Page 50 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 50
|jUilUUUM.^ltMWgW!l.l'ltaiWttVMWW
1 ■Mwywţii,mjJ*'"M-wiic»'‘'"'"'»i.y!ţg3 wagjBJimiwii'mwinJ-iw» i .iijMjxJtiaBLiiMJMttiiwtMauwiit wmi* juwmii>.i..iihw
DRUMUL SOCIALISMULUI 6 Nr, 5 371 • SIMBÀTÂ 15 APRILIE 1972
(Ufinara din png. 1) ¡ji caracterizează în slujba pro ţa că numai prin munca în nez cu acest prilej este fap faptul că şi această vizită, ca zc puternice). Ceea ce v-a^
gresului societăţii, a făuririi frăţită a tuturor celor care tul că tineretul, la fel ca în şi altele, ca întreaga noastră dori vouă şi întregului tine
se importante au fost reali bunăstării şi fericirii întregu s-au născut şi trăiesc pe aces tregul popor, sprijină în rnod politică externă, a confirmat ret este ca să vă prezentaţi partidul şi statol nos
la acest centenar cu fruntea d e
zate şi în agricultură. Putem lui popor, te meleaguri — români, ma unanim politica externă a încă o dată justeţea polilir
spune, deci, că avem toate In orîndulrea noastră, cri ghiari, germani, sîrbi şi de al României îndreptată spre co cii internaţionale a României, sus, ca cetăţeni ai unei pa
condiţiile pentru a înfăptui teriul fundamental de apreci te naţionalităţi — se poate re laborarea cu toate ţările so a demonstrat că, pe toate me trii libere, care au construit
cu succes sarcinile planului ere a omului îl reprezintă aliza cu succes progresul ne cialiste, cu popoarele care au ridianele, România are prier societatea comunistă, ca cetă
cincinal 1971-1975, ceea ce va activitatea socială utilă—mun întrerupt al patriei noastre păşit pe calea dezvoltării in teni buni, de nădejde — şi ţeni care şi-au făcut pe de
ridica România pe o treaptă ca ; numai muncind cu râv comune — România socialistă. dependente, cu toate statele că, la rîndul său. România plin şi în toate împrejurările
nouă de dezvoltare economl- nă, In fabrici şi uzine, pe (Aplauze puternice). lumii, fără deosebire de o- SG afirmă ca un prieten ds datoria faţă de partid, faţă de
că-socială, va creşte bună .şantiere de construcţii, pe o- Pregătindu-se temeinic pen rînduire socială. Considerăm nădejde al tuturor popoare patrie, faţă de cauza socia-
starea materială şi spirituală goarele ţării, în unităţile de tru muncă şi viaţă, unit în că în actuala epocă a revo lor care luptă pentru dezvol lismiilui şi comunismului.
a întregului popor. (Aplauze cercetare şi învăţămînt, tn idealurile şl aspiraţiile sale de luţiei tehnico-ştiinţifice, par tarea lor independentă. (A- (.Vplauze puternice, urale, o-
puternice, prelungite). toate domeniile producţiei ma a servi patria socialistă, tine ticiparea la diviziunea inter plauzc puternice). vatii ; se scandează : „P.C.R.-
Un rol importatei în dezvol teriale şi spirituale, aflîndu-se retul trebuie să fie prezent, să naţională a muncii, colabo- In acest spirit este nece P.C.R." : „Ceauşescu-P.C.R.").
tarea patriei noastre, în fău în pţâmele rinduri ale con lucreze acolo unde îl solicită rarep rnul ti laterală cu toate sar ca şi Uniunea Tineretu Vîrsta de 50 de ani mar
rirea societăţii socialiste mul structorilor socialismului din interesele dezvoltării societă statele este un factor de o lui Comunist să acţioneze şi chează maturitatea gîndirii
tilateral dezvoltate, îl au Jn- ţara noaştră, tineretul se va ţii, să contribuie prin mun deosebită importanţă pentru mai intens pentru dezvolta politice, ceea ce este un lucru
văţămintul, ştiinţa, cultura — putea afirma din plin, îşi va ca sa entuziastă la înflorirea progresul fiecărei ţări, pen rea colaborării cu organiza foarte bun. Aş dori însă să-i
tru asigurarea unei politici
ţiile de tineret, cu întregul
factori primordiali pentru face cu adevărat datoria fa oraşelor şl comunelor de pe de pace şl colaborare pe recomand Uniunii Tineretului
progresul întregii ţări. Toc ţă de patria sa socialistă, faţă întreg cuprinsul patriei. la planeta noastră. (Vii aplau tineret, pornind de la faptul Comunist de a ţine perma întreaga vizită a conducă rent do sistemul lor politic
mai de aceea partidul a luat de propriul său viitor. Consti dezvoltarea armonioasă şi ze). că în viaţa internaţională ti nent seama de bogata sa ex torului partidului şi statu şi social, contribuind prin
neretul constituie o uriaşă
In pltimii gni noi măşuri tuie, de aceea, o înaltă înda progresul economico-social al Consecventă acestei politici. forţă, în continuă mişcare — perienţă, de a rămîne în per lui nostru, tovarăşul Nicolae aceasta la ridicarea presti
