuturor ţei, suveranităţii şi integrită mân, sub conducerea partidu ieşte pe pămîntul României
uteciştilor, întregului tineret ţii României. (Aplauze puter lui comunist, în dezvoltarea socialiste. (Aplauze prelungi Cadran politic- I Mobilizaţi activ la înfăptuirea tuturor sarcinilor
al patriei noastre socialiste, nice, prelungite). economico-socială a ţării. In te).
în numele Comitetului Cen Urmînd neabătut linia ge înfăptuirea politicii de indus Doresc ca la această glo acţiune cu
tral al Partidului Comunist nerală a Partidului Comunist trializare socialistă a ţării, rioasă aniversare să adresez
Român, al Consiliului de Român, Uniunea Tineretului care a transformat România’, cele mai calde felicitări U- feMüNEDÇRENII INTIMPINA CU ENtUZIASM
Stat, al guvernului şi al meu Comunist s-a ridicat cu hotă dintr-o ţară agrară, cu o in niunii Tineretului Comunist, profunde valenţe
personal, un călduros salut rîre împotriva dictaturii mi- dustrie slab dezvoltată şi o tuturor uteciştilor, întregului
comunist. (Aplauze puternice, litaro-fasciste, a aruncării agricultură înapoiată, ^ într-o V- ZIUAi.iUE ''l?: MAI ÂIÎWS
prelungite). României în braţele Germa ţară industrîal-agrară, cu o tineret, pentru întreaga acti educative
vitate entuziastă şi plină de
Aniversarea 'semicentenaru niei hitleriste, în războiul an- industrie dinamică, în plină dăruire pusă în slujba socia
DE'V.i. Ieri după-amiază, la
lui Uniunii Tineretului Co tisovietic şi antinaţional. In dezvoltare,' tineretul şi-a a- lismului şi fericirii întregului Termocentrala Mintia, Comi
munist constituie un eveni toată perioada anilor 1941- dus, de asemenea, contribuţia popor. (Aplauze puternice, tetul municipal Deva al Angajamente onorate cu cinste
ment de o deosebită impor 1944, Uniunea Tineretului. Co sa deosebit de preţioasă. Se prelungite). P.C.R. a organizat o acţiune
tanţă în viaţa întregului nos munist a desfăşurat o inten poate spune că nu există politico-educativă la care au , HUNEDOARA.., La oţelă- Asigurînd funcţionarea cu pentru fabricarea a 1 200
tru tineret, prilejuind o re să activitate de organizare a şantier mai important, că nu Acordarea Ordinului „'Vic participat activele de partid i riile combinatului siderur randament sporit a agrega tractoare.
şi ale U.T.C. de Ia întreprin- :
trospectivă a trecutului glo tineretului, nenumărate acţi există uzină edificată în a- toria Socialismului" — cel derea electrocentrale, tenno- I gic se desfăşoară o activi- telor, topitorii de la cup Este semnificativ de apre
rios de luptă pentru elibe uni împotriva războiului şi a nii construcţiei socialiste, în mai înalt ordin al Republicii centrală, energoconstrucţia şi tcite susţinută. Deosebită a- toarele Martin şi electrice ciat în această privinţă fap
rarea naţională şi socială a dictaturii militaro-fasciste. Sub care să nu fie încorporată şi Socialiste România — Uniu energomontaj. .Acţiunea a a- tenţie .se acordă sporirii pro ale combinatului au elabo
-vut ca temă politica externă
poporului nostru, în care ti conducerea Partidului Comu munca entuziastă, plină de nii Tineretului Comunist a partidului şl statului nos ducţiei de metal din mărci rat zilnic, în prima decadă tul că producţia de oţeluri
aliate elaborată în cuptoa
neretul s-a aflat întotdeauna nist Român, Uniunea Tinere abnegaţie, a tinerei generaţii. constituie o înaltă aprecie tru, stima şi preţuirea de ca cu caracteristici calitative a lunii în curs, cîte 10 tone
în primele rînduri. tului Comunist a participat De asemenea. Uniunea Ti re şi o recunoaştere a con re se bucură purtătorul me rele Martin în primul tri
activ la înfăptuirea insurec neretului Comunist, tineretul tribuţiei sale însemnate şi, sajului de prietenie al Româ superioare, solicitate tot mai oţel aliat peste prevederi, mestru al anului reprezintă
In istoria îndelungată a ţiei armate naţionale antifas şi-au adus contribuţia . de niei socialiste — tovarăşul mult de uzinele constructoa
poporului român, în luptele ciste, care a dus Ia răsturna mare preţ la transformarea totodată, un imbold pentru Nicolae Ceauşescu — pe me re de maşini şi utilaje din precum şi însemnate canti o creştere de peste două ori
lumii.
Expunerea,
ridianele
desfăşurate de-a lungul se rea dictaturii fasciste anto- socialistă a satului, la coope noi fapte măreţe închinate susţinută cu exemplificări pe ţară. Cadrele tehnice de spe tăţi de oţel Martin. In pe faţă do aceeaşi perioadă din
colelor împotriva asupririi nesciene, la ieşirea României rativizarea agriculturii, la patriei, fericirii naţiunii hartă de către tovarăşul losif cialitate au stabilit şi apli rioada care a trecut de la anul trecut, ceea ce ilus
naţionale, pentru libertate şi din războiul dus alături de progresul general al agricul noastre socialiste. (Aplauze Nelega, secretar al comitetu cat în acest scop măsuri şl
lui municipal de partid, a fost
dreptate socială, tineretul şi-a Germania hitleristă. la tre turii noastre socialiste. puternice, prelungite; se urmată de dezbateri vii, de metode eficiente corespunză începutul anului la combi trează elocvent că angaja
■>, adus din plin contribuţia, a cerea ţării noastre alături de scandează: „Ceauşescu-P.C.R."; Întrebări ale căror răspunsuri toare de lucru, au asimilat natul hunedorean s-a pi'odus mentele siderurgişfilor în
dat nenumărate jertfe. In Uniunea Sovietică şi celelal Trebuie subliniată, totodată, „Ceauşescu şi poporul"). au prilejuit o şi mai adîncă peste sarcinile stabilite o cinstea zilei de 1 Mal capă
reâlizai-ea unirii şi a formă te ţări ale coaliţiei antihitle participarea activă a Uniunii Faptul, că Uniunea Tinere cuno.'iştere a relaţiilor de prie mai bine tehnologia de pro cantitate de oţel aliat echi
rii statului naţional român, riste în lupta contra fascis Tineretului Comunist la în tului Comunist este prima or tenie, colaborare şi ajutor re ducere . a unor mărci noi de tă noi şi importante mate
în Războiul de independen mului. făptuirea revoluţiei culturale, ganizaţie căreia i s-a acor ciproc dintre România şi ţă oţeluri. valentă cu metalul necesar rializări.
ţă, în răscoalele din 1907 şi la ampla activitate de ridica dat Ordinul „Victoria Socia rile lumii.
Imediat după Eliberare, re-
în atîtea alte momente im organizîndu-se pe baze lega re a nivelului de cultură al lismului" constituie nu numai Acţiunea de Ieri după-amia- Amenajări de baze de agrement
tineretului, al întregului po
portante ■ din lupta poporu por. o. apreciere, dar, într-un anu ză se înscrie printre mani-
lui român,'imensa majoritate le şi participînd activ la ma mit sens-, şi un simbol,- şi a- festărUe politico-educative or
a tineretului a fost întotdea rile acţiuni desfăşurate în O dată cu marile victorii nume, simbolul tinereţii so ganizate în întâmpinarea săr La Petroşani sînt pe ter Tomulescu, vicepreşedinte al Tot în fază avansată, în
una de partea foiţelor pro 1944-1945 pentru dezvoltarea în transformarea revoluţiona cialismului, a faptului că ti bătoririi zilei muncii — l Mai. minate lucrările pentru a- Comitetului executiv ai vederea dării lor în. folosin
gresiste, contribuind la for democratică a ţării. Uniunea ră socialistă a României, în neretul este pentru socialism Pentru activul U.T.C. întilnl- menajarea unui frumos loc Consiliului popular munici ţa oamenilor, de 1 Mai, se
marea şi dezvoltarea statului Tineretului Comunist a luat lichidarea claselor exploata şi că viitorul este .al tinere rca de la Mintia a prilejuit de agrement în vecinătatea pal Petroşani. află la Vulcan, la locul nu
naţional unitar, la progresul parte activă la mobilizarea toare, în făurirea unei eco tului şi al socialismului. (A- şi vizionarea în colectiv, în cartierelor Aeroport şi Car- •Cele două lucrări trebu
general al patriei noastre. (A- tineretului pentru a partici nomii socialiste unitare, a a- plauze puternice, prelungite, faţa micului ecran, a adunării paţi şi a unui ştrand în car iau să se efectueze din con mit Brădet şi la Lupeni în
plauze îndelungate). pa cu toate forţele la răz vut loc creşterea continuă • a solemne consacrate sărbători tierul Aeroport. ,,Săptămîna tribuţia în bani a cetăţeni Braia, cîte o bază de agre
boiul împotriva Germaniei nivelului de trai material şi se .scandează : „Ceauşcscu-
însuşi începutul mişcării hitleriste. La chemarea Uniu P.C.R.; „Ceauşescu şi po rii creării semicentenarului viitoare vom da drumul la lor, dar întreaga valoare a ment.
revoluţionare din România nii Tineretului Comunist, zeci spiritual al întregului nostru porul"). U.T.C. şl a spectacolului fes apă în lac, iar pînă la 1 manoperei necalificate a fost
popor. O grijă deosebită a a-
din secolul al 19-lea este le de mii de tineri s-au înrolat cordat şi acordă partidul şi tiv Inclilnat acestui eveniment. Mai şi în ştrand" — ne co economisită, lucrările făcîn-
gat de prezenţa .şi participa voluntar în unităţile militare, statul nostru condiţiilor de Dragi tovarăşi şi prieteni munică tovarăşul Emilian du-se cu muncă patriotică. Capacităţi noi pentru
rea activă a tineretului. For contribuind prin jertfa lor de muncă, învăţătură şi de via tineri.
marea Uniunii Tineretului sînge la eliberarea patriei ţă ale tinerei generaţii. producţii de bunuri
Comunist în 1922; la un an noastre şi apoi a Ungariei .şi Aniversarea semicentenaru
după crearea Partidului Co Cehoslovaciei, pînă la înfrîn- Cei mai bătrîni îşi reamin lui Uniunii Tineretului Co de consum
munist Român, a constituit gerea definitivă, a Germaniei tesc în ce condiţii munceau, munist are loc în condiţiile
un moment crucial în isto învăţau şi trăiau tinerii. As cînd întregul popor a păşit Direcţia judeţeană de in
ria mişcării revoluţionare de hitleriste. In toate aceste tăzi,. pentru tineretul patriei cu hotărîre la înfăptuirea pre dustrie locală ne informea
tineret din România. Desfă- mari bătălii tinerii comunişti noastre, sînt create într-ade-' vederilor Congresului al X-lea ză prin tovarăşul director
şurîndu-şi activitatea în con au fost întotdeauna animaţi văr cele mai bune condiţi- al partidului, a obiectivului
diţii grele de ilegalitate, în- de cele mai nobile idealuri uni. pentru a putea duce o fundamental stabilit de con Petru Prodan că sînt pregă
de dreptate naţională şi so-
fruntînd teroarea, închisorile .cială ; pentru triumful aces viaţă demnă, liberă. Cu ade gres — făurirea societăţii so tite pentru a intra în func
şi cîteodată ■ chiar moartea, tor idealuri ei au dat multe vărat se' realizează în Viaţă cialiste multilateral (dezvolta ţiune pînă la 1 Mai noi capa
tinerii comunişti au ţinut în principiile de bază ale socia te în România. cităţi de producţie a bunu-
totdeauna. sus steagul luptei jertfe, mulţi dintre ei şi-au lismului, scopul şi esenţa în
revoluţionare împotriva regi dat chiar viaţa ! tregii activităţi a partidului Se cunosc rezultatele în în
mului burghezo - moşieresc, Iată de ce întregul popor nostru — fericirea şi bună deplinirea planului pe primul (Continuare în pag. a 3-a)
pentru eliberarea naţională român cinsteşte Uniunea. Ti starea omului. (Aplauze Pu an al cincinalului. După cum
şi socială a României. Se neretului Cpm.unist, pe tinerii ternice). se ştie, sarcinile de - creştere
poate spune că Uniunea Ti eroi revoluţionari, pe tinerii Desigur, toate realizările în a producţiei industriale au
neretului Comunist a desfă comunişti şi antifascişti care, făptuite de poporul' ,:;rpmân fost nu numai îndeplinite, dar
şurat în toată perioada ile cu preţul vieţii lor, • âu făcut ynt rpdul politicii ''hiârxist- şi depăşite. De asemenea, pe VREMEA
galităţii- o .intensă activitate totul pentru ca România să •leniniste a partidului .nostru primul trimestru al acestui
de organizare a tineretului, păşească pe calea unei vieţi comunist, care'aplică în mod ân,' producţia industrială a PENTRU 2a ORE
de conducere a luptelor sale libere, independ'ente şi ferici-f- creator- adevărurile .'generale crescut cu' 13 ;la sută faţă de Vremea va ti uşor instabilă,
alături de clasa muncitoare, te. (Aplauze puternice, înde la condiţiile concrete din ţa primul trimestou al,' .anului cu cerul tempor,ar acoperit
de toate - forţele revoluţiona lungate). : ? ra-noastră, s î r i t . ' rezultatul trecut,'. depăşind prevederile ziua şi variabil noaptea. Izo
lat va ploua slab. Vîntul va su
re şi progresiste din Româ După cum se ştie,. în: anii munciŢ eroice a daséi munci- jî.l^nului'.'■ Toate: -aces^teă de- fla slab pînă. la potiăvit din vest
nia. ide după 23^ August. 1944^, nu toare,ira ţărănimii şi intelec- ¿t^nstrează reălismuŢ;, preve şi nord-vest. Temperatura —
uşoară scădere: minimele
în
Uniunea Tineretului Comu fost desfăşurate mari' bătălii tiialMţii, a tuturor oameni derilor' .cincinalului,, 'âtată h<fă vor fi cuprinse intre 5 şi 7
nist a fost prezentă în bătă pentru' transformarea ' demo lor mtiheii fără deosebire de stăt în putereavtol4ţei tnoastre grade, iar maximele intre IS
liile de la Lupeni, din 1929, cratică, revoluţionară a ţării. naţionalitate. In acelaşi timp, muncitoare, 'ă'.';-inginerii'p'r şi şi 20 grade. Dimineaţa, izolat,
ceaţă.
ale minerilor, în lupta ţăra In toate . aceste lupte organi merită', să subliniem contribu tehnicienilor 'noştri,' să - în
nilor şi muncitorilor fores zate şi conduse de Partidul ţia irhportantă pe care a a- făptuiască cu'.succes progra PENTRU URMĂTOARELE
DOUA ZILE
tieri din Ghimeş-Palanca, în Comunist Român, Uniunea dus-d Uniunea Tineretului mul de dezvoltare în ritm Vremea se ameliorează trep
grevele din Valea Prahovei Tineretului ■ Comunist, tinere Comunist la organizarea şi susţinut a industriei, care va tat. Cerul va fi variabil. Vîn
şi Griviţa din 1933, în acti tul au fost întotdeauna pre unirea eforturilor întregului apropia, într-o măsură în tul va sufla slab pînă la po
vitatea desfăşurată de forţe zent. Răspunzînd cu elan ti semnată, România de ţările trivit din vest. Temperatura —
staţionară; minimele vor fi cu
le antifasciste în anii 1934- neresc chemării partidului tineret care dă un aport de industriale avansate. Succe- prinse Intre 4 şi 7 grade, iar
1936, împotriva fascismului, pentru refacerea economiei mare însemnătate în înfăptu Secvenţa cotidiană la Exploatarea calcarului Crăciuiieşti, Foto: V. ONOIU maximele intre 16 şi 19 gra
irea politicii generale a Par
pentru unirea forţelor d^e- ţării, tineretul s-a înrolat în (Continuora In pag, o 2-a) de. Dimineaţa, ceaţă locală.
mocratice ; tineretul a * brigă^e de muncă patriotl- tidului Comunist Român.