Page 54 - Drumul_socialismului_1972_04

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 372 © DUMINICĂ 16 APRILIE 1972
AtMUiwmtMnMm iwiryff

1

veze spiritul critic şl auto­
critic, la toate nivelurile,
rea nivelului general al cu­ bineînţeles fără a trece cu
noaşterii şi educaţia socia­ vederea experienţa pozitivă
listă a maselor, pentru aşe­ (Aş spune că încă la gaze­
zarea relaţiilor din societa­ tele noastre satirice nu ati
tea noastră pe baza princi­ apărut caricaturi, creionări
piilor eticii şl echităţii so­ despre fapte demne de ur­
Faptul că gazeta de perete nel într-o perioadă de timp. la ,,Piconul" dispăreau cari­ cialiste şi comuniste; pri­ mat. Să ne mal gîndim !).
„Minerul", organ al comitetu­ Aşa au fost: deschiderea a- caturi. Tovarăşii din colecti­ ma Conferinţă pe ţară a se­ rea activităţii Ideologice şl Programul partidului de să se albă In vedere, în per­ O problemă care mai tre­
lui de partid şl al comitetu­ nului de învăţămînt politic, vul de redacţie ne-au adus la cretarilor comitetelor de politico-educative, a eveni­ educaţie socialistă ridică, pe manenţă, indicaţiile date de buie avută în vedere este
lui sindicatului de la mina trecerea la programul redus cunoştinţă acest lucru. îm­ partid şl preşedinţilor con­ mentelor de importanţă ex­ zi ce trece, sarcini tot mal Congresul al X-lea al parti­ asigurarea unor condiţii ca
gazeta de perete sau satiri­
dului privitor la activitatea
Petrlla, a ocupat primul loc de 6 ore în subteran, calita­ preună nm procedat cu tact. siliilor populare comunale ; cepţională pe care le-am a- importante în faţa muncii presei : „...a pătrunde adînc că să fie lecturată cu uşu­
politice. In cadrul el, gaze­
în cadrul concursului jude­ tea cărbunelui extras, disci­ Cum dispărea o caricatură, o Conferinţa pe ţară a cadre­ mintit — putem să apre­ tele satirice şi de perete în miezul realităţilor, exer- rinţă. Textul să fie cît mai
ţean încheiat recent, iar ga­ plina muncii. Evident că sin­ înlocuiam imediat; iar dispă­ lor de conducere din între­ ciem că aceste forme ale trebuie să-şi aducă o con- citînd energic rolul de ex­ dens, să transmită un me­
zeta satirică ,,Piconul" — lo­ guri, tovarăşii din colectivul rea, iar o înlocuiam. Nu ştim prinderi şi centrale indus­ muncii politice de masă au trilpuţle tot mai densă, mai ponent al opiniei publice saj, să fie prezentat într-o
cul II, constituie un motiv de redacţie nu puteau realiza cine le lua ; n-am căutat. Dar triale şi de construcţii. Con­ cunoscut o importantă creş­ efectivă. Sigur că da, avem înaintate, atît în dezvălui­ formă grafică atractivă. La
tere calitativă, de conţinut
de mîndrie pentru noi, dar operativ şi de calitate aceste de la o vreme, unii dintre cel gresul al doilea al Uniunii şi eficienţă. Ne-am referi la deja cîştlgată o experienţă rea lipsurilor şi neajunsuri­ fel şi caricaturile. Şl, fiind­
este, în acelaşi timp, un în­ ediţii. Ne-au cerut sprijinul. criticaţi au început să vină şi Naţionale a Cooperativelor gazetele satirice : „Ce fac ei în acest domeniu, o expe­ lor, cît şi în generalizarea că este vorba de gazete ca­
demn la activitate şl mai bu­ Desigur că l-am acordat să ceară să fie luaţi de la ga­ Agricole de Producţie. A- cînd noi muncim ?“ de la rienţă pe care — prin in­ experienţei avansate a con­ re se intitulează satirice,
ceastă
densă
încărcătură
