Page 51 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 51
B^aMajflauwiiwivM
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 371 G SIMBATÄ 15 APRILIE 1972
La însămînţarea porumbului- ŞedinţB Comitetului Executiv Mobltiaiaţl activ la îpifiptuirea tuturor sarglnllor
HÜNÉDORENII ÎNTÎMPJNĂ GU ENTUZIASM
nici o clipă de răgaz! al Consiliului Centra! a! tlÂS.Il.
8fl facă într-un timp cît mal Vineri, 14 aprilie, a avut a analizat, de asemenea, con căminelor .muncitoreşti, înde (Urmare din pag. 1) Noile capacităţi se vor
însămînţarea porumbului contlmţă şă constituie şcurt şl în condiţii agrotehni loc şedinţa Comitetului Exe cluziile reieşite din controlul osebi a căminelor pentru ti adăuga la altele cu aceleaşi
principala acţiune cu care sînt confruntaţi lucrătorii ce superioare. Avfnd teren cutiv al Consiliului Central efectuat de colective largi de neret. Au fost adoptate mă rilor de consum ; o secţie de scopuri, reaiizate în acest
ogoarelor. Finalizarea in condiţii ireproşabile a lui bine pregătit şl folosindu-se al Uniunii Generale a Sindi activişti sindicali şl (ielegati suri cu privire la sarcinile ce confecţii textile pentru co an : o secţie de confecţionat
crării respective nu îngăduie nici o clipă de răgaz, pf- din plin capacitatea maşinii catelor din România. Au par ai organelor centrale de stat revin sindicatelor în vederea pii la Petroşani, alta la obiecte artistice din fier
ganizarea judicioasă a muncii şi folosirea la întrea S.P.C. 6, de care dispun, meca ticipat preşedinţi ai uniuni asupra modului curn este a- grăbirii ritmului de construi Haţeg, iar la Hunedoara o forjat la Orăştie şi una de
ga capacitate a semănătorilor fiind factori care con nizatorii şi cooperatorii de lor sindicatelor de ramură, sigurată aprovizionarea cu re a noilor cămine pentru ti nouă secţie de covoare care confecţionat garnituri din
diţionează hotărîtor terminarea în timpul cel mai aici au însămînţat cu porumb preşedinţi ai comisiilor jude produse ' agroalimentare a neret, prevăzute în planul de va dubla producţia actuală. cauciuc la Hunedoara.
scurt posibil a semănatului. 30 din cele 120 ha prevăzute ţene ale sindicatelor, cadre muncitorilor forestieri, mineri, stat sau în planurile de mă
In legătură cu felul cum sînt înfăptuite aceste de în planul de producţie. Sînt de conducere din unele' mi petrolişti, cppstructori etc,, ca suri sociale ale întreprinderi
ziderate sînt edificatoare citeva din veştile sosite ]a posihiliţăţi pentrvi ca la C.A.P. nistere şi instituţii centrale. re lucrează în centrele şi lor şi centralelor industriale. Colocviul artelor
redacţie. din Silvaş această lucrare să Lucrările şedinţei au fost punctele izolate din raza ju A fost examinat, de aseme
se încţieie în următoarele zi cQpduse de tovarăşul Virgil deţelor Bacău, Bistriţa-Năsă- nea, un proiect de regula- BĂIŢA. Din agenda ma beethoveniene, prof. Vasile
le. Trofin, preşedintele Consiliur ud, Caraş-Severin, Gorj, Mar menLcadru privind modul de nifestărilor artistice cu un Bota a punctat cîteva mo
Pe tntreapa suprafatO planificata lui Central al U.G.S.R. ramureş. Neamţ şi Suceava, organizare şi funcţionare a că mente semnificative din via
Cooperativa agricolă din întreţinerea culturilor, pînă a- PETRE FARCAŞIU (Comitetul Executiv a exa stabiUndu-se nţăsuri concrete minelor muncitoreşti pentru profund caracter educativ se ţa şi opera titanului muzi
desprinde ca o acţiune bine
