Page 53 - Drumul_socialismului_1972_04

Proletari clin toate fările, uniii-văl Din partea Comitefuiui Centrat

ai Partidului Comunist Român,

a Consiliului de Stat,

a Consiliului de Miniştri

Comitetul Central al Parti­ In anul 1945, s-a încadrat
dului Comunist Român, Con­ în Partidul Comunist Român
siliul de Stat şi Consiliul de şi în Frontul Plugarilor, şi a
Miniştri ale Republicii Socia­ îndeplinit, pc rînd, diferite
liste România, cu adîncă du­ funcţii pe linia organizaţiilor
rere anunţă că, în ziua de 1.1 de masă şi do stat, ca pre­
aprilie a.c., a încetat din şedinte al comitetului pentru
viaţă, după o lungă şî grea reforma agrară, primar al co­
suferinţă, tovarăşul Andruţa munei, secretar al comitetu­
Ceauşescu. tatăl sccrotarului lui sindical agricol.
general al Partidului Comu­ A luat parte activă la crea­
nist Român, preşedintele rea şi dezvoltarea cooperati­
Consiliului de Stat, tovarăşul vei agricole dc producţie din
Nicolae Ceauşescu. Scorniceşli, în cadrul căreia
Născut în comuna Scorni- a muncit pînă la vîrsta de
ceşti, judeţul Olt, în anul 73 dc ani. Intre 1945—1960,
4 PAGINI - 30 BANI
ANUL XXIV. Nr. 5 372 DUMINICĂ 16 APRILIE 1972 189(1, tovarăşul Andruţa a desfăşurat o laborioasă ac­
Ceauşescu, ţăran sărac şi cu tivitate pe tărîm .social.
o familie numeroasă, în ciu­ Prin întreaga sa activitate,
da greutăţilor vieţii din acele prin exemplul său, şi-a cîş-
vremuri, a crescut şi educat tigat stima şi preţuirea cetă­
Gazetele - tribună politică a Acţiuni pe cei zece copii ai săi in ţenilor din comuna natală şl
spiritul muncii şi cinstei, o-
din comunele învecinate.
educative menici şi dragostei dc ţară. Stingerea lui din viaţă con­
De-a lungul vieţii sale, în
condiţiile regimului burghe- stituie pentru familie, prie­
tenii şi tovarăşii săi de mun­
zo-moşieresc, a avut toarte
atitudinii combative, principiale satele Ţebea şi Lunca, multe de suferit, a înfruntat că, pentru toţi cei care l-au
B.AIA DE CRIŞ. In
cunoscut, o grea şi dureroasă
teroarea jandarmeriei şi po­
din cadrul comunei liţiei burghezo-moşiereşti pen­ pierdere.
i Baia de Criş, au avut tru activitatea revoluţionară ★
Funeraliile vor avea loc în
sau în contextul de colec­ i loc ample acţiuni de depusă de fiul său, Nicolae ziua de luni, 17 aprilie, în
DAVID LAZĂR tivitate —, în modul lor de i popularizare a legi­ Ceauşescu, activitate pe care comuna Scorniceşli, judeţul
a gîndi şi acţiona, după cum lor intrate în vigoare. el a sprijinit-o cu toată con­
secretar al Comitetului judeţean vingerea. Olt.
au cunoscut un suflu proas­ Despre necesitatea cu-
Hunedoara al P.C.R. păt, creator, conţinutul, cali­ j noaşterii şi respectării
tatea şi eficacitatea activi­ j lor a vorbit tovarăşul
tăţii de partid, a organiza­ j Victor Oncu, procuror T E L E G R A M A
Organi/.aţia judcţcancă dc zatorică şi do muncă, acti­ ţiilor de masă şi obşteşti, i la procuratura judeţu­
partid, colectivele de mun­ vitatea laborioasă ce se des­ instituţiilor de cultură şi în- lui. Cu aceeaşi ocazie,
că hunedorene au fost an­ făşoară în acest an pentru văţămînt. A crescut nivelul i in satul Lunca, Eugen
gajate anul trecut şi se con­ folosirea intensivă a capaci­ de exercitare a rolului con­ Moga, directorul cămi- draga tovarăşe ceauşescu,
sideră şi mai angajate în a- tăţilor do producţie, spori­ ducător de către organele I nului cultural din Baia Am aliat cu adîncă durere vestea încetării din viaţă
cest an în amplul efort pen­ rea productivităţii muncii, şi organizaţiile de partid, de Criş, a expus celor a tatălui tău, Andruţa Ceauşescu, a cărui viaţă a fost un
tru transpunerea în viaţă a evidenţierea rezervelor şi metodele de muncă ale a- prezenţi semnificaţiile exemplu de muncă şi dăruire familiei sale, obştei în mij­
programului edificării socie­ resurselor existente în in­ cestora se integrează tot profunde ale vizitei de­ locul căreia a trăit şi pc care a slujit-o cu devotament.