nă în viitor. Noi ne-am aflat imediat. împreună am stabilit zetă cu angajamentul ferm că creatoare din activitatea I.C.S. Hunedoara, „Piconul" termediul ziarelor din judeţ strucţiei socialismului“. tot ceea ce se publică să
în permanenţă, ne aflăm şi în de multe ori cine să redac­ se vor îndrepta. Acum, la partidului a dat un puter­ de la E.M. Petrlla, „Sfrede- — ne propunem să o facem Gazetele satirice şl de pe­ respecte cerinţele satirei şi
continuare într-o exigentă teze articolele, unii membri gazeta satirică am montat o nic impuls spiritului de Ini­ lul“ de la E.M. Lupenl, „Pe- cît mai larg cunoscută. A- rete trebuie să exercite ro­ umorului, ale umorului inci­
întrecere cu alţii, dar în pri­ ai comitetului au stat de cutiuţă cu reclamaţii, sesizări, ţiativă al organizaţiilor de trlcă Băleşu are cuvîntul" vem Insă şi rămînerl în ur­ lul de exponent energic al siv şl de bun gust atît de
mul rînd cu noi înşine, vorbă cu autorii, le-au expli­ cereri de „Iertare* — şl nu-s partid şi de masă. In acest de la I.M. I3arza, „In lumina mă In folosirea acestor mij­ opiniei din unităţile unde caracteristic poporului nos­
competiţie din care învuţăi.a cat necesitatea şi importanţa puţine —, „Piconul" nostru context, al intensificării reflectorului" de la E.M. A- loace, mai ales la comune, activează. Ca cerinţe pri­ tru.
mereu cite ceva nou, folosi­ apariţiei materialelor pe te­ fiind foarte Insistent şl caus­ muncii politice adresate ri­ ninoasa, la gazetele de pe­ în unităţile socialiste din a- mordiale în faţa lor se pune In încheierea fazei jude­
tor în întreaga muncă poli­ mele respective, semnate de tic, dar şi foarte eficient. dicării conştiinţei oameni­ rete „Minerul" de la E. M. grlcultură şl In exploatări­ operativitatea, obiectivitatea, ţene a concursului gazetelor
tică. ei. S-a încheiat o etapă a con-^ lor, modelării profilului lor Petrila, „Lamlnorlstul" de le forestiere. adresa directă, concretă, la satirice şl de perete, la do­
In urmă cu cîţlva ani, ga­ Comitetul de parbd pe cursului gazetelor de perete etico-moral, s-a reluat tra­ la C.S. Hunedoara, „Turnă­ Ca şl In alte domenii ale activitatea şl comportamen­ rinţa generală, s-a stabilit
zeta noastră de perete, ca şi mină, ca dealtfel şi comi­ şi satirice, a început alta ca­ diţia noastră bună a con­ torul“ de la U.V. Călan şi muncii politice de masă, nu tul oamenilor. Nu servesc declanşarea unul concurs al
cea satirică dealtfel au por­ tetele şl organizaţiile de par­ re le angajează în întrecere cursurilor gazetelor de pe­ multe altele. Ele au deve­ se pot da reţete, indicaţii numerele sau articolele cu gazetelor satirice. II dorim
nit pe drumul unor căutări tid pe sectoare s-au aflat, se numai pe acestea din urmă. rete şi satirice. Făcînd bi­ nit, prin îndrumarea atentă cu valabilitate absolută njei caracter festivist sau de in­ rodnic, cu creşteri calitati­
asidue de forme, mijloace şl află în permanenţă alături do Nu înseamnă însă că activi­ lanţul acestui concuns — şi calificată primită din problematice, nici metodice. structaj tehnlco-organizato- ve, de conţinut, cu un aport
metode care să-i sporească membrii colectivului de re­ tatea celorlalte trebuie redu­ care s-a desfăşurat în pe­ partea comitetelor de partid Problematica locală ridica­ ric. Gazetele satirice şl de şi mal substanţial în mun­
prestigiul, eficienţa. In colec­ dacţie, îi sprijină efectiv în să. Noi, la Petrlla, ne vom rioada întîmpinării şi săr­ şi birourilor organizaţiilor tă de viaţă. Iniţiativa orga­ perete sînt mijloace politi­ ca ce vizează omul societă­