pentru perfecţionarea şl îm- torire a Uniunii Tineretului tuturor judeţelor, la înfăptui România va face tqtul şi în şi că unirea eforturilor sale manent o organizaţie tînără, Ceauşescu, în ţările de po giului socialismului în lu
bijn^tăţirea actlvităţiii de In- Comunist de a educa tineretul rea măreţulpi program de ri viitor pentru a-şi aduce con are un rol hotărîtor în dez nu numai prin media anilor continentul Africii a fost şi me. Dezvoltînd relaţii de co
văţămînt, pentru dezvplta- în spiritul respectului şi al dicare generală a ţării pe noi tribuţia la afirmarea princi voltarea vieţii internaţionale membrilor săi, ci, în primul o puternică manifestare a laborare cu toate statele,
reg activităţii ştiinţifice, pen dragostei de muncă, al do trepte ale civilizaţiei socia piilor noi în relaţiile inter pe calea progresului, a păcii rind, prin concepţia despre .sentimentelor de prietenie pe baza recunoaşterii şi
tru îmbunătăţirea activi rinţei de a închina patriei, liste. naţionale dintre state — ale şi socialismului. (Aplauze pu lume şi viaţă, prin felul în şi solidaritate internaţiona respectării stricte a princi
tăţii cultural-educatiye. In poporului, întreaga sa activi Trebuie să înţelegeţi, dragi egalităţii în drepturi, respec ternice, prclupgite). care îşi va desfăşura întrea liste dintre poporul român piilor independenţei şi su
acest sens, hotărîrile pleria- tate, toate cunoştinţele şi tovarăşi, că socialismul şi co tului, independenţei şi suve In ce o priveşte. România ga activitate şi va milita şi popoarele africane. veranităţii naţionale, a ega
rel Comitetului Central din priceperea sa. (Vii aplauze). munismul se construieşte, şi ranităţii naţionale, neameste va face totul şi în viitor pen pentru făurirea tinerei orîn- Ne bucură nespus de mult lităţii depline în drepturi şi
noiembrie 1971 reprezintă un Pentru a se putea achita de trebuie construit în toate o- cului în treburile interne, a- tru întărirea unităţii tuturor duiri comuniste în România. că în timpul acestei vizite neamestecului în treburile,
adevărat program de formare înaltele răspunderi ce le re raşele şi satele patriei noastre vantajului reciproc. ţărilor socialiste, a tuturor (Aplauze puternice, îndelung ,s-au pus bazele unei coope interne, ale colaborării prie
a omului nou, de afirmare în vin faţă de societate, tinerii şi voi trebuie să fiţi prezenţi Vom acţiona cu toată fer forţelor antiimperialiste, pen repetate ; urale). rări şi colaborări tot mai teneşti şi avantajului reci
toate domeniile de activitate trebuie să se pregătească te peste toţ. (Aplauze pnternipe, mitatea pentru a se pune ca tru ca, o dată cu preocupa Doresc Uniunii Tineretului strînse şi mai trainice, mai proc, excluderea folosirii
a principiilor eticii şl echi meinic pentru muncă, pentru prelungite ; se scandează : păt politicii imperialiste de rea pentru progresul general Comunist, aşa cum se spune fructuoase între România şi forţei şi ameninţării cu for
tăţii comuniste. (Aplauze pu viaţă, să înveţe şi să-şi în „Ceauşescu-P.C.R.", „Ceauşescu forţă şi dictat, colonialismu pe calea înfăptuirii hotărÎT în poveste, o tinereţe fără ţările africane vizitate. In ţa şi rezolvarea tuturor
ternice). In toată această ac suşească profunde şi multila şi poporul"). lui şi neocolonialismului, rilor Congresului al X-lea, bătrîneţe — şi atunci, fiţi si cadrul schimburilor de ve problomelcr litigioase pe ca
tivitate, este acordată o aten terale cunoştinţe, să asimi Sîntem la o adunare festi pentru a se renunţa la forţă să ne aducem şi mai deplin guri, că organizaţia voastră deri care au avut loc cu a- lea tratativelor, ţara noas
ţie deosebită tineretului, for leze tot ceea ce au creat mai vă — şi de obicei în aseme sau la ameninţarea cu forţa contribuţia la înfăptuirea li se va bucura de încredere şi cest prilej între solii popo tră pune la baza acestor re
mării şi educării sale, pqnr de preţ poporul nostru, în nea prilejuri se vorbesc nu în relaţiile dintre state, în nei politici de colaborare în va fi urmată întotdeauna de rului român şi conducătorii laţii stima, încrederea şi
tru că tocmai el este acela treaga umanitate de-a lungul mai lucruri bune. Şi intr-a soluţionarea' diferitelor pro tre toate naţiunile lumii. (A- întregul tineret. (Aplauze popoarelor africane, în de respectul reciproc. Promo