Bretea Mureşană este prima cum plivitul grîulpi fiind rea minat şi aprobat un plan de pentru îmbunătăţirea activi,- tineret. închegată, complexă, întil- cii clasice universale, oprin-
unitate din judeţul nostru ca lizat pe mai mult de 20 de ia C.A.P. Vata acţiune cu privire la parti tăţii sindicatelor în acest dor Comitetul Executiv al Con nirea publicului din Băiţa du-se cu precădere asupra
re a terminat însămînţatul hectare. Este de aşteptat ca ciparea sindicatelor la orga meniu. siliului Central al U.G.S.R. a cu un grup de creatori de Simfoniei a Ill-a „Eroica" şi
porumbului pe întreaga su exemplul cooperatorilor din 9I Blrlln« nizarea sărbătoririi zilei de Totodată, a fost analizată o stabilit ca materialele de a- artă din Deva. Cu acest a IX-a „Oda bucuriei, evi
prafaţă planificată. Preşedin Bretea Mureşană să fie urmat ritm Intens 1 Mai 1972, în lumina hotă- informare cuprinzînd conclu naliză, planurile de măsuri şi prilej, s-a relevat încă o da denţiind în continuare con
tele C.A.P., loan Hui, ne-a in de toate cooperativele agrico de lucru rîrii Comitetului Executiv al ziile reieşite dintr-un con concluziile şedinţei Comitetu tă interesul stîrnit de acest cepţiile înaintate despre mu
format telefoiiic că ieri ş-au le din judeţ, astfel oferindu-sa C.C. al P.C.R. ejin 11 aprilie trol efectuat în Capitală şi în lui Executiv al Consiliului gen de manifestare, care a- zică ale compozitorului Bee
însămînţat ultimele 15 hecta garanţia că recoltei 1 se asi Lucrările pentru însămîrir a.c. judeţele Hunedoara, Braşov şi Central al U.G.S.R. să fie duce o reală primenire în thoven.
re din cele 86 ha destinate gură o temelie temeinică. ţarea porumbului în cele Comitetul Executiv al Con Iaşi, cu privire la modul do supuse discuţiei Consiliului da climatul spiritual oî satu
culturii porumbului. O con dppă cooperative agricole de siliului Central al U.G.S.R. organizare şi funcţionare a Miniştri, pentru a se adopta, lui. Creaţia literară contempo
★
tribuţie de seamă la încheie O veste îmbucurătoare anţ producţie din comuna Vaţa pe linie de stat, măsurile ne rană, tendinţele şi liniile sa
rea lucrării într-un timp scurt primit şi de la inginerul Se de Jos ne relata prima "i cesare în vederea îmbunătăţi Primul moment a) coloc le directoare au constituit
— 4 zile — şi-au adus-o me ver Mischie, de la Direcţia rul comunei — se desfăşoa rii activităţii în aceste dome viului artelor i-a fost rezer obiectul expunerii prof. Au
canizatorii Cornel Ungur şi agricolă judeţeană. Este vor ră îptr-un ritm susţinut. A fost constituită comisia regională Deva nii. vat plasticianului amator relian Sirbu, exemplificind
Visalon Popovici, precum şi ba despre faptul că, pînă ieri, Din întreaga suprafaţă des Cu acelaşi prilej. Comitetul loan Almăşan care a expus spusele cil creaţii care abor
cooperatorii loan Olaru, Ilie cooperatorii din Dîncu Mare tinată acestei culturi — 230 a inginerilor şi tehnicienilor oefereşti Executiv a ascultat o infor şi comentat un grupaj de dează tocmai tematica mili
Istern, Petru Crişan şi Petru au însămînţat porupabul pe 80 hectare — sînt gata pregăti mare cu privire la participa intarsii în lemn, dezvăluind tantă atu de pregnant soli
Oana. te 170 ha, iar mecanizatorii rea delegaţiei U.G.S.R., con participanţilor tainele îmbi citată de cititorul zilelor
la sută din suprafaţa stabi DEVA, La sediul Regio noului şi asimilarea de teh nării furnirurilor. Prof. loan noastre.