tivul de redacţie am numit muncă, le coordonează întrea­ ocupa în continuare de bunul bătoririi semicentenarului de bază, organe de presă de nelor şi organizaţiilor de ce de muncă, care conving, ţii noastre, cu orizontul său
tovarăşi cu funcţii de răspun­ ga activitate. Altfel nici nu mers al ambelor gazete. Ştim partidului, a amplelor dez­ partid, cu o poziţie militan­ partid trebuie să-şi spună determină o anumită atitu­ etico-moral, emanciparea lui
dere, pricepuţi să lucreze în s-ar putea lucra eficient, o- bine că sprijinul comitetului bateri privind îmbunătăţl- tă, educativă. cuvîntul I Este însă necesar dine. Ele trebuie să promo­ multilaterală.
acest domeniu. Pe rînd. an de biectiv, operativ. de partid este foarte necesar în
an, s-au adus completări, îm­ Am hotărît ca la gazeta de activitatea colectivului de re­
bunătăţiri. Membrii colectivu­ perete să scoatem ediţii bilu­ dacţie, că în felul acesta agi­
lui de redacţie ne consultau pe nare, iar cînd e cazul să pu­ taţia scrisă capătă greutate,
noi, cei din comitetul de blicăm şi ediţii speciale. La importanţă, eficacitate. In
partid, ne cereau sprijin şi gazeta satirică însă nu se fruntea colectivelor de redac­
îndrumare. Poate nu ne pri­ poate pune problema ediţi­ ţie avem tovarăşi pricepuţi,
cepeam prea mult, însă eram ilor. Caricatura, desenul, epi­ pasionaţi de această muncă cíe
interesaţi ca lucrurile să grama trebuie să fie mereu propagandă, care pun suflet
meargă bine şi din consultă­ noi, mereu proaspete pentru şi iniţiativă în tot ceea ce fac. educaţiei
rile şi gîndlrea colectivă re­ a avea efect. Un fapt negativ Din partea comitetului de
zultau idei valoroase. petrecut azi şi satirizat peste partid se ocupă în mod per­
Ne-am orientat atenţia în­ o săptămînă nu mai are nici manent şi cu multă compe­
deosebi asupra tratării la ga­ un haz, pe lîngă riscul ca o- tenţă tovarăşul Eugen Strik-
zeta de perete şi la cea satiri­ mul să se fi corectat ori să nu berger care angrenează în a-
că a principalelor probleme mai activeze în acel loc do ceastă activilate şi pe ceilalţi
de producţie şi de educaţie a muncă. In asemenea cazuri membri ai colectivului de re­
salariaţilor. Colectivul de re­ de „contratimp", gazeta sati- dacţie — şi ei pricepuţi şi
dacţie ne-a consultat tot tim­ i'ică îşi reduce din prestigiu, competenţi —, cu toţii ocu-
pul, iar noi l-am ajutat efec­ din eficienţă. Şi am mai sta­ pîndu-se cu pasiune şi răs­
tiv. Se punea problema scoa­ bilit un lucru : caricatura să pundere ca lucrurile să mear­
fie mare, expresivă, scrisul gă bine. împreună se con­
terii unor ediţii speciale la
citeţ, făptaşii să fie recunos­ sultă, caută soluţii, iau mă­ Experienţa cîştigată In reconsiderarea date problemele majore în ce priveşte e-
gazeta de perete pe temele cuţi cu uşurinţă. suri. Ei ¡5înt sprijiniţi în per­ gazetelor satirice şi a rubricilor satirice tica şi echitatea socialistă In nitmeă, fa­
cele mai importante ale mi- Cu cîtva timp în urmă, de manenţă şi de comisia de pro­ de la gazetele de perete, eficienţa pe milie şi societate şi, îndeosebi, ca nivelul
pagandă din cadrul comitetu­ care o au aceste forme ale muncii poli­ criticii să vizeze concret, pe nume, toţi
lui de partid pe exploatare. tice de masă au impus şl impun organi­ factorii de răspundere implicaţi Intr-o a-
Hotărîrlle şi părerile lor le zarea unui nou concurs al gazetelor sati­ numită situaţie.
confruntăm întotdeauna cu ale rice din judeţ de către secţia de propa­ Pentru creşterea eficienţei gazetei sa­
noastre, le dăm sprijinul ne­ gandă a Comitetului judeţean de partid tirice se recomandă solicitarea de răs­
cesar şl munca merge bine. şi redacţia ziarului „Drumul socialismu­ punsuri scrise din partea celor criticaţi
Comitetul de partid trebuie lui". Concursul are drept scop generali­ care să fie publicate în ediţia următoare
să fie, indiscutabil, un coor­ zarea gazetelor satirice în toate întreprin­ — cum dealtfel procedează numeroase
donator permanent şi compe­ derile, şantierele, unităţile agricole şl in­ colective de redacţie — sau, în caztil cînd
tent al colectivului de redacţie stituţiile din judeţ, în municipii, oraşe şl aceştia nu răspund, punerea lor în discu­
al gazetelor de perete şi satiri­ comune, creşterea rolului lor în influen­ ţia organizaţiilor de partid, a organizaţii­
că, pe care să-l îndrume efi­ ţarea conştiinţei, a opiniei de masă în­ lor U.T.C. sau colectivelor unde muncesc.
cient, să-l sprijine efectiv în dreptate spre combaterea actelor repro­ Colectivele de redacţie să urmărească e-
muncă. Numai astfel mijloa­ babile de la disciplină, etică şl comporta­ ficacitatea materialelor publicate în fie­
cele agitaţiei scrise îşi pot în­ ment în producţie, familie şi societaţe, care ediţie şi să ţină o evidenţă în a-
deplini rolul de propagatoare ca factori de mobilizare a colectivelor de ceastă privinţă.
în mase a politicii partidulid, muncă la realizarea exemplară a sarcini­ Secţia de propagandă a Comitetului ju­
lor de plan ale celui de-al doilea an al
de popularizare a iniţiativelor deţean de partid, redacţia ziarului „Dru­
şl metodelor de piuncă îna­ cincinalului. mul socialismului" propun ca acest con­
intate. de mobilizatoare alo In criteriile concursului un loc impor­ curs să se desfăşoare pe ideea ; ..PRIN
colectivelor de salariaţi la tant îl ocupă abordarea problemelor con­ TOT CREA CE PUBLICAM, SA SER­
i'calizarea sarcinilor de plan, ........ crete, a faptelor de viaţă din unitatea sau VIM EDUCAŢIEI SOCIALISTE A MA­
de instrumente active în com­ raza teritorială unde gazeta îşi desfăşoa­ SELOR".
baterea lipsurilor. ră activitatea prin forme specifice satirei Este bine ca organele şi organizaţiile
militante — caricaturi de conţinut, epi­ do partid să analizeze, să facă bilanţuri
lOAN CHERECKEŞ grame, versuri, fotografii de atitudine trimestriale asupra activităţii gazetelor
secretar al comitetului de partid etc.; găsirea unor noi forme, specifice satirice, acest lucru permiţînd concluzii
al E. M. Petrila muncii politice de masă, cu o adresă mal utile cu privire la îndrumarea şi orien­
directă, care să determine o influenţă tarea lor.
efectivă în conştiinţa oamenilor ; asigura­ Ziarele „Drumul socialismului“ şi
rea unui text cît mai condensat, prezen­
Gazetele satirice au cîş- „Steagul roşu", gazetele de uzină din ju­
tlgat mult, in catlrul con­ tat într-o formă care să înlesnească lec- deţ vor acorda gazetelor satirice sprijin
cursului, în ce priveşte lurarea ; operativitatea ediţiilor. Se are în alegerea tematicii şl în metodica mun­
calitatea caricaturilor. de la început în vedere ca ediţiile gaze­ cii redacţionale, vor publica periodic re­
In clişeu: Una clin zeci­ telor satirice să apară cel puţin bilunar viste ale presei satirice şi de perete, pre­
le tle caricaturi publicate şi, dacă viaţa o cere, în acea zi sau a cum şi materialele cu un înalt conţinut
de „Piconul“ de la E. M. doua zi după ce s-a petrecut un fapt ca­ educativ apărute în aceste gazete.
La sfîrşitul anului, cele mai eficiente
Metodă educativă de bază rice. scopul ei, a cerut ingi­ spaţii rezervate pentru zilele adevărat că nici o caricatu­ Petrlla. re necesită să fie consemnat, să fie abor- gazete satirice vor fi premiate.
în orînduirea noastră socia­ nerilor, şefilor de secţii, di­ săptămînii. Caricatura repre­ ră — şi doar zilnic apare cite
listă pentru dezvăluirea lip­ rectorilor ca în cazul în care zenta pe şeful serviciului a- una — nu a fost expusă, nu
surilor şi greşelilor, pentru critica va trebui să ajungă provizionare, şeful serviciu­ a fost concepută chiar pînă
combaterea lor — critica re­ pînă la... nivelul conducerii, lui producţie, directorul co­ nu am fost ,’onvinşi de au­
flectă respectul pentru ade­ cei vizaţi să nu dea vina pe... mercial, directorul tehnic;, di­ tenticitatea faptelor. Aici, un
văr, curajul de a privi fap­ colectivul redacţional. Aceas­ rectorul general — legalţ prin n sprijin real îl primim din
tele în faţă pentru a lichid,a ta pentru că, atunci cînd am fire telefonice. Nu ştim cum partea comlletului de partid,
ceea ce e dăunător. Princi­ conceput gazeta satirică, am s-au simţit tovarăşii direc­ personal a tovarăşului Co­
pialitatea în critică e expre­ pornit de la considerentul că tori, dar a fost rezolvată pro­ valiov, din partea comitetu­
sia consecvenţei şi înţelep­ activitatea ei va avea efica­ blema cimentului nu numai lui sindicatului. prin pre-
ciunii comuniste şi de ea ţi­ citate cu atît mai mult cu cît pentru moment, ci şi ca pre­ şedinlele său loan Mardale.
nem seama cu toată respon­ Aş doi'i să reliefez şi activi­
sabilitatea pentru că numai tatea bună, dusă do colegii
astfel putem culege roadele din colectivul redacţional, Aşezările rurale oferă azi rete, desfăşurată recent, a a- pe drumurile publice. Cum
aşteptate. Cînd am conceput unde l-aş remarca pe Slelian o problematică complexă, rătat însă că, la sate, există cel înfierat e membru de partid sau a primarului co­
munei.
gazeta noastră satirică, la Traian, şeful grvipei pază, mult diversificată, impusă de o preocupare insuficientă faţă partid, la cîteva zile de la a-
baza activităţii ci ne-am pro­ loan Guşat, şeful serviciului înseşi mutaţiile profunde de aceste mijloace de com­ pariţia caricaturii la gazeta De maladia tratării proble­
pus să stea tocmai acest cri­ protecţia muncii, Carol So- ce-şi fac tot mai mult simţi­ batere şi pţ'evenire a greşe­ de perete comuniştii din or­ melor „la general" suferă şi
teriu esenţial al criticii — cander, tehnician la serviciul tă prezenţa in satele noastre. lilor. Aceasta o confirmă şi ganizaţia de bază din care gazeta de perete de la C.A.P.
principialitatea. De la bun critica se va adresa, deopo­ vedere. Un alt exemplu de producţie, Rudolf Reihert, Prin trecerea în responsabili­ faptul că, în cadrul concursu­ face parte l-au pus în discu­ Rîu Bărbat, deşi aici, pe ici, pe
început ne-am format un co­ trivă, tuturor, indiferent de critică la... nivel înalt a fost tehnician la serviciul tehnic tatea comitetelor do partid şi lui, o singură gazetă de pe­ ţia adunării generale. Iată colo, se dau şi... exemple lo­
lectiv competent, cu ajutorul funcţia şi statusul pe care-1 „O zi de muncă la Aiud", — caricaturistul gazetei — a consiliilor populare a tu­ rete din mediul rural a pu­ cum un fapt, sesizat la ga­ cale. De pildă, într-un arti­
căruia să dăm viaţă gazetei ocupă în ierarhia muncii. unde avem un lot. Caricatu­ care m-au ajutat foarte mult. turor unităţilor economice şi tut fi menţionată. Este vor­ zeta de perete, poate duce la col din luna septembrie, pri­
satirice — deziderat reliefat Gazeta noastră satirică e rile cuprindeau, de asemenea, De un real sprijin ne sînt social-culturale de pe raza ba de gazeta de perete cu o dezbatere matură în care vind recoltarea şi semănatul,
pregnant în tezele din iulie realizată în aşa fel ca zilnic întregul spaţiu rezervat săp­ colectivele gazetelor satirice comunei au sporit şi mai colţ satiric din comuna Pui, oamenii îşi manifestă plenar autorul evidenţiază doi oa­
— ca armă de apărare a nor­ să apară o caricatură. Adică tămînii. La mijloc era cari­ de pe şantiere. Avem 12 a- mult sarcinile şi răspunderea care, deşi de curînd înfiinţa­ opinia. meni — pe preşedintele şi
melor de conduită. pentru fiecare zi din săptă­ caturizat inginerul şef coor­ semenea gazete, între care se celor aleşi să conducă tre­ tă, a făcut să i se simtă Un început de activitate se inginerul C.A.P. (? !).
.Am conceput titlul gazetei mînă c rezervat un spaţiu. donator, iar în jur şeful de desfăşoară o întrecere a că­ burile satelor. .Şi aceste sar­ prezenţa în viaţa aşezării. observă şi în comuna Geoa- Vitalizarea acestor forme
noastre satirice ..Ce fac ci Luni apare o caricatură, şantier, adjunctul de şantier, rei primă etapă se încheie la cini sînt mult sporite de com­ Dincolo de articolele referi­ giu. Aici activează o gazetă ale agitaţiei vizuale, instru­
rînd noi muncim ?", conside- marţi alta ş.a.m.d. Deci, zil­ şeful de lot. Erau criticaţi 1 Mai. Eficienţa lor şi a ga­ plexitatea problemelor pe ca­ toare la activitatea de produc­ de perete în cadrul C.A.P., mente de o reală eficacitate
rînd că atrage nu numai prin nic apare ceva nou. Fiecare pentru slaba activitate, pen­ zetei noastre satirice o sim­ re programul educaţional, e- ţie a cooperativei (unde e alta („Sănătatea") a sectoru­ în evidenţierea noului şi com­
f iptul că sptme exact ceea ce caricatură stă la gazetă o tru lipsa de organizare, pen­ ţim în munca şi faptele oa­ laborat de partid, le-a pus în necesar o mal concretă abor­ lui medico-sanitar şi o gaze­ baterea sechelelor trecutului,
trebuie, ci lasă şl loc de... săptămînă — de luni pînă tru nerespectarea timpului de menilor de zi cu zi. Această faţa tuturor oamenilor mun­ dare a problemelor specifice tă satirică „Urzica“. Dacă are un scop bine determinat.
gîndire, de analiză faţă de luni, de miercuri pînă lucru, a măsurilor pentru eficienţă ne-a confirmat pe cii. Acest desâvîrşit ghid al aşezării), colţul satiric „Cu putem evidenţia interesul El însă nu poate fi împlinit
propria conduită a celui care miercuri... Cînd colectivul de protecţia muncii. deplin cît de necesare şi ne conduitei, al ridicării conşti­ luneta prin comună" reuşeşte pentru activitatea acestora, decît atunci cînd critica va
ÎI citeşte. Ideea titlului apar­ redacţie a constatat că e ne­ utile ne sînt aceste forme inţei socialiste, sporeşte acti­ să surprindă şi să combată, trebuie să subliniem că, deşi avea ţintă precisă, cînd n-
ţine comitetului do partid cesar să critice conducerea M-am oprit doar asupra a- do combatere, prin arma sa­ vitatea în domeniul muncii cu arma umorului, aspectele tematica abordată e în „te­ ceasta va fi făcută lă obiect.
din I.C.S.H., al cărui sprijin întreprinderii (pentru că. la cestor exemple pentru a con­ politice de masă, solicită îm­ retrograde. Iată un exemplu : mă", nivelul de tratare e Fiindcă faza judeţeană a
neprecupeţit l-am avut şi-l un moment dat, întreprinde­ cretiza cum folosirea criticii tirei, a atitudinilor retrogra­ bunătăţirea tuturor formelor recent, o caricatură îl imagi­ foarte la general. Ca să nu concursului gazetelor de pe­
avem permanent. Aş dori să principiale, sănătoase. care de, eficienţă cîştigată prin şi mijloacelor chemate să na pe Nicolae Bretean, meca­ mai menţionăm faptul că la rete a reliefat o prezenţă mo­
subliniez că într-o şedinţă la rea a rămas fără ciment, ori supără, dar nu jigneşte, este cultivarea şi respectarea prin­ contribuie la formarea omu­ nizator la ferma I.A.S. Rîu gazeta de perete a C.A.P. destă a acestora în mediul
nivel mai înalt — adică cu ’ se ştie ce valoare are acest-a adresată deopotrivă şi cadre­ cipialităţii criticii. • lui nou. Desigur că printre Bărbat, care, în loc să lucre­ toate articolele sînt semnate rural, secretarii - comitetelor
conducerea întreprinderii — pe şantierele de construcţii), lor de conducere, fără ca noi, aceste forme gazetele de pe­ ze în campanie, a găsit că e de... colectivul de redacţie. do partid, primarii comune­
tovarăşul Cornel Covaliov. la gazeta satirică a apărut cei care facem parte din co­ rele şi cele satirice îşi dove­ Nu acelaşi lucru se întîm- lor vor trebui să treacă sar­
secretarul corn'lotul\ii de par­ lectivul redacţional. să fim Economist lUE STEFANIJA desc cu prisosinţă locul şi o- mai folositor să transporte plă la Boşorod, unde unele cina de reînfiinţare a acestor
tid din I C.S H , făcînd cu­ un singur material, dar care traşi la răspundere pentru în­ responsabilul gazetei satirice de ficienţa. Faza judeţeană a materiale pentru unii cetă­ articole alo gazetei poartă mijloace ale agitaţiei vizuale
noscută apariţia gazetei sati­ a acoperit toate cele şase drăzneală şi curaj. E foarte la I.C.S. Hunedoara concursului gazetelor de pe- ţeni, circulînd fără permis semnătura secretarului de printre preocupările ior ma­
jore.