care va trebui să ducă mai veacurilor In domeniul cu devăr avem multe realizări bleme internaţionale. Consi plauze puternice). prelungite, se scandează: claraţiile comune şi celelal varea acestor principii a
departe opera începută de noaşterii. Edificarea noii orîn- cu care ne putem mîndri. derăm că Interesele tuturor „P.C.R.-P.C.R." : Ceauşescu- te documente semnate s-au făcut şi face să crească tot
înaintaşi şi contemporani, fă duiri sociale — operă de u- Dar nu putem şi nu trebuie popoarelor cer înfăptuirea u- Dragi tovarăşi şi prieteni, P.C,R.‘'). exprimat opinii şi puncte de mai mult prestigiul interna
clia civillzaţipl socialiste şi riaşă amplqare şi complexi să uităm niciodată că în ac riei politici de colaborare pe ,:Vniversînd cinci decenii de vedere comune sau conver ţional al patriei noastre, să
comuniste. (Aplauze puternir tate — nu poate fi concepu tivitatea noastră mai sînt şi baza principiilor sus-amintite, luptă revoluţionară. Uniunea Manifestarea caldă, entu ne cîştigăm noi prieteni pe
ziastă din această sală, care
ce, prelungite). tă decît pe baza ştiinţei ce lipsuri, că mai avem de în de respectare a dreptului fiCT Tineretului Comunist face un ştiu că exprimă gîndurile în gente cu privire la un larg toate meridianele globului,
vins multe greutăţi. In acest
bilanţ strălucit de realizări
cărui popor de a-şi hotărî
Este cunoscută preocuparea lei mai avansate ; de aceea .sens, trebuie să menţionez că soarta aşa cum o doreşte. (.At în organizarea şi conducerea tregului nostru tineret, de cerc de probleme ale rela Toţi cetăţenii comunei
partidului şi statului nostru însuşirea şi stăpînirea ştiin în activitatea Uniunii Tine plauze puternice, prelungite), tineretului, în lupta de eli devotament faţă de partid şi ţiilor bilaterale şi ale situa noastre au urmărit cu viu
pentru perfecţionarea contir ţei şl tehnicii moderne, a re retului Comunist mai sînt N-aş putea să nu menţior berare socială şi naţională, faţă de patrie, întăreşte con ţiei internaţionale actuale.
nuă a conducerii tuturor sec alizărilor celor mai noi aie încă o serie de lipsuri, îndeo nez totuşi că sîntem preocu-r în construirea orînduirii so vingerea rnea, a conducerii de Ţara noastră — ţară so interes vizita solilor popo
toarelor de activitate, pentru gîndirii şi creaţiei umane con sebi în ce priveşte munca e- păţi de intensificarea bom cialiste, de fidelitate nestră partid şi de stat, că Uniunea rului nostru în Africa, fi
dezvoltarea democraţiei socia stituie o cerinţă primordială ducativă. de pregătire a tine bardamentelor Statelor Unite mutată faţă de Partidul Co Tineretului Comunist este o cialistă din Europa — pro ind tot timpul cu inima şi
liste, de a asigura participa pe care societatea noastră so retului pentru muncă şi via •în Vietnam, că dorim să afir munist Român, faţă de poli organizaţie care îşi va face movează în mod coii.secvent gindul alături de ei.
rea tot mai intensă a tuturor cialistă o pune în faţa tinerei ţă. Este necesar să se curme măm încă o dată dorinţa po tica sa marxist-leninistă. (A- întotdeauna datoria, că în o politică externă activă,
oamenilor muncii la conduce generaţii. Numai prin muncă cu hotărîre atmosfera de au- porului român de a se pune plauze puternice, se scandea treaga tînără generaţie a militînd pentru statornicirea
rea întregii vieţi economice asiduă, înzecindu-şi eforturi tomulţumire călduţă, de es capăt acestor bombardamen ză „Ceauşescu-P. C. R.“, României socialiste va fi un REMUS MICLEAM
şi sociale. Şi aici tineretul es le pentru a învăţa, pentru a tompare a neajunsurilor şi te, războiului împotriva po „Ceauşescu şi poporul"). participant şi mai activ la în unui nou tip de relaţii în primarul comunei
te un participant activ — şi pătrunde cit mai adine în de nesocotire a cerinţelor ti poarelor indochineze, de a se In sală sînt prezenţi „tir făptuirea programului elabo tre ţări şi popoare, indife- Vaţa de Jos
el trebuie să-şi spună cuvîn- tainele cunoaşterii, tineretul neretului, trebuie să se ac ajunge la o soUţţie rapidă neri" care la înfiinţarea rat de Congresul al X-lea al
tul cu fermitate, să acţioneze se va putea achita în bune ţioneze cu mai multă ferml- de încetare a războiului şl U.T.C.-ului aveau vîrsta voas partidului, a măsurilor pri
pentru înfăptuirea în viaţă a condiţiuni de îndatoririle tot iate şi intransigenţă revolu de a fi lăsate popoarele In- tră. (Aplauze puternice). Sînt vind dezvoltarea multilatei-ală
tuturor hotărîrilor şi măsuri mai mari pe care le ridică ţionară în întreaga activita- dochinei să-şi soluţioneze prezenţi, de asemenea, şi ti a patriei, pe drurnul socialis
lor de perfecţionare a activi conducerea întregii vieţi soci le. (Vii aplaqze). problemele aşa cum o doresc, neri care au intrat în de mului şi comunismului. (A-
tăţii economice şi sociale. ale, dezvoltarea producţiei, După cum vedeţi, sînt în fără nici un amestec dinafa cursul anilor şi au lucrat în plauzc puterpice, urale ; se
Făurirea societăţii socialis ştiinţei şi tehnicii, a culturii ţelegător şi critica este des ră. (Aplauze prelungite). rîndurile Uniunii Tineretu scandează : „ C e a u ş e s c u - Primăvara acestui an ne-a se facă auzite şi înţelese de
te multilateral dezvoltate şi. noastre socialiste, progresul tul de dulce şi ea, dar mă Sîntem, de asemenea, preo lui Comunist, devenind a- P.C.R ", „Ceauşescu-P.C.R."). prilejuit — prin vizita pur către toţi elevii, pentru că
In perspectivă, a cpmunis- general al societăţii, va putea veţi înţelege, tovarăşi. cupaţi pentru o soluţie poli poi activişti ai partidu Crez Uniunii Tineretului tătorului soliei de prietenie numai aşa vom reuşi să for
După cum se ştie. critica
rnnlui în România impune u- fi la înălţimea exigenţelor şi autocritica constituie un tică, pe baza rezoluţiei Con lui nostru. (Aplauze pu Comunist, tuturor uteciştilor, şi pace a poporului român,
nirea eforturilor întreguiul noi şi mereu crescute ale siliului de Securitate, în con ternice). Privind în sa întregului tineret noi şi noi măm, la tinerele vlăstare,
popor. In această uriaşă ac civilizaţiei materişle şi spiri factor dinamizator în lupta flictul din Orientul Mijlociu. lă îmi amintesc de anii siiccese în întreaga activitate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, convingeri forme despre po
împotriva lipsurilor, a ve
tivitate creatoare, cţe afirma tuale pe care o făurim. chiului în societate şi pentru De asemenea, considerăm că cînd am intrat în rîndurile în intensificarea eforturilor pe continentul african — un litica plină de înţelepciune a
re a principiilor comuniste Tineretul îşi va putea va îmbunătăţirea întregii acţivi- este necesar să intensificăm U.T.C.-ului : eram cam di? pentru însuşirea ştiinţei şi minunat prilej de înţelegere partidului nostru. Şi, pentru
în toate sectoarele vieţii so lorifica în mod creator cu tăţi, pentru afirmarea nou eforturile şi, împreună cu vîrsta pionierilor de astăzi. culturii ccloi mai avansate, şi pătrundere a tezelor par
ciale, tinerei generaţii îi re noştinţele sale — în slujba lui în toate domeniile vieţii alte state socialiste, cu toate Noi. cei care am lucrat în spre a deveni cetăţeni de nă tidului riostru cu privire la că deţin şi funcţia de pre
vine un rol de cea mai mare progresului multilateral al so sociale. De aceea este nece statele europene, să grăbim rîndurile tineretului comunist dejde ai patriei, constructori şedinte al comitetului muni
importanţă. Sîntem convinşi cietăţii — numai însuşindu-şi sar ca în activitatea organi începerea pregătirii conferin în decursul anilor, ştirn ce a minunaţi ai socialismului şi politica e.xternă. Am încer cipal pentru cultură şi edu
că ea îşi va îndeplini cu cin şi stăpînind temeinic materi zaţiilor de tineret, critica şi ţei general-europene. Consi reprezentat Uniunea Tinere- comunismului în România ! cat aceleaşi sentimente de caţie socialistă, mărturisesc
ste această misiune de onoa alismul dialectic şi istoric, autocritica să se manifeste, derăm necesar, în acest sens, tului Comunist, ştirn şi cite (.Vpţanzc îndelungate, urale, bucurie şi mîndrie patrioti
re. (Aplauze îndelungate). concepţia despre lume şi via dacă se poate spune aşa, ca de a se ratifica tratatele din greutăţi au trebuit învinse. se scandează : „Ceauşescu- că, toţi cetăţenii patriei , Cii mă voi strădui eu întrea
Dar averri satisfacţia pprti-
Voi. dragi prieteni tineri, ţă a partidulid posţru comu în propria casă. tre Uniunea Sovietică şi P.C.R."). ga putere de muncă, pentru
sînteţi. împreună cu toţi oa nist, care-i dă o perspectivă Uniunea Tineretului Comu R.F.G., precum şi dintre Po cipînd la această glorioasă a- Vă doresc tuturor, celqr noastre, atunci cînd acei oa ra, împreună cu celelalte
lonia şi R. F. a Germaniei —
niver.şare — să spunem că.
menii muncii, făuritori activi ejară asupra evoluţiei vieţii nist este o organizaţie revo aceasta constituind un factor aşa cum s-a priceput, fieca prezenţi la această adunare, meni de pe continentul afri forţe intelectuale din Deva,
ai societăţii celei mai înain şi societăţii, asigură înţelege luţionară şi întreaga istorie important pe ca]ea destinde re şi-a făcut datoria faţă de întregului tineret o viaţă îrn- can şi-au exprimat gîndu
tate şi umane din istoria o- rea legilor şi cerinţelor obiec a sa este o adevărată epo rii şi securităţii în Europa. cauza poporului, de cauza holşugaţă, fericită, multă să rile şi adeziunea lor faţă să facem cunoscute oameni
menirili voi veţi avea ferici tive ale dezvoltării sociale. pee de luptă revoluţionară. (Vii aplauze). revoluţiei, faţă de cauza fe nătate ! lor muncii, prin mijloacele
rea de a trăi în epoca civi Tineretul iiostru de astăzi Sărbătorirea semicentenarului Am vorbit la întoarcerea ricirii întregii noastre naţi (Aplauze şi ţiralc puterni de frumoasele rezultate ob şi forrnele activităţii politi
lizaţiei conmniste, de a vă s-a născut şi' trăieşte într-o Uniunii Tineretului Comunist din vizita în cele 8 ţări afri uni. (Aplauze puternice, se ce. întreaga asistenţă, în pi- ţinute de poporul român în co-educative şi culturale de
bucura de toate roadele ma societate nouă, eliberată de trebuie să ducă la o îmbu cane despre constatările fă scandează : „P.C.R.-P.C.R.“). ciparc, ovaţionează minute în opera de construire a socie
teriale şi spirituale făurite viciile morale generate de nătăţire generală a activită cute şi despre dorinţa Româ Voi tinerii care participali şir pentru Partidul Comu masă, problemele legate de
prin mupca poporului, prin inegalitatea socială a lumii ţii tuturor organizaţiilor de niei şi a acelor popoare de acum la a 50-a aniversare veţi nist Român, pentru Comitetul tăţii noi şi faţă de politica politica internă şi externă a
mimca voastră însăşi. burgheze, de relaţii de ex tineret. Nu trebuie să uităm a dezvolta o colaborare rod participa, fără nici o îndoia (Central, pentru secretarul ge- noastră externă, de respect partidului nostru, preţuirea
Qrînduirea comunistă de ploatare. Tineretului trebuie niciodată că tineretului îi nică. Ceea ce aş dori să men lă, şi la centenarul Uniunii peral al partidului, tovarăşul şi colaborare cu toate po de care această creatoare şi
mîine va fi aşa cum reuşim să-i fie caracteristice purita sînt caracteristice îndrăznea ţionez şi de data aceasta este Tineretului Comunist, (.“iplau- Nicolae Ceauşescu). poarele lumii care doresc
să o intuim şi o dăltuim azi. tea morală, dorinţa de per la, iniţiativa, spiritul nova să-şi făurească o societate înţeleaptă politică se bucură
tor, revoluţionar în transfor
Aş putea spune că depinde şi fecţionare continuă, de însu marea societăţii şi a omului ; nouă. în toate ţările de pe ma
de voi cum va arăta orîndui- şire a unor trăsături morale de aceea şi el trebuie să fie pamond. Stima şi afecţiunea
rea comunistă în care veţi proprii societăţii socialiste în primele rinduri ale luptei Din cuvîntările rostite de sinceră manifestate de po
munci şi veţi trăi. De aceea cinstea, simţul datoriei civi peptru afirmarea noului în .secretarul general al parti
vă chem, dragi prieteni tineri, ce şi al dreptăţii sociale, gri societatea socialistă din Ro dului am desprins multe în poarele africane faţă de so
de a urma neabătut politica ja şl respectul faţă de intere mânia. (Urmare din pag. 1) Minute în şir, întreaga asis hotărîrea de a-şi dedica e- văţăminte, dar mai cu sea lia română sînt cele mai e-
generală a Partidului Comu sele colectivităţii, de avutul IJniunea Tineretului Comu tenţă aclamă. Se ovaţionea nergiile, capacităţile crea locvcnte mărturii ale preţui
nist Român, de a învăţa şi a obştesc, aspiraţiile spre mai nist trebuie să Ricreze astfel Moghioroş, Ivanca Rudenco, ză „ C e a u ş e s c u - P . C . R . " , toare şi pasiunea do muncă mă ideea că oamenii de pe rii şi prestigiului de care so
vă pregăti pentru a putea fi bine, mai frumos. Uteciştii incit să constituie cadrul or Lenuţa Doreanu, Emmerich „Ceauşescu şi poporul". operei constructive a po întreg globul pămîntesc tre
participanţi cit mai activi la şi toţi tinerii patriei noastre ganizat pentru punerea în Stoffel, veterani ai mişcării Tovarăşul Marţian Dan a porului român, care, sub buie să trăiască în bună în bucură ţara noastră, stat ce
edificarea societăţii de azi şi trebuie să se situeze pe po valoare a tuturor calităţilor comuniste şi de tineret din prezentat apoi expunerea „a conducerea partidului, edi ţelegere şi armonie. păşeşte viguros pe calea so
de mîine. Parafrazând pe Bo- ziţiile cele mai înainţate ale tinerei generaţii, să constituie ţara noastră, Traian Ştefă- 50-a aniversare a creării fică societatea socialistă cialismului.
linlineanu am putea spune : luptei dintre vechi şi nou, să cea mai înaltă şcoală de edu nescu, secretar al C.C. al U.T.C.". multilateral dezvoltată. Ca profesoară şi directoa
La propunerea prirnului
„Viitor comunist de aur fie un sprijin de nădejde al care revoluţionară a tinere U.T.C., preşedintele Uniunii secretar al C.C. al U.T.C., Adunarea ia .sfîrşit în a- re a unei şcoli ce numără Prof. MARIA MITROFAN
România are. partidului în ampla sa activi tului şi. totodată, organizato Asociaţiilor Studenţeşti, Sil întreaga asistenţă a păstrat cordurile solemne ale „In 1950 de elevi şi 75 de cadre preşedinte al Comitetului
de
intonată
ternaţionalei"
Să lucrăm cu toţii la a ei tate de promovare în _ viaţa rul şi conducătorul tineretu via Ilie, secretar al C.C. al un moment de reculegere în didactice voi face totul ca
înălţare!" (Aplauze puterni socială a eticii şi echităţii so lui în lupta şi munca de dez U.T.C..* vicepreşedinte al memoria tinerilor comunişti miile de participanţi la în- rezultatele acestei vizite să municipal pentru cultură
sufleţitoarea festivitate de
Consiliului Naţional al Or
ce). cialiste, de combatere hotă- voltare socialistă a patriei ganizaţiei Pionierilor, Vasi- care au căzut eroic în lupifi s.ărbătorire a semicentena şi educaţie socialistă Deva
Stă in puterea noastră, a rîtă a concepţiilor şi atitudi noastre. (Aplauze puternice, desfăşurată do U.T.C. sub
întregului popor, să făurim nilor retrograde, înapoiate, a prelungite). ie Nicolcioiu, loan Pppescu. conducerea partidului îrnpo- rului Uniunii Tineretului
Gheorghe T. Stoica, Aurel
Comunist al patriei noastre.
o asemenea civilizaţie mate actelor antisociale, a reminis Am vorbit nu o dală despre triva orînduirii burghezo- lincolo de distanţele geografice
rială şi spirituală în care o- cenţelor moduţui de viaţă aprecierea pe care partidul o Stoica, losif \Valter, secretari moşiereşti, a fascizării ţării, ★
mul, liber, stăpîn pe destine burghez. dă Uniunii Tineretului Co ai C.C. al U.T.C., Baldazar pentru eliberarea soc|ală şi Pe scena sălii Palatului a
le sale, să-şi făurească în mod Uniunea Tineretului Comu munist şi tineretului în ge Bereczki, şi Mihaela Tpmo- naţională, pentru sociajism. urmat un spectacol ar„
tistic, dedicat semicentena
neral. Doresc şi cu acest pri
conştient propriul Său viitor nist are îndatorirea nobilă de lej să exprim convingerea zei, vicepreşedinţi ai U.A.S.R. Primit cu puternic entu rului U.T.C. condiţiile specifice —
luminos. a milita neobosit pentru foj'- conducerii partidiţlui, a mea precuni şi alţi membri ai ziasm, într-o impresionantă Programul a fost deschis,
conducerii organizaţiilor de
Puneţi, dragi tineri, între marea omului nou al societă personal, că Uniunea Tinere tineret, tineri muncitori, ţă efuziune tinerească de ata- .sugestiv, de cîntecul jubiliar
gul vostru entuziasm, toate ţii noastre, pentru a sădi în tului Comunist îşi va îneje- rani, intelectuali, studenţi, şarnent faţă de partid şi de „Noi, a ţării tinereţe". Au
visele voastre curate şi fru inimile tineretului patriotis nlini şi în viitor cu cinste şi elevi, militari. secretarul său general, a fost evocate apoi, în ver prietenia adevărată
moase în slujba patriei, a vii mul socialist, dragostea faţă în tot mai bune condiţiuni Deschizînd adunarea, to luat cuvîntul tovarăşul suri înaripate, în cîntece şi
torului luminos al naţiunii de patrie, faţă de partid şi rolul său de organizaţie re varăşul Marţian Dan a salu Nicolae Ceauşescu. expresive dansuri, momente
noastre, în slujba cauzei so popor. (Aplauze puternice, voluţionară a tineretuRii. de Cuvîntarea secretarului ge semnificative din glorioasa Ca cetăţean al patriei, am vorbirile au reliefat existen
cialismului şi comunismului, prelungite). Este o datorie ajutor de nădejde al parti tat călduros prezenţa con neral al partidului a fost istorie a U.T.C., din lupta urmărit cu viu interes şi cu ţa unor posibilităţi largi de
şi
ducătorilor
partidului
a prieteniei şi colaborării cu sacră, înalt patriotică, a fie dului în toate împrejurările. statului, în frunte cu tova urmărită cu viu interes şi neînfricată a tineretului, des deosebită satisfacţie activi
toate popoarele lumii. (Aplau cărui tînăr de a contribui cu (Aplauze puternice, urale ; răşul Nicolae Ceauşescu. subliniată în repetate rîn- făşurată, sub conducerea tatea neobosită pe care pur extindere în continuare a re
ze puternice, prclungiţe). toate forţele sale la întăirirea se scandează „Ccauşcscii- duri, minute în şir, cu pu partidului, în anii grei ai tătorul mesajului de priete laţiilor de prietenie şi cola
şi înflorirea României socia F.C.R.“). Fără îndoială, tine Prirnul secretar al C.C. al ternice aplauze. ilegalităţii. împotriva asu nie şi solidaritate al poporu borare pe multiple planuri.
Dragi tovarăşi, liste, de a SG pregăti temei retul se va afla ca si nînă U.T.C. a salutat pe toţi par Aprecierile, îndempurile pririi şi exploatării, a fas lui român, tovarăşul Nicolae In cadrul acestora, schimbu
nic şi a fi gata oricînd să a- acum în primele rinduri, a- ticipanţii la manifestarea adresate şi cu acest prilej cismului. pentru libertatea şi
După cum este cunoscut, în pere ■— chiar cu preţul pro dueîndu-şi o contribuţie tot festivă consacrată semicen solemn reprezintă o nouă independenţa patriei. Alte Ceauşescu, a desfăşurat-o în rile cultural-ştiinţifice vor
tenarului Organizaţiei revo
ultimii ani s-au luat o seria priei vieţi — independenţa Şl mai mare la înfăptuirea mi luţionare a tineretului. In şi strălucită expresie a înal scene din spectacol au în istorica vizită în ţările Afri constitui ample modalităţi
de măsuri care au dus la integritatea patriei, cuceririle nunatului program elaborat sală este o atmosferă de vi tei preţuiri, a grijii perma făţişat participarea entuzias cii. Aceasta a evidenţiat cu de cunoaştere reciprocă a
creşterea rolului Uniunii Ti revoluţionare ale poporului. de Congresul al X-lea al brant patriotism. Răsună nente şi neobosite pe care tă a tinerei generaţii la re pregnanţă un lucru cald şi realizărilor culturii, frumu
neretului Comunist în viaţa (Aplauze îndelungate, se partidului, care asigură afir cîntece care slăvesc parti conducerea partidului şi facerea ţării, la opera de in
politico-socială a ţării şi o- scandează „P.C.R.-P.C.R. , marea tot mai puternică a dul, patria: „Sub steagul statului, personal tovarăşul dustrializare socialistă, la apropiat nouă tuturor : din seţii artei poporului român
feră cadrul instituţional co „Ceauşescu-P.C.R.“. naţiunii noastre socialiste în partidului" şi „Trei culori". Nicolae Ceauşescu o acordă dezvoltarea economiei, şti colo de distanţele geografice şi popoarelor africane.
respunzător pentru participa In tara noastră sînt asigu rîndul ţărilor socialiste, al tu Grupuri de tineri, repre- tineretului şi organizaţiei sa inţei, culturii şi artei. Ia şi de condiţiile specifice e- Ca lucrător la una din in
rea tineretului la conducerea rate tuturor tinerilor posibi turor popoarelor lumii, ca o zentînd simbolic toate cate le revoluţionare. Ele vor înfăptuirea politicii partidu stituţiile culturale ale ju
întregii societăţi. Uniunea Ti lităţi egale de pregătire, de naţiune dornică să-şi fău goriile de tineret, aduc în sa rămîne mereu vii în inima lui, a programului său de xistente, sentimentele de
rească o viaţă liberă, inde
neretului Comunist participă, muncă şi afirmare în viaţa lă drapelele Partidului Co şi conştiinţa tinerei gene făurire a societăţii socialis prietenie care leagă între deţului nostru. Casa de cul
prin reprezentanţii săi, la or socială. Acţionînd în spiritul pendentă şi fericită, un vi munist Român, al Republicii raţii, constituind o puterni te multilateral dezvoltate. ele popoare animate de a- tură Brad, asigur conduce
itor măreţ comunist. (Aplau
ganele de conducere ale oa politicii naţionale^ a partidu ze îndelungate, urale). Socialiste România şi Uni că îmbărbătare, o înflăcăra întregul ansamblu a into celeaşi ţeluri ale luptei pen rea partidului şi statului
menilor muncii din întreprin lui comunist. Uniunea Tine unii Tineretului Comunist. tă chemare spre noi eforturi, nat în final cîntecul „îna tru pace, pentru progres e- nostru, că mă voi strădui,
deri şi instituţii, la activita retului Comunişt trebuie sa Dragi tovarăşi şi prieteni. pentru a fi la înălţimea a- inte, partidul ne conduce“.
tea organelor de stat, inclu militeze neabătut pentru^ în Secretarul Consiliului de cestor aprecieri şi a încre La reuşita programului conomic şi social, împotriva voi depune toate eforturile
siv la activitatea Consiliului tărirea prieteniei şi frăţiei Nu doresc să mă refer a- Stat, tovarăşul Constantin derii în tineretul României şi-au dat concursul Ansam forţelor retrograde se trans pentru ca prin acţiunile
de Miniştri. In acest cadru, dintre tinerii români şi cei a- cum pe larg la problemele Stătescu, dă citire Decretu .socialiste. Din mii de piepturi blul Uniunii Tineretului Co formă într-o puternică forţă noastre să facem cunoscute
tineretul participă nemijlocit, parţinînd naţionalităţilor con internaţionaic. Este cunoscu lui Consiliului de Stat al se scandează: „Ceauşescu- munist, ansamblurile „Doi materială. Şi de această da locuitorilor oraşului şi sa
la fel ca toate categoriile de locuitoare pentru ca, împreu tă politica externă a partidu Republicii Socialiste Româ P.C.R.", „Ceauşescu-P.C.R.“. na", „Rapsodia Română“ şi
oameni ai muncii, la elabo nă, să dezvolte ceea ce au lui şi statului nostru. Noi a- nia, prin care Organizaţiei Exprimînd sentimentele u- ,,Ciocîrlia", Corul Madrigal, tă popoarele africane au ală telor aparţinătoare rezulta
rarea hotărîrilor şi măsurilor făurit în comun de-a lungul vem permanent în vedere că U.T.C. 1 se conferă Ordinul nanime ale tineretului patri formaţii ale caselor de cul turi un prieten adevărat, tele deosebite ale acestei vi
privind politica internă şi veacurilor părinţii lor _ prin între politica internă şi ex „Victoria Socialismului". In ei, primul-secretar al C.C. tură ale .studenţilor din sincer, pătruns de cele mai zite, să transpunem în viaţă
externă a ţării. Aceasta con munca şi lupta comuna. Or ternă există o deplină unita ovaţiile şl uralele celor pre al U.T.C., mulţumind tova Bucureşti. Tg. Mureş şi Ti nobile sentimente — poporul documentele partidului şi
stituie, totodată, pentru tină; ganizaţiile de tineret au sar te, că succesele pe care le zenţi, tovarăşul Nicolae răşului Nicolae Ceauşescu, mişoara, Corpul de balet al
ra generaţie, o înaltă şcoală cina dc a combate cu hotă- realizăm pe calea dezvoltării Ceauşescu, secretar general pentru cuvintele calde adre Operei Române, cunoscuţi român şi conducerea sa — statului nostru, vom face să
a conduGcrii treburilor ob rîre naţionalismul şi şovinis socialiste a României sînt în al Partidului Comunist sate tinerei generaţii, a sub- interpreţi, studenţi ai unor care abordează în politica prindă viaţă sarcinile reieşi
şteşti, creînd cele mai bune mul, sub price formă S-ar ma acelaşi timp o contribuţie la Român, preşedinteţe Consi bliniat că Uniunea Tinere institute de artă. externă principiile relaţiilor te din documentele plenarei
condiţii întregului tineret pen nifesta. de a dezvolta în rîn- cauza generală a socialismu liului de Stat al Republicii tului Comunist — aflată în In semn de preţuire, inter de tip nou între state.
tru a-şi pune tot mai larg în durile tineretului dragostea şi lui. a progresului şi priete Socialiste România, prinde cea dc-a doua jumătate de preţilor Icrau fost oferite din ,3-5 noiembrie 1971.
valoare forţa şi capacitatea sa respectul faţă de tradiţiile de niei cu toate ponoarele lumii. înalta distincţie de falduri veac a existenţei sale ca o flori din partea conducerii Plasate sub semnul pre
CONSTANTIN PISC
creatoare, dinamismul şi en luptă ale oamenilor muncii de (.Vplauze puternice). le purpurii ale steagului U- organizaţie puternică — îsi dc partid şi de stat. ţuirii reciproce, al prieteni directorul Casei de cultură
tuziasmul revoluţionar ce-1 toate naţionalităţile, conştiin Ceea ce aş dori să menţio niunii Tineretului Comunist. reînnoieşte. în această zi. (Agerpres) ei şi înţelegerii cordiale, con- Brad