tăţii socialiste multilateral dustrie şi agricultură şi ar­ mai organic în coordonatele legaţiei române de par­ In acest moment de grea încercare pentru line şi în­
dezvoltate. Acest efort crea­ monizarea lor mai plenară cu fundamentale ale muncii de Tinănil frezor Nicolae Sîrgliic. ele la Fabrica chimicii Orăştie, tid şi de stat condusă treaga familie, îţi adresăm, scumpe tovarăşe Ceauşescu,
tor s-a materializat, în pri­ cerinţele evoluţiei dinamice, partid — prin excelenţă po­ fruiuaş in proiliicţic pe anul 1971 şi evidenţiat lună dc lună In de tovarăşul Nicolae condolcanţele noastre cele mai sincere şi profunde. •
acest an, nu mai are nevoie de prez.entare pentru priceperea şl
mul an al cincinalului. în calitativ tot mai înalte ale litică şi educativă. hărnicia Iul in muncă. lată-I in exerciţiul funcţiunii, In atelierul Ceauşescu în statele a-
rezultatele de prestigiu ob­ economici româneşti. Rezul­ Impulsul dinamizator al reductor! al secţiei a IV-a sculărie. fricane. COMITETUL EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL
ţinute în industrie, agricul­ tatele din primul trimestru întregii activităţi din peri­ AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN
tură, la investiţii, în pro­ sint de bun augur pentru oada la care ne referim îl
gresele înregistrate în mo­ contribuţia cantitativă şi ca­ con.stituio ..tezele" din lu­
dernizarea învăţămîntului şi litativă care se aşteaptă na iulie anul trecut, elabo­
în Creşterea conţinutului e- din partea judeţului în a- rate de secretarul general
ducativ al activităţii cultu­ ceasţă nouă etapă a revolu­ al partidului, tovarăşul
rale de masă. Pentru orga­ ţiei noastre economico-so- Nicolae Ceauşescu : progra-^ Agerpres relatează
nele şi organizaţiile de par­ ciatc. mul partidului, adoptat do
tid, de masă şi obşteşti, a- Cînd vorbim do realizări, plenara Comitetului Cen­
nul 1971 a constituit o con­ do succese, obişnuim să e- tral din 3 — n o i e m b r i e A ÎNCEPUT află în faza do debitare a
fruntare complexă a poten­ videnţiem îndeo.sobi condi­ 1971, pentru îmbunătăţirea tablelor.
ţialului de dafuire, a capa­ ţiile materialo create, ex­ activităţii ideologice, ridica- SA FUNCŢIONEZE Se prevede ca în viitorii
cităţii de organizare şi mo­ perienţa organizatorică cîş- Zi de zi B La lofi Indicaforii SISTEMUL DE IRIGAŢII ani. .Şantierul din Brăila să
bilizare. un an în care la o ligată, ridicarea nivelului realizeze nave de mai ma­
seamă de produse industria­ de pregătire a cadrelor, fac­ (Continuare în oaa. o 2-a) CAI..AFAT — BAILEŞTI ro tonaj.
le de bază s-au înregistrat tori, dealtfel, de prim or­
cele mai substanţiale depă­ din. Există însă şi un alt Lynă de luni B La toate sortimentele CRAIOVA. — Cooperati­ INAUGURAREA • '
şiri din tot cursul cincina­ factor caro devine, pe zi ce Concurs pe tema; vele agricole de producţie
lelor ; judeţul Hunedoara trece, o tot mai puternică şi întreprinderile agricole PODULUI RUTIER
situîndu-se în primele rîn- forţă motrice a dezvoltării, de stat, situate în perime­ TEIŞ — TiRGOVIŞTE
durl ale întrecerii dintre ju­ a progresului — CONŞTl- „Contribuţia Româ­ LA E.M. PETRILA trul sistemului de irigaţii
deţele patriei noastre. INŢ.A. Anul trecut şi în a- Calafat — Băileşti, au înce­
TIRGOVIŞTE. — A fost
Realizările obţinute anul cest an s-au produs mutaţii niei socialiste ia put irigarea terenurilor. Po inaugurat podul rutier de la
trecut au prefaţat şi pre­ esenţiale în conştiinţa oa­ o suprafaţă de 4 000 ha, cul­ Teiş — Tîrgovişto. peste rîul
gătit, ca experienţă organi­ menilor — luaţi individual cauza păcii Experienţa valoroasă a sectorului V tivate cu grîu, sfeclă de za­ Ialomiţa. Podul, realizat do
hăr, lucerna şi altele, de colectivul întreprinderii dc
şi colaborării între către cooperatorii din comu­ construcţii speciale şi trans­
nele Poiana Mare, Seara de
popoare“ să fie generalizată în întreaga mină Cîmp, Piscu Vechi. Basa- port Bucureşti, are o lungi­
me de 250 m. cu o parte ca­
rabi, Maglavid şi Băileşti au rosabilă în lăţime do 8 m,
Sub auspiciile Comitetului Practica extracţiei la mine­ Un exemplu concludent în atins 700 kg/post. Interesul fost pompate cele dinţii ia caro se adaugă trotua­
Naţional pentru Apărarea Pă­ cantităţi de apă. Pregătiri
cii din Republica Socialistă le Văii Jiului a demonstrat această privinţă îl poate con­ precumpănitor atribuit for­ rele pentru pietoni. Con­
România s-a declanşat un — pe parcursul celor patru stitui sectorul V al E. M. Pe- maţiei în cauză îl vedem per­ intense pentru începerea iri­ strucţia acestui obiectiv pre­
nou concurs cu tema: „Con­ gaţiilor se fac în aceste zi­ zintă o deosebită importan­
tribuţia României socialiste la luni de activitate cu program trila. In anul trecut, colecti­ fect justificat; oamenii din le în toate unităţile. Potri­
cauza păcii şi colaborării In­ de muncă redus în schimburi vul de aici a rămas dator, în brigada lui Ţigăeru asigură ţă pentru crearea unor le­
tre popoare“. întrecerea, a de 6 ore la fronturile de lu­ raport cu sarcina de plan a- circa 40 la sută din întreaga vit prevederilor de plan, în gături lesnicioase între ora­
cărei tematică are la bază cru din subteran — că suc­ vută. cu peste 7 000 de tone capacitate do producţie a sec­ acest an urmează să fie iri­ şele Tîrgovişte, Sinaia şi
gate în Dolj aproape 100 000
Preţuirea muncii politica externă a partidului cesul aplicării în viaţă a noii la producţia de cărbune ex­ torului. Tot cam pe atunci ha. Ploieşti.
şi statului nostru, principiile
ei, prestigiul de care se bucu­
ră pe meridianele mapamon­ structuri organizatorice este trasă. După trecerea la noul s-a luat iniţiativa montării,
CAL.W. In arcîîtc zile, pre- Ilisio îîurduş, Sainsnn Ursulcs- dului, va prilejui fiecărui par­ condiţionat — şi-i firesc Să regim de lucru, muncitorii, în galeria de bază, a unui mo- CARGOU MARITIM
mergAtoarc: sărbătorii de 1 Mai, cu, loan Neme.ş, Iulian Sîrbu. ticipant o cunoaştere mai a- fie aşa — de materializarea inginerii şi cadrele medii teh­ norai pe cablu, menit să ame­
la U.V. Călan au avut Ioc adu­ mulţi alţii. Fruntaşii in Întrece­ dincă a contribuţiei României măsurilor concepute şi elabo­ nice de aici, in frunte cu co­ lioreze substanţial aprovizio­ DE 4 500 TONE
nări ale grupelor sindicale, cu rea socialistă de la U.V. Călan la colaborarea între popoarele VREMEA
caro prilej au fost înminatc di­ şi-au exprimat mulţumirea pen­ lumii. rate în acest scop. La locurile muniştii, au pornit să concre­ narea cu material lemnos a ÎN CONSTRUCŢIE
plomele şi insignele de munci­ tru stima şi aprecierea cu care Cele 15 întrebări la care de muncă unde se desfăşoară tizeze un program de măsuri, formaţiilor de lucru. Obiecti­
tori fruntaşi în întrecerea so­ sint In^'oiijuraţi de colectiv, participanţii sint chemaţi să o susţinută activitate politică minuţios întocmit, destinat să vul a prins contur real şi în LA BRAIL.A
cialistă pe anul 1971 unui nu­ s-au angajat ca în cins"»a /ilei răspundă se referă la defini­ PENTRU 24 ORE
rea esenţei etapei actuale a
măr de 76 muncitori şi 10 for­ internaţionale a muncii — 1 societăţii noastre, la ritmurile şi s-au adoptat cele mai co­ îmbunătăţească activitatea de lunile februarie şi martie a BR.ĂIL.X. — Pe cala şan­
maţii de lucru. Intre ccl a că­ Mai •— să-şi înzecească efortu­ respunzătoare măsuri tchnico- producţie, în special în direc­ funcţionat bine. Se cuvine să Vreme instabilă, cu cerul
ror hărnicie în muncă a primit rile pentru realizarea exemplară de creştere a unor producţii, organizatorice pentru rezolva­ ţia creşterii vitezelor de avan­ facem şi o remarcă : mono- tierului naval din Brăila a mai mult iioros. Temporar
asemenea preţuire se numără a sarcinilor de plan. la principiile politicii externe început montajul primului vor rădea precipitaţii sub for­
a României socialiste, la vizi­ rea operativă şi eficientă a sare Ia fronturi. Astfel, la în­ raiul a fost conceput de un
tele făcute de conducerea de cargou maritim de 4 500 to­ mă dc ploaie. Vlntul va sufla
partid şi de stat in unele ţări întregului complex de pro­ ceputul anului curent s-a re­ colectiv do inovatori din ca­ ne. Folosind documentaţia slab din siid-est. Temperatura
minimă va fi cuprinsă intre
In fiecare lună ale lumii, la propunerile gu­ bleme ridicate dc confrunta­ organizat şi s-a completat e- drul sectorului, sub coordo­ şi experienţa Şantierului 5 şi 7 grade, iar maxima in­
vernului român in Comitetul
pentru dezarmare ele. rea programului introdus cu fectivul brigăzii comunistului narea maistrului mecanic naval din Cialaţi, care rea­ tre 18 şi 20 grade.
Noua întrecere, care se des­ realităţile miniere, acolo unde Mihai Ţigăeru, în scopul ob­ principal Ciheorgho Domnişo­ lizează de mai mulţi ani
cu sarcinile îndeplinite făşoară pînă la 31 mai 1972 s-a acţionat intens in vederea ţinerii unei avansări lunare rii. O atenţie deosebită a a- astfel do nave, constructorii PENTRU URMĂTOARELE
(şi ale căici buletine de con­
curs SC pot procura prin co­ găsirii celor mai fertile căi de 80 de metri la abataj cu cordat-n organizaţia dc partid DOUA ZILE
mitetele de luptă pentru pare dc organizare a producţiei şi trepte răsturnate Efectul : în stimulării la mineri a dorin­ brăileni au redus clapa de
PKTROŞANI. Pe Ungă multi­ lucru. La finele lunii martie, judeţene, municipale şi orăşe­ a muncii, a folosirii cores­ luna februarie brigada res­ ţei de a îndeplini ritmic confecţionare a dotai iilor Vremea se menjinc insta­
plele sarcini de producţie, pe U.U.M. Petroşani a livrat pri­ neşti), va fi dotată cu 816 bilă la început, apoi se ame-
care le realizează lună de lună mul lot de 21 piloni de susţi- premii. Beneficiarii acestora punzătoare a capacităţilor pectivă a raportat o înaintare planul iar din partea condu- corpului navei cu 10 zile fa­ liorca/ă. Cerul va fi mai mult
cu deplin succes, colectivul de m;e, a căror montare pc tra­ pot deveni posesorii unor li­ productive, a utilajelor din a frontului do 81..1 metri, cu noros, favorabil averselor dc
muncă al Uzinei de reparat u- seu se efectuează în aceste zile. brete C.E.C. în valoare de la dotare şi a potenţialului li­ un spor do randament de 6.10 T. MORAR ţă do grafice. Următorul ploaie. Vintul va sufla in ge­
tilaj minier Petroşani efectuea­ Tot la U.U.M. Petroşani se vor 250 plnă la 25 000 Iei sau ai u- cargou din această serie se neral slab din nord-vest. Tem­
ză si alte lucrări pentru nece­ executa şi celelalte piese nece­ nor excursii: ..Turul Republi­ man, rezultatele pozitive nu kg pe post. In luna martie, peratura — staţionară.
sităţile Văii Jiului. După cum sare finalizării primului tcle- cii Socialiste România“. s-au lăsat aşteptate. depăşirea do productivitate a (Coniini.iare in pag. a 3-a)
se ştie, a început construcţia scaun în Valea Jiului, care-i
telescaiinului Petroşani — Pa- va duce pe amatorii dc frumu­
ring, care va asigura condiţii seţi montane din Petroşani in
optime de recrccrc şi destinde­
re oamenilor muncii din Valea decorul mereu verde şi ozonat
Jiului, Ia sfirşitul săptămînii de al înălţimilor Paringului.
Imperativoi actual a! activităţii în agricultură :
Intîlnire cu brigada
ştiinţifică
Prevederile au fost îndepiinlte Integra!
FALŞA. In cadrul acţiunilor partidului, în rele opt ţări a- BAIA DE CRIŞ. Ieri, tovară.şul Gbeorghe Toma, secre­ Mobilizarea loturor forţelor
cuUural-cducalivc ce se desfă­ fricane. Au conferenţiat, de a- tarul Comitetului comunal de partid Daia de Criş, ne-a in-
şoară în cinstea zilei de 1 ălai. scmenca, despre dezvoltarea a- iormat telefonic despre succesul dobindii de către coope­
intelectualii din comuna Balsa griculturii noastre în anii cinci­ ratorii din Rişculiţa la însăminlârile do primăvară.
s-au deplasat In satul Vălişoa- nalului, calculul electronic si ii- Datorită măsurilor luate de organizaţia de partid şi de
ra (Falşa). Cu acest prile.i. tiîitatea Iui, bolile sezonului de conducerea unităţii, in ziua de 15 aprililc a.c., s-a înche­
prof. Maria Gavrilá, Xicolae primăvară şi prevenirea lor. iat semănatul porumbului pe întreaga suprafaţă plai'.î'icaîă.
Gavrilă, loan Login şi asisten­ In continuare, brigada artisti­ Sub directa supraveghere a Inginerului şi proşertinîelui, io îosomîrilorea porymbyluî !
tul medical loan Ţăndău au că de agilatie din satul Poiana, mecanizatorii V'asdc Groza şi Victor Nicoară, cooperatorii
vorbit cetăţenilor localităţii a- prezentă în finala concursului Adam Faur, Nicolae Ccan, Traían Faur precum şi briga­
mintite despre vizita întreprin­ judeţean al brigăzilor artistice dierii Valeria Miclcan şi llie Faur au contribuit hoiărîtor
rlo agitaţie, si clţiva solişti de
să dc t o v a r ă ş u l xi^'oin«* muzică populară au prezentat la realizarea în condiţii optime a planului insăminţărilor
de primăvară. C.A.P. Rişculiţa este p»'irna unitate agricolă
Ceaiişescu, secretar general al un aplaudat speclatMl. cooperatistă din comuna Baia dc Criş care a încheiat insă- ContinuîncI să fio cap dc preşedintele consiliului inter- permite finalizarea lucrării slabe din cauza ncrcspectării
mînţarca porumbului. afiş pe agenda lucrătorilor o- cooperatist Brad, ne-a infor­ intr-un timp scurt. Termina- epotăi optime şi neaplicării
goarolor. însămîntarea porum­ mat că rezultate bune s-au i'ea semănatului înlr-o sei’ic tehnologiilor avansate de lu­
bului piilarizează întreaga a- înre.gistrat şi do către coope- de unităţi creeaz.i pi-emise cru. Intîrzieri la semănat se
tenţic a organizaţiilor do par­ lativele agricole din Brad, favorabile ca forţele să fio conslală şi la cooperativele
tid de la sate, a conducerilor Rişca şi /drapţi, unităţi caro concentrate la întreţinerea agricole din Săliştc, Bretea
unităţilor agricole, cadrelor au realizat semănatul pe 70- culturilor, astfel asigurîndu-se
PROGRAMUL UNIVERSITĂŢII SERA- tehnice, cooperatorilor şi me­ Română, Ostrov. Lunca Moţi­
canizatorilor. In cooperative­ lor. Turdaş şi altele. Evitarea
LE DE MARXISM-LENiNISM Deva le agricole unde munca s-a pierderilor din producţie obli­
organizat temeinic. folosin- gă conducerile cooperativelor
LUNI 17 APRILIE 1972 9 IN UNELE COOPERATIVE SEMĂNATUL S-A ÎN­ agricole rămase în urmă să
Economic anul 11 — dezbatere la tema Productivi­ du-se cu randament sporit CHEIAT SAU SE APROPIE DE SFIRŞIT nu mai îngăduie nici o clipă
tatea muncii sociale. In sala Centrului militar timpul favorabil şi mijloacele de răgaz la însămînţarca po­
judeţean. mecanice aflaie Ia dispoziţie, ® RESTANTELE - GRABNIC RECUPERATE ! rumbului, să ia măsuri ener­
Economie anul III — predare în sala comitetului mu­ semtmatul porumbului s-a în­ 9 AZI TOATE MAŞINILE SA FUNCjlONEZE DIN PUN gice pentru ca în fiecare zi,
nicipal dc partid. cheiat sau se apropie de sfîr- inclusiv duminica, să se lu­
Construcţie dc partid, anul I — dezbatere în sala Ca­ şit. Exemple pozitive în acest creze în cîmp cu toate forţe­
binetului judeţean de partid. sens sînt oferite dc C..'\.R. le şi mijloacele mecanico
Filozofic anul III — predare în sălile Şcolii generale Archia şi Dineu Mare, unde 90 la sută din suprafeţele sta­ aflate la dispoziţie.
Dr. Petru Groza. lucrarea amintită s-a termi­ bilite. in 1-2 zile fiind posibil baze temeinice recoltei viitoa­
Deoarece, faţă dc ai'ansul
Istoric anul I — predare în sala mică a Consiliului nat. I.,a finalizarea acţiunii să se îndeplinească integrai re. (alcndarislic al timpului, sta­
pe cele 147 hectai'c ale C.A.P
popLilar judeţean. planul. Sînt meritorii, do a- Firesc ar fi ca în toate coo­ diul însămînţării porumbului
MARŢI, 18 APRILIE 1972 Dineu Mare este de remarcat semenea, eforturile depuse la perativele agricole semănatul
Economic anul 1 — predare în sala comitetului mu­ aportul substanţial al meca- cooiierativele agricole din porumbului să se desfăşoare nu poate fi considerat satis­
nicipal ele pai tid. nizatoMlor Nicolao Şerban. cu maximă operativitate. Din făcător, este imperios nece­
Construcţie dc partid anul II — dezbatere în sălile Dumitru Daja, Ion Botescu şi Tîmpa, Orăştioara do Jos, păcate, sint unităti în caro sar ca azi cooperatorii şi me­
Peştişu Marc, Buituri, Hărău,
.Şcolii generale Dr. Petru Groza. Ion Roşu, din secţia de me­ declanşarea lucrării s-a tără­ canizatorii să lucreze din plin
Filozofic anul I — predare în sala Cabinetului jude­ canizare condusă dc Dumitru Orăştioara 'de Sus. Romos, Ro- gănat nepermis de mult, a-
moşel — să amintim doar
ţean do partid. cîteva unităţi —, unde semă­ ceasta influenţînd negativ ne ogoare, consiliile populare
Etică anul I — predare în sala mică a Consiliului Filimonescii. al cooperatorilor natul porumbului se află în- soarta producţiei, diminuind-c roniunale avrnd datoria să sc
popular judeţean Ana Boşorogan, Aurel Bran, tr-un stadiu avansat, la fie­ zilnic cu zeci de kg la hee preocupe i’uleaproapc dc rea­
Etică anul III — predare în sala Comitetului jude­ Maria Păsculescu şi al briga­ care dintre acestea rămînînd tar. Asemenea calcule nu şi-au lizarea vitezelor zilnice plani­
ţean al U.T.C. Mecanizatorul Vasile Pienar dovedeşte pricepere şi hărnicie dierului Apostol Căndroi. de însămînţat, pînă ieri, cîte făcut însă cooperatorii din
Programul pentru toate secţiile începe la ora 18,00. la semănatul porumbului pe ogoarele C.A.P. Sintandrei. Răduleşti unde, an de an, re­ ficate dc către fiecare unita­
Inginerul Mircea Oprişa, 20-60 de hectare, ceea ce coltele de porumb au fost te agricolă cooperatistă.