Page 65 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 65
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 375 ® JOI 20 APRILIE 1972
T-
G©LOC^IU
IÍp:?ÍÍ;illpÍÍ^Í
ÄiiiiÜiiii
iliiiüiiiiii
iiŞSŞŞÎiiî \'î X Av' •* i'
s X ' ' s V ' ■■'“ i v> ^ SV ^.'s' Ä
activele de ste îndeobşte cunoscut că munca de Ia sabili cu problemele d« propagandă din co
om Ia om reprezintă o pîrghle princi mitetele de partid şi din unele birouri ale
CU prestigiu îndemnurilor partidului în masă, un mijloc organizaţiilor de bază de Ia exploatările mi
pală de transmitere a cuvîntului şi
niere din Valea Jiului, secretari al comite
de bază prin care se asigură un contact per
şi de la oraşe. Dezbaterea a fost organizată
manent cu ele, această activitate ocupînd telor de partid de la exploatările miniere
conştiinţă dezvoltată un Ioc central în cadrul formelor şl meto aici pentru că organizaţiile de partid, co tid au datoria ca tot pregătirea agitatorilor. convins că nu mai e
S-a discutat despre
Organizaţiile de par
timpul să se spună că
lectivele de muncă de la exploatările minie
delor de mobilizare, de modelare a conşti
inţelor, de educaţie socialistă. La fel ca în re sînt confruntate — în condiţiile organi ceea ce întreprind pe Cred că nu e bine ca ,.nu lucrez, pentru că
alte activităţi politice de masă, organele şi zării lucrului în 4 schimburi în subteran — linia muncii politlco- această pregătire să se nu m-a scos cu atîta
Activitatea pe care o O cerinţă principală tive din activitatea des organizaţiile de partid din Judeţ nu dobîn- — cu o multitudine de probleme a căror re Ideologice să servească, facă în plenare, cu toţi luna asta". El a făcut
desfăşoară organizaţia asupra căreia ne-am o- făşurată pe linie de dit o anumită experienţă în organizarea şl zolvare solicită o activitate politică intensă. să determine mutaţii agitatorii care există la un asemenea proces de
noastră ne-a demon rientat noi a fost aceea producţie. Faptul că desfăşurarea muncii de Ia om Ia om, au în conştiinţa oamenilor nivelul unei exploatări conştiinţă în cadrul
strat convingător că de a selecţiona ca a- din aceste colective fac venit cu iniţiative valoroase, au obţinut re In cadrul schimbului de experienţă, discu — a subliniat în cuvîn miniere, pentru că sînt brigăzii respective îneît
munca politică de la gitatorl numai pe acel parte cel mai buni co zultate. Realitatea arată însă că această ex ţiile şi intervenţiile participanţilor s-au re tul său tovarăşul Ionel diferite sectoare de ac i-a făcut pe toţi să în
om la om are o eficien care dovedesc în mun munişti a condus la perienţă nU este încă generală. Unele orga ferit la cîteva probleme de metodică şl con Cazan, secretar al Co tivitate, diferite locuri ţeleagă că fiecare la lo
ţă mare asupra con ca lor cu oamenii că îmbunătăţirea muncii ne şt organizaţii de partid se ocupă doar ţinut ale muncii de la om la om. Cine sînt a- mitetului municipal de de muncă şi atunci am cul lui de muncă tre
ştiinţe! maselor — a a- posedă capacitatea de politice de la om la om sporadic de îndrumarea metodică şi folosi gitatoril şi ce criterii nu stat la baza selec partid Petroşani. Iată limita rolul organiza buie să-şi îndeplinească
rătat în cuvîntul său a purta discuţii, că au Intrucît multe din ac rea agitatorilor, nu peste tot această formă ţionării lor. Cum sînt pregătiţi, de către de ce o atenţie deose ţiei de partid pe lîngă sarcinile ce-1 revin.