In continuare, eforturile lită, rămînîndu-le de efectu şi cooperatorii au încorpo nalei C. F. Deva a avut loc nici superioare în procesul j dusă de tovarăşul Virgil Tro Şeu, vorbind despre menirea Confruntările de opinii
cooperatorilor şl ale mecani at lucrarea respectivă pe mai rat sămînţa în sol, pînă la adunarea inginerilor şi teh de producţie, mecanizarea | fin, la lucrările celui de-al creaţiei plastice, a subliniat generate de această întîlni-
zatorilor sînt concentrate la puţin de 30 de hectare. data de 12 aprilie, pe o su nicienilor ceferişti din ca şi automatizarea proceselor • XV-lea Congres al Sindicate caracterul angajant al aceste re a publicului cu creato
prafaţă de 80 ha. drul regionalei cu care pri tehnologice feroviare etc. j lor din U.R.S.S. şi o infor
Activitate susfinutâ pe opoarele Ţinînd seamă de ritmul în lej a fost constituită comi In funcţia de preşedinte mare cu privire la şedinţa ia in etapa actuală, astfel rii confirmă necesitatea spo
ririi acestui gen de mani
ca fiecare producţie să con-
fermelor I.A.9. Hatep care se desfăşoară lucrările sia inginerilor şi tehnicie- al comisiei regionale Deva Birouliţi Executiv al F.S.M., cure substanţial la forma festări ce contribuie efectiv
Semănatul porumbului se sămînţa din soiurile adecvate. de pregătire şi semănat, e- niior. In lumina proiectu a inginerilor şi tehnicienilor care a avut loc la Moscova rea şi educarea gustului pu şi eficient la educaţia artis
desfăşoară din plin şi pe o- In fermele I.A.S., mun xistă posibilitatea reală ca lui de statut al comisiei na ceferişti a fost ales tovarăr în ziua de 25 martie a.c. şi a blicului pentru frumos. tică a maselor.
ţionale a inginerilor şi teh
goarele fermelor întreprinde ca fiind bine organizată, într-un timp scurt — cel aprobat, în unanimitate, ac In acordurile muzicii A. PLOPEANU
rii agricole de stat Haţeg. Noi se asigură front de lucru co mult şase zile — această lu nicienilor din R.S.R., comi şui Alexandru Paladi, direc tivitatea desfăşurată de dele
am început însămînţarea po respunzător şi ca atare semă crare să fie încheiată. Fap sia regională Deva a ingi torul tehnic al Regionalei gaţia U.G.S.R.
rumbului — ne spunea tova natul se desfăşoară In bune tul că în cooperativele agri nerilor şi tehnicienilor ce C. F. Deva. ,
răşul Traian Mihăilă, ingine condiţiuni, respectîndu-se pes cole de producţie din Vaţa ferişti a stabilit un plan de
rul şef al I.A.S. Haţeg — în te tot tehnologiile de lucru şi Birtin se munceşte cu măsuri în care se prevăd, CONSTANTIN AOANEI
urmă cu cîteva zile. Cultivăm stabilite. Mecanizatorii, dînd spor şl se obţin rezultate printre altele : introducerea corespondent EXPOZIŢII 3COLARE
această plantă pentru boabe dovadă de hărnicie şi price bune la semănatul porum
pe o suprafaţă de 1 226 ha, iar pere, au reuşit să însămînţe- bului îşi găseşte explicaţia
pentru siloz pe 220 ha. La e- ze, pînă în ziua de 14 apri în grija şi preocuparea ma Tehnica se învaţă
xecutarea însămînţărilor lu lie inclusiv, suprafaţa de 260 nifestate de comitetul comu Expresie concretă
crăm cu un număr de nouă ha cu porumb pentru boabe nal de partid şi consiliul Primul concurs
semănători S.P.C. 6 şi folosim şi siloz. popular pentru ca această în anii de şcoală
lucrare să se facă în timpul de carturi la Deva a spiritului novator