tovarăşul Tiberiu Svo- putere de convingere a- tivităţile pe care la importantă a muncii politice de masă a fost cine şl cînd ; dacă birourile organizaţiilor bită trebuie manifesta care de fapt sînt con Cred că e bine ca pe
boda, membru al comi supra tovarăşilor în desfăşoară agitatorii — reconsiderată, se mal manifestă pe alocuri de bază sînt în măsură să asigure înarma tă faţă de selecţionarea stituite aceste colective agitatori să-i invităm
tetului de partid al mi rîndul cărora îşi des datorită nivelului bun rea competentă a agitatorilor cu conţinutul agitatorilor. Aceasta de agitatori. Organiza cînd avem plenarele
nei Petrlla. După ple făşoară activitatea. In de pregătire pe care-1 fenomene de formalism, de superficialitate. documentelor de partid şl do stat în spiri pentru că eficacitatea ţia de bază cunoaşte noastre, adunările de
nara Comitetului Cen tr-un cuvînt, am căutat au —, multe acţiuni se Secţia de propagandă a Comitetului Jude tul cărora trebuie să acţioneze sau, dacă nu, activităţii agitatorului, sfera problemelor care activ ca ei să fie în
tral al P.C.R. din 3—5 să selecţionăm ca agi realizează foarte opera ţean de partid, împreună cu secretariatul cum este totuşi rezolvată problema instrui capacitatea de a deter se ridică, sarcinile ca cunoştinţă de cauză cu
noiembrie 1971, în ca tatori pe cel mai buni tiv, nu se mal aşteaptă Comitetului municipal de partid Petroşani, rii lor. mina o influenţă de re-1 stau în faţă şi ca problemele care se ri
drul măsurilor luate comunişti din fiecare indicaţii din partea or cu sprijinul ziarelor „Drumul socialismului“ Ţinînd seama de experienţa pozitivă rele pind ' de o serie în atare ea îşi pregăteşte dică, pentru a putea
pentru îmbunătăţirea organizaţie de bază. ganului de partid sau şl „Steagul roşu", au organizat, la Petro vată ca şl de propunerea făcută în cadrul treagă de calităţi reale oamenii pentru mobili acţiona ca atare. E bi
muncii de educaţie so Pornind de la aces instruiri ; el acţionează şani, o dezbatere-schlmb de experienţă pc dezbaterilor, publicăm în pagina de faţă o ale acestuia ; să fie un zarea masei de munci ne ca organizaţiile de
cialistă a maselor, am te criterii, în lumina din proprie iniţiativă, tema : „MUNCA POLITICA DE LA OM LA succintă relatare despre metodele evidenţia om bine pregătit, care tori la diferite acţiuni partid să folosească cu
reorganizat colectivele indicaţiilor date de trec direct la populari OM“. La ea au participat agitatori, respon- te, concluziile şi ideile desprinse. se bucură de prestigiu concrete. mal multă eficienţă ca
de agitatori, comple- t o v a r ă ş u l Nlcolae zarea unor hotărîri de şi încredere în mase, M-aş referi, apoi, la binetele de ştiinţe so
tîndu-le cu elemente Ceauşescu, secretarul partid, a unor legi apă un om care să ştie prin activitatea proprie a a- ciale. punctele de in
din cele mai înaintate. general al partidului, rute sau la combaterea limbajul pe care-1 folo gitatorulul, la indepen formare şl documentare
Dacă la început am a- am selecţionat ca agi unor fenomene negati seşte să se apropie de denţa lui. In subteran existente. Acestea tre
vut şi unele şovăieli tatori în primul rînd ve constatate In proce conştiinţa şl sufletul se pot discuta în ca buie să fie nişte locuri
pentru că nu ştiam ci tovarăşi care fac parte sul de producţie, în fiecărui muncitor. Cu drul unei echipe, al n- unde se lucrează intens,
ne să fie agitator, do din birourile organiza comportamentul oame agiţatQiiiÎQK ■ toate că am reuşit ca nei brigăzi o diversi unde se găsesc o serie
cumentele plenarei au ţiilor de bază, comu nilor. marea majoritate a tate de probleme. Am de materiale în săli a-
clarificat aceste lucruri nişti cu munci de răs Pentru cuprinderea membrilor de partid să văzut un aspect foarte menajate corespunză
şi — în lumina lor — pundere, conducători al tuturor sferelor de ac facă acest lucru, mal caracteristic Ia mina tor. La cabinete trebuie
comitetul de partid, or organizaţiilor de masă, tivitate din cadrul uni avem organizaţii de Petrila. In cadrul unul să se desfăşoare o acti
ganizaţiile de bază de sindicat, U.T.C., cadre tăţii noastre, aceste co partid de la exploată abataj s-au pus unele vitate , vie, concretă, în
ia mina noastră au tre din conducerile tehni- lective au fost reparti rile miniere cere au în probleme în ceea ce flecare zi, să se expli
cut ia stabilirea colec co-admlnlstrative ale zate în cadrul fiecărui componenţa colectivelor priveşte disciplina. Cîţi- ce probleme, să se dea
tivelor de agitatori ţi- sectoarelor — ingineri, compartiment de acti de agitatori încă puţini va tovarăşi s-au pre răspunsuri oamenilor,
nînd cont ca aceştia să maiştri —, muncitori vitate — sectoare de muncitori conducători zentat mai tîrziu la lu să se organizeze discu
fie tovarăşi din cei mai şefi de brigăzi care producţie sau servicii de formaţii de lucru, cru şi au plecat mai ţii mai largi între se
buni, care se bucură de prin activitatea desfă — iar odată cu trece tehnicieni, maiştri, in devreme. Agitatorul, cretari, între birourile
un prestigiu ridicat în şurată sînt în perma rea la programul de 6 gineri. E bine să avem fiind în contact viu cu organizaţiilor de bază,
faţa întregului colectiv nent contact cu oame ore, colectivele de agi în vedere acest lucru oamenii, a explicat des între agitatori.
din care fac parte, să nii şl au posibilitatea tatori au fost din nou pentru că numai în chis, fără menajamen Există convingerea,
dovedească foarte mul să-i mobilizeze la înde repartizate pe cela pa la to cunoştinţă de cauză a- te, care sînt consecinţe pe deplin ifustlfieatâ,
tă conştiinţă în înde plinirea hotărîrllor de tru schimburi de lucru, gitatorîi vor putea în- le pentru producţie, că în ceea ce priveşte
plinirea sarcinilor poli partid, a sarcinilor eco aslgurîndu-se condiţii tr-adevăr să se mobili pentru tovarăşii respec munca cu agitatorii a-
tice şi economice, să nomice şi, bineînţeles, ca aceştia să poată cu zeze pentru a realiza tivi şi familiile lor, a- vom o serie întreagă de
lupte pentru îndeplini sarcinile cu care ei sînt supra retribuţiei lor ca rezerve pe care trebuie
rea sarcinilor de partid să combată cu efect prinde toata locurile de confruntaţi în fieca- atare. S-a mers pînă a- să le valorificăm ple
şl de stat. unele fenomene nega- muncă. colo îneît agitatorul i-a nar.
gltatorul este acela tat să determin pe cel din să folosim din plin pe cele
care duce, prin viu jur să aleagă mai bine pia existente! Deci, agitatorii
grai, în rîndul mun tra din cărbune, demon- au îndeplinit un rol activ,
citorilor cuvîntul partidului strîndu-le că nealegerea şis militant, ca fiecare să aibă
— a spus în cuvîntul său tului din cărbune provoacă grijă de utilajele, de scule
enţial tovarăşul Emerik Dodor, a- greutăţi în activitatea de le cu care lucrează. Tovarăşii Vasile Ruşitoru mat împreună cu maistrul şi Uricanl a înregistrat un mi
gltator la E.M. Anlnoasa. In
producţie a preparaţlel Co-
Au fost şi cazuri cînd a-
această direcţie eu, ca agi roieşti, ridică cheltuielile de gitatori ca Ciubăr Vasile — mina Lupeni, Vasile Bă- am stat de vorbă cu ei. Mun nus destul de substanţial —
tator, mă pregătesc zilnic, producţie, atrage după sine au venit, şi ■ au spus condu^ lăuţă^ membru al comisiei ca. individuală cu omul a fă- a spus, între „altele, tovarăn...