In timpul optim optim şi în condiţii calitati
vU care au concurat. In
DEVA. Duminică dimi
Atenţia organizaţiei de sărnînţăril porumbului în ve superioare, respectîndu-se neaţa, locuitorii cartleru- majoritate, au v|rsţa sub si talentului Ieri, la sala Fondului plas
partid şi a consilluiui de con- timpul optim. In acest scop toate regulile agrotehnice a- lia Dacia din Deva au a- 12 ani. Primele trei locuri tic din Deva, s-a deschis ex
ducere din C.A.P. Silvaş este au fost luate toate măsurile tît la pregătirea terenului, slstat la un eveniment an loşt ocupate tn ordine Vizitatorul expoziţiei des sînt lucrate 1“, „îmi dau poziţia „Tehnica se învaţă
de elevii losll Cernió şl
îndreptată spre realizarea în- pentru ca această lucrare să cît şi. la însămînţarea po deosebit: primul concurs Dionisio Ambruş, din cla în anii de şcoală", cuprin
do carturi, organizat de
rumbului. La aceste rezul Casa pionierilor Deva, pe sa a V-a şi Florlnela Min- chise în sălile Liceului „De- seama că obiectul propus de zînd obiecte executate de
tate o contribuţie de seamă traseul din faţa liceului zat (ciaşa a rv-a). un cebal" din Deva (pînă în şcoală — legarea teoriei de către elevii din liceele in
dustriale şi de cultură ge
o au măsurile luate pentru nr. 2. ţ,a start s-au pre timp bun au realizat şl 19 aprilie) face cunoştinţă practică — s-a realizat", nerală, şcoli profesionale în
elevii Mllial Cucu, loan
zentat 21 de pionieri şl e- '
aici cu un nou univers ăl
„Am rămas impresiopaţă de
La ciubul din Vulcan buna organizare şl desfăşu levl din şcolile municipiu Matei şl loan Bard. şcolii, acela al muncii crea realizările obţinute în prac orele de practică tehnico-
rare a muncii, controlul şl
lui, menţbrl al cercului de
Merltd evidenţiată preocu
tovarăşului
Gheor-
autocarturl de la casa
îndrumarea activităţii de pe pionierilor. parea Ulman, instructorul toare de bunuri materiale. tica productivă şi de încli- prodiictivă. Sînt prezente
ghe
ogoare pe care le exercită Lupta cu secundele a cercului de autocarturl. Pentru că, sutele de expo npţiile de care dau dovadă exponate realizate la un
elevii, sub îndrumarea aten
nate atestă, înainte de toa
înalt grad de tehnicitate şi
Acţiunile vizează factorii de răspundere de la lipsită do emoţii, avlnd în FILIMON NELEGA te, orientarea şcolii româ tă a profesorilor" — spun precizie reflectînd preocu
lost viu disputată şl nu
comună.
instructor la Casa
neşti spre formarea deprin
unii vizitatori în cartea de
pări susţinute, idei origina
vedere că pionierii şl ele-
derii de a munci, de a crea,
pioniprilor Deva
aur a expoziţiei. Tot aici,
de a pune în valoare spi Ştefan Toma din Deva roa le în construirea unor ma
chete, aparate, unelte.
creşterea conştiin levulul, materializate în o- port pentru flori cu două tendinţa de realizare a u-
gă confecţionarea unui „su
ritul novator şi talentul e-
In general, se observă
Vă răspundem la înfrebare blecte utile şi frumoase în braţe din fier forjat..." pen nor exponate legate de spe
tru că exponatele, în majo
Exponatele,
timp.
acelaşi
cificul localităţii în care e-
\é\ oamenilor “ Dumitru Gagea — Mărti- Un ,grup de muncitori "de' to^te, începînd de la garni ritate, la puţin timp după ră activitatea tehnico-rpror
levii învaţă şi îşi desfăşoa
turile brodate — feţe de*
deschidere, au foşţ _yîndute,
expoziţia fiind cii vînzare.
mese şi 'şerveţele brodate în
ductivă. Astfel, Grupul şco
în care în ultimii cinci ani
neşti. Dacă N.I. nu v-a înfiat Ia I.E.C. Mintia, Munca pres pensie, dar numai în cazul motive populare sau florale Tot aici l-am întîlnit pe lar siderurgic Hunedoara
Plecînd de la preţioasele şedinţii comitetelor sindicale în timpul vieţii, nu aveţi tată de personalul din unită aţi realizat numărul de nor-r executate înţr-o plăcută şi vicepreşedintele cooperativei prezintă, printre altele, ma
îndrumări cuprinse în docu din raza oraşului. Dialogul drept la ajutorul de deces. ţile în care se lucrează fără me convenţionale stabilite de migăloasă cromatică —, la meşteşugăreşti „Mureşul" din cheta unei caje de lamina
mentele Congresului al X-lea s-a dovedit fructuos, condu- Petru Borza — Homorod. întrerupere (tură continuă) se adunarea generală a C.A.P. gingaşele bibelouri lucrate Deva, Beniamin Stoic, în- re în funcţiune, o aeroter^
şi programul educaţional al eînd în final la îmbunătăţi Viitoarea dv. soţie va avea va plăti ca ore normale de M.I. — Orăştioara de Şps. din beţe de chibrituri ori semnîndu-şi în carneţel ce mă etc. De frumoase apre
partidului, consiliul de con rea comportanientului, a cres dreptul la pensie de urmaş lucru, iar munca prestată pes Legea nu scuteşte pe niipeni paie, la o întreagă gamă de va. I-am solicitat părerea cieri se bucură uneltele e-
ducere, celelalte colective a- cut, gradul de corectitudine la împlinirea vîrstel de 55 te schimbul normal se va de la plata obligaţiilor la ca obiecte casnice şi decoratir despre expoziţie. „Sînt în- xecutate de către elevii Li
jutătoare, alături de direcţiu al vînzătorilor, prestigiul e- ani. plăti ca ore suplimentare. In re vă referiţi. ve din fier forjat — ade eîntat de tot ce văd — ne-a ceului industrial niinier De
nea clubului au căutat ca ac chipelor de control obştesc. Elena Căpiescu — Brad. cazul în care evidenţa tim Emil Marc — Ţărăţel, Da vărate obiecte de artă — declarat. Aici e înglobat va şi Şcoala profesională
tivitatea cultural-educativă de Asemenea acţiuni vor fi or Dacă soţul dv. legitim este pului lucrat se ţine lunar, toate cuiere, suport pentru flori mult talent şi inventivitate. Lupeni. Aceleaşi cuvinte se
masă să fie orientată în prin ganizate în continuare aproa angajat cu contract de mun orele efectuate peste numărul că nu lucraţi în C.A’P. nu şi luminări, oglinzi înrăma Voi recomanda meşteşugari pot spune şi la adresa ma
cipal în direcţia ridicării gra pe lună de lună. că pe durată nedeterminată, normal de ore din luna res puteţi beneficia de loţ în fo te şi multe, miţlte altele, la lor noştri să vină să vadă. chetelor reprezentînd un
dului de conştiinţă al oame Mai pot fi amintite şi alte are drept la alocaţie de stat pectivă se consideră ca ore losinţă perspnală. Acest 4rept garnitura de mobilă de bu Au ce învăţa. Ce-i frumos, puţ, o locomotivă de mină
nilor muncii. .'Xtenţia noastră acţiuni cu un bogat conţinut pentru copii. suplimentare şi se plătesc ca nu se rnoşteneşte, cătărie, la măsuţele şi tabur e frumos, şi place 1“. sau galerie (Liceul indusr
a fost îndreptată spre cunoaş educativ : dialogul cetăţenesc Dan Panţ — Sâlaşu de Jos. atare. Fac excepţie cei care Petru Adămescu — Beriu. reţele, ori barul-masă de şah, Subscriem cu plăcere la trial minier Petroşani), 0-
terea şi însuşirea de către „Cine nu se împacă cu mun Da, în anumite condiţii. Reve lucrează peste timpul normal Pentru obţinerea adeverinţei toate sînt argumente ale in toate aprecierile. Sînt me biectele din fier forjat (Li
oamenii muncii a politicii par ca se ceartă în cele din urmă niţi cu explicaţii. stabilit prin acte normative, de vechime în muncă pentru ventivităţii, creativităţii şi ritate de elevi şi profesori ceul Brad), mesele (Şcoala
tidului şi a programului său cu legea" ; „A fi în afara Maria Dăjulescu — Hobi- orele prestate în acest mod perioada la care vă referiţi, talentului elevilor şi cadre deopotrivă, Dar, credem, u- profesională de construcţii
educaţional, educarea mase muncii, înseamnă a fi în a- ţa. Potrivit art. 4, lit. b din se consideră ca ore normale trebuie să vă adresaţi Trustu lor didactice care-i îndru tilitatea în educarea gustu Deva), produsele de artiza
lor în spiritul patriotismului fara societăţii“; masa rotun Decretul nr. 285/1960, republi şi se plătesc în acest mod. lui judeţean de construcţii mă cu pasiune pe drumul lui pentru frumos şi efici nat (liceele Vulcan şi nr. 1
socialist şi al dragostei faţă dă pe tema : „Şcoala, fami cat, în cazul în care sînteţi loan I. Nicoicseu — Sălci- Deva. plin de satisfacţii al mun enţa unor asemenea mani Hunedoara). Mai expun Li
de partid şi popor, dezvolta lia, societatea şi rolul lor în angajată cu contract de mun va. Dacă aţi lucrat şi lucraţi, Josana Constantineşcu — cii. festări ar fi incontestabil ceul industrial de conslruc-
rea în conştiinţa fiecărui om educaţia tineretului prin că pe durată nedeterminată, aşa cum spimeţi, împreună cu Cîmpuri Surduc. Lucrînd sin Cine sînt semnatarii acesr mai mari dacă s-ar organi tii~Deva, şcolile profesiona-.
a înaltei răspunderi pentru muncă" ; ancheta „Cum te beneficiară de alocaţie pentru soţia în cadrul cooperativei gură în C.A.P. nu puteţi be tor valori de artă ? Elevii za o expoziţie permanentă "le minieră Gurabarza şi
îndeplinirea sarcinilor ce-i simţi ca profesor, medic, in copii sînteţi dv. pe timpul cît agricole de producţie, aveţi neficia de un lot în folosinţă liceului „Decebal", ai lice cu vînzare a obiectelor lu
revin la locul său de muncă, giner sau ţehnician, ţinere soţul este militar în termen. dreptul la un lot în folosinţă personală mai mare de 15 ari. elor nr. 2 şi pedagogic, ai crate de elevi, undeva pe U.M.M.R. Simeria.
Inipresia cu care vizitai
cultivarea şi promovarea a- absolvent ?". EinanoiI Ştefan — Brad. personală de pînă la 30 ari. Mariana P. — Certeju de şcolilor generale nr. 4 şi „vadul comercial'- al oraşu torul rămîne la ieşirea din
„Dr. Peti-u Groza", colecti
titudinii socialiste faţă de In cadrul activităţilor de Dacă dov<2diţi cu acte oficiale S.M. — Gurasada. Avînd o Sus. Nu mai aveţi dreptul. lui. Ideea nu este nouă. A- expoziţie este aceea a unui
muncă şi avutul obştesc. informare politică a maselor 24 ani lucraţi în grupa a Il-a, vechime în muncă do numai loan Bold — Prăvăleni. vităţile de elevi care au în ceastă expoziţie se cere, microunivers tehnic creat
drăgit noua sală de clasă —
Pentru a putea oferi oame s-a discutat despre : „Forma plus 4 ani serviciul militar, 12 ani puteţi beneficia, cînd prin calitatea ei, scoasă din de către elevi, fapt ce ple
nilor muncii din Vulcan a- rea şi dezvoltarea trăsăturilor puteţi să vă pensionaţi pen împliniţi vîrsta do 62 ani, 4a Amenda trebuie plătită. atelierul. O dovedesc expo tre pereţii şcolii şi dată în dează fericit pentru ideea
ceste cunoştinţe, pentru ca ei înaintate ale omului nou, ţe natele, fiecare în parte, a- patrimoniul de valori al „Tehnica se învaţă în anii
să le poată înţelege, nu nu lul major al educaţiei comu tru limită de vîrstă la 54 ani. pensie incompletă pentru lOAN VASILIE precierile — fără exagerare municipiului, Pentru că es de şcoală".
mai în prisma practicii, de la niste", „P.C.R. — exponentul Aiiţ-el Popescu — Hunedoa limită de vîrstă şi nu de a- VASILE AVRAM elogioase — ale vizitatori te, într-adevăr, o valoare.
lor : „Sînt, într-adevăr, ex
locul de muncă, ci înainte de fidel al intereselor şi voinţei ra. Reveniţi cu amănunte, în jutor social. de In Direcţia pentru probleme cepţionale", „Cu cîtă fineţe S. POP M. B.
de muncă şi ocrotiri sociale
Constantin Boştină — Min
special în legătură cu vîrsta
toate teoretic, în una din şe maselor largi de oameni ai tuturor copiilor. tia. Da. Aveţi dreptul la N. ZAMFIR
dinţele lunare de lucru ale muncii", ,,Politica externă a
consiliului, la care a fost in R.S.R. — factor activ de pro
vitat să participe şi organul movare a principiilor do bază Serviciul de rond
de partid, s-a stabilit că da ale dreptului internaţional“
toria fiecărui membru este să acestea făcînd parte din „Ca Se extinde reţeaua de alimentare cu apă
cunoască bine oamenii cu dranul politic" al clubului. ta de alimentare cu apă a
care stă de vorbă, să ţină Rezultatele obţinute pînă In preocupările pe aepst voarele de apă existente cu line din
oraşului, care va lega rezerr
seamă că aceştia sînt orga acum ne-au demonstrat că an ale Direcţiei judeţepe de comandanţilor
nizaţi în colective (pe atelie avem forţe şi mijloace prin gospodăţ-ie comunală şţ lo- reţeaua urbană de alimenta
caţivă figurează la Ipc de
re, pe formaţii de lucru, pe care activitatea noastră să frunte extinderea reţelei de re. Lucrări de acelaşi gen
criterii de prietenie, preocu capete un caracter de masă alimentare cu apă a oraşe şi de anvergură se desfă
pări de ordin extraprofesio- în direcţia formării omului lor şi municipiilor judeţu şoară în prezent în munici
nal etc.) şi mai ales de fap nou, cu înalte trăsături mo lui. Astfel, rcppnţ a fost U- piul Deva. Se află in stadiu formaţiilor civile de pompieri
tul că oricît am căuta nu e- rale, patriot înflăcărat, pe de tacată lucrarea de dublare a avansat construcţia conduc-
xistă două grupe la fel. Or, plin conştient de rolul său în
cunoaşterea acestor grupe, a societate. conductei de apă între Bar (ci de aducţiune a apei bru Comandanţii formaţiilor ci- ţie trebuie s-o acorde depozi
.nevoilor şi dorinţelor rpem- Spun acest lucru întrucît în tiz şi Hunedoara, conductă te dintre barajul Crişeni şi -■vilo de pompieri din cadrul telor şi magaziilor în care se
care va îmbunătăţi alimen
brilor lor, a viziunii pe care activitatea noastră se găsesc tarea cu apă a acestui mu staţia de tratare patiz. A- unităţilor Centralei minereu păstrează materiale inflamabi
o au despre propria lor via goluri, în sensul că nu sufi nicipiu. Şi la Brad au fost cepstă conductă are în to rilor neferoase Deva au ca ri le sau explozive.
ţă este faptul ce ne-a făcut cient şi întotdeauna apelăm tal, o lungime de 5 km. na din principalele obligaţii Depistarea şi înlăturarea la
ca să ne ferim de a organiza la capacitatea colectivă de începute lucrările la conduc- organizarea riguroasă a ser timp a surselor de declanşa
acţiuni formale. Oferim un creaţie, la potenţialul nostru viciului de rond. Organizarea re a incendiilor — defecţiuni
singur exemplu. şi cîteodată ne lăsăm împinşi,
aşteptînd vreo iniţiativă. De temeinică a serviciului de mecanice şi electrice provoca
S-a ridicat problema că e- asemenea, în activitatea clu rond are drept scop urmări
chipele de control obştesc nu bului trebuie să acţionăm şi PROGRAMUL UNIVERSITĂŢII SERA rea şi asigurarea respectării te din neglijenţă sau prin în
călcarea regulilor p.c.i. —
acţionează suficient de com mai mult pentru a înfăţişa regimului general de pază
petent asupra modului de de oamenilor muncii istoria glo LE DE MARXISM-LENINISM Deva contra incendiilor, precum şi presupun nu numai o bună
servire, de aprovizionare a rioasă a partidului, să asigu a regulilor specifice stabilite pregătire profesională a pom
magazinelor şi că, chiar dacă răm mai multă operativitate LUNI 17 APRILIE 1972 prin instrucţiunile Ministeru pierului care execută servi
se acţionează, cele consem în direcţia informării cu prin Economie anul II — dezbatere la tema Productivi lui Minelor, Petrolului şi Ge ciul de rond, ci şi o cunoaş
nate în procesele verbale nu cipalele evenimente interne tatea muncii sociale. In sala Centrului militar ologiei. De asemenea, el are tere temeinică a locurilor de
sînt soluţionate de către fo şi internaţionale şl să ne în judeţean. muncă din întreprindere. Pe
rurile competente. In acest dreptăm privirea spre orga Economie anul III — predare în sala comitetului mu scopul sesizării şl îndepărtă de altă parte acestuia i se
caz era necesar să acţionăm nizarea unor acţiuni de am nicipal de partid. rii la timp a deficienţelor ca cere o înaltă conştiinţă în
imediat la organizarea unei ploare pentru cunoaşterea de Construcţie de partid, anul I — dezbatere în sala Ca re pot pune în pericol anu sensul că trebuie să nu lase
acţiuni. Convocînd cîţiva către fiecare om al muncii binetului judeţean de partid. mite obiective economice. nimic necontrolat, să acţione
membri din consiliu, ne-am a legilor statului şi respec Filozofie anul III — predare în sălile Şcolii generale Una din obligaţiile pompie ze hotărît pentru înlăturarea
consultat asupra modului de tarea cu stricteţe a conţinu Dr. Petru Grozp. rului care execută rondul es neregulilor.
organizare şi astfel acţiunea tului lor. Istorie anul I — predare în sala mică a Consiliului te aceea de a nu trece în fu Pentru a-şi aduce o con
a fost pusă în program, sub In activitatea de viitor va popular judeţean. gă prin secţii, ateliere, depo tribuţie eficientă la apărarea
denumirea „Faţă-n faţă". Se trebui să dăm şi mai mult MARŢI, 18 APRILIE 1972 zite, ci să urmărească cu ma avutului obştesc comandanţii
întîlneau echipe de control viaţă uneia dintre condiţiile Economié anul I — predare în sala comitetului mu ximă atenţie toate locurile de formaţiilor civile de pompieri
obştesc, lucrători din comerţ, fundamentale pe care trebuie nicipal de partid. muncă, chiar şi cele care în
delegaţi din grupele sindica să le îndeplinească un acti Construcţie de partid anul II — dezbatere în sălile aparenţă nu prezintă pericol. trebuie să urmărească cu ma
le, casnice. Tema — să se vist cultural, aceea de bun Şcolii generale Dr. Petru Groza. Deosebit de important este ximă atenţie, cu toată răs
lucreze bine şi corect pentru organizator, înţelegînd prin Filozofie anul I — predare în sala Cabinetului jude însă ca el să controleze a- punderea şi exigenţa respec
a putea fi la nivelul exigen aceasta iniţiativă, disciplină, ţean de partid. tent instalaţiile de forţă şi tarea unor cerinţe între care
ţelor consumatorilor. A fost fantezie şi mult curaj în or Etică anul I — predare în sala mică a Consiliului lumină, dacă în ateliere se un loc important îl ocupă or
invitată să participe şi Comi ganizarea acţiunilor. popular judeţean. respectă instrucţiunile cu ganizarea temeinică a servi
sia de comerţ şi cooperaţie Etică anul III — predare în sala Comitetului jude privire la oprirea şi scoaterea ciului de ron4 pe toaţe schirn-
din cadrul consiliului popu NICOLAE BiLDEA ţean al U.T.C. de sub tensiune a maşinilor burile de după-amiază şi de
lar. conducăţori din între directorul Clubului sindicatelor Programul pentru toate secţiile începe la ora 18,00. şi instalaţiilor. Aceeaşi aten noapte.
prinderile comerciale şi pre Vulcan