Aş vrea să redau cîteva producţiei. Rezultatele: la căutînd să fiu lă curent cu penalizări, influenţînd în cerii : tovarăşi, mie mi s-a pentru activitatea de propa xut. ,'.ca... nemotivatele, înuvoir şuls Miluţă Rugină. La înce- -
aspecte privind felul în care brigăzile unde în urma con evenimentele mal importan ultimă instanţă şi cîştiguri- băgat lemn de 4 metri pen gandă, învăţămînt şi cultură rile din acest an să se redu putui lunii ianuarie, anall-
se instruiesc agitatorii la ex troalelor se găseau cantităţi te ce au loc în ţara noastră le directe ale minerilor. tru armare la coperlş ; da- a comitetului de partid de la că mult faţă de anul 1971. zînd bilanţul lunii decembrie,
ploatarea noastră minieră — de şist peste limitele admi şi peste hotare, cu hotărî- ţi-mi lemn mai scurt. Eu mina Lonea, ing. Nicolae Ra Este vorba despre eficienţa comitetul nostru de partid a
a considerat util să ai'ale jn se, după instruire s-a consta rile organelor de partid şi nu tai acest lemn. Aceasta du, membru al comitetului muncii politice de la om la pus în faţa întregului colec
dezbatere tovarăşul Ing. Vir- tat că majoritatea acestor de stat, cu sarcinile trasate a fost o activitate bună a de partid de la mina Vulcan, om — a ţinut să completeze tiv situaţia reală arătînd con
gll Stănescu, responsabil cu brigăzi s-au încadrat în li de organizaţia noastră de agitatorului, care n-a aştep Miluţă Rugină, secretarul co tovarăşul Vasile Bălăuţă. Vă secinţele nerespectâril măsu
propaganda în comitetul de mitele admise. Deci, agitato partid. Citesc cu regularita tat indicaţii de la comitetul mitetului de partid al minei dau un exemplu: în cadrul rilor stabilite dar şi rezerve
te presa centrală şi locală,
partid al minei Anlnoasa. rii au dus şi în această pri urmăresc emisiunile la radio de partid sau de la condu Uricanl, s-au referit pe larg sectorului II de la mina Lo le de care dispunem pentru
Conştient de faptul că mun vinţă o muncă eficientă. şi televiziune, particip la cerea minei, ci a intervenit la eficienţa muncii de la om nea, această eficienţă se ve a îndeplini ritmic planul de
ca politică de la om la om Instruirea din luna martie instruirile ce se fac, atît la operativ. Această iniţiativă la om. de. Exlstînd la un moment producţie. Agitatorii, prin
constituie una din formele s-a făcut în legătură cu pre j comitetul de partid, cît şi a fost foarte importantă în Vreau să ■ vorbesc cîteva dat o depăşire la consumul munca politică de la om la
cele mai eficiente de a ţul de cost. De ce am in în organizaţia de bază. Ca condiţiile E.M. Lonea, unde cuvinte despre eficienţa mun de cherestea, agitatorii au om, au făcut cunoscute colec
transmite în rîndul maselor struit agitatorii pe această agitator, am avut cel mai sînt multe abataje care se cii agitatorilor — a arătat to intervenit prompt şi au reu tivelor din care făceau parte
armează cu lemn.
sarcinile ce reies din hotărî- temă ? In primele două luni mult de lucru cînd s-a tre varăşul Vasile Ruşitoru. Noi, şit ca prin munca de lămu aspectele reale ale discipli
rile de partid şi problemele ale anului am avut depăşiri cut la aplicarea programu Problema muncii 'agitato la Exploatarea minieră Lu rire dusă, prin exemplul per nei, respectării programului
care se ridică la nivel de la consumul de seîndură. A- lui redus de 6 ore, pe pa rilor a fost foarte mult dis peni, la începutul anului a- sonal să determine o preocu de lucru, folosirii celor 6 ore
exploatare. comitetul nostru gitatorilor li s-a arătat cum tru schimburi. La locul meu cutată în biroul organizaţiei veam unele greutăţi în legă pare pentru economisirea la locul de muncă şl hu plim
tură cu zăcămîntul, apoi cu
de partid a sprijinit birouri se poate acţiona pentru re de muncă am constatat că noastre de bază — a spus indisciplina, iar principala cherestelei la bandajarea co- bare prin galerii ş.a.m.d. Re
le organizaţiilor de bază în ducerea consumului de seîn existau discuţii contradicto Arătind, zi de zi, colecti tovarăşul Carol Laszlo, loc urmare este că nu ne rea perişului şi în alte lucrări. zultatele s-au văzut. In luna
completarea colectivelor de dură şi de lemn în general. rii între oamenii de la su vului în care lucrez că lip ţiitorul secretarului organi lizăm sarcinile în mod cores In lunile octombrie şi no ianuarie, sarcinile de plan au
agitatori cu cei mai buni Se observă, pentru că noi ţi prafaţă şl cei din subteran. sa unuia din producţie ce zaţiei de bază nr. 6 de la punzător. iembrie anul trecut, la E.M. fost realizate şl depăşite, în
muncitori, tehnicieni şi ingi nem zilnic evidenţa consu A' trebuit să lămurim aces re eforturi suplimentare la mina Dîlja. Noi în toate In privinţa folosirii inte Vulcan au intervenit proble lunile februarie şl martie, de
posturile cheie am asigurat
asemenea.
me privind calitatea repara
neri comunişti, oameni care murilor specifice, progrese în te nedumeriri, să contraca îndeplinirea planului din cîte un agitator care este grale a timpului de muncă, ţiilor. autodotarea şi autouti- Răspunzînd la o problemă
în desfăşurarea muncii poli reducerea consumurilor de rez aceste discuţii, să con partea celorlalţi, am insistat în acelaşi timp şi însufleţi- agitatorii au exercitat o in larea — au arătat tovarăşii
ridicată aici şi anume dacă
tice se pot orienta, din pro seîndură şi sperăm ca în ving că munca în subteran tot timpul asupra discipli torul locului de muncă. Da fluenţă asupra oamenilor. E Nicolae Radu şl Gheorghe Să- există limită între activitatea
prie iniţiativă, operativ, în curînd să ne încadrăm în e mal grea docît la supra nei la serviciu. Cînd un to că avem probleme, la sfîr- drept, mai avem oameni cer căluş, secretarul comitetului profesională şl cea politică,
funcţie de evenimente, de consumul normal. faţă... varăş a lipsit nemotivat, şitul fiecărei zile de muncă taţi cu di-sciplina. Am încer de partid de la mina Vulcan. ţin să amintesc că tovarăşul
stările de lucruri concrete de Cum procedăm cu instrui In faţa mea, ca agitator, am căutat ca, împreună cu le aducem la cunoşţinţa a- cat prin diferite forme să Sîntem foarte modeşti în po Nicolae Ceauşescu sublinia că
la locurile de muncă. La rîn rea agitatorilor ? — a inter a stat şi stă ca un ghid cu- colectivul de muncă, a doua gitatorilor, care acţionează combatem indisciplina. In sibilităţile atelierelor noas orice conducător din cadrul
dul său, comitetul de partid venit tovarăşul Vasile Ruşi- vîntarea tovarăşului Nicolae zi să îi atragem atenţia, fără să mai aştepte alte in sensul acesta avem şi un pa tre. Totuşi, am discutat cu economiei, în primul rînd tre
nu aşteaptă indicaţii din toru, membru al comitetului Ceauşescu la Conferinţa pe sil-l lămurim că tot ce a strucţiuni. De exemplu, cînd nou, avem şl gazetă de pere agitatorii şi rezultatele s-au buie să fie un bun activist
afară, „de- sus" pentru in de partid de la Lupeni. Ei ţară a cadrelor de conduce făcut nu e bine, nici pentru am avut o medie de greu te, avem şi gazetă satirică. văzut prin cele 12 Inovaţii de partid. După părerea mea,
struirea agitatorilor, ci face sînt instruiţi atît lunar, asu re din întreprinderi, centra el, nici pentru colectivul din tate foarte scăzută la încăr Dar unii ţin, se pare, să se privind autoutilarea şi auto
acest lucru ori de cîte ori se pra problemelor mai impor le industriale şi de con care face parte. cătura pe vagonet, agitato facă cunoscuţi colectivului dotarea. Luna decembrie s-a nu trebuie să existe o deli
simte nevoia. Iată cîteva e- tante, sau şi mal operativ strucţii din 17—19 februa Incepînd cu luna decem rii au contribuit prin fap ..aşa cum sînt". Am aplicat desfăşurat la noi în condiţii mitare între munca politică
xemple: In luna noiembrie cînd este cazul. Acolo unde rie 1972, din care am putut brie, anul trecut, cînd s-a tul că nu au scos vagonete- şi o altă metodă : i-am che- cu totul nesatisfăcătoare, E.M. şi munca profesională.
am considerat că una din organizaţia de bază nu reu- reţine chemarea : „Nici o trecut la programul de 6 le slab încărcate, lămurind
problemele care la noi la ex .şeşte să instruiască agitato maşină, nici un utilaj sub ore, activitatea agitatorilor în acelaşi timp membrii co
ploatare se puneau mai preg rii la nivelul cerinţelor a randamentul planificat, nici de la mina Lonea a deve lectivului despre necesitatea
nant era respectarea condui intervenit comitetul de par un minut nelucrat". La locul nit mai intensă, deoarece încărcării corecte a vagone-
au apărut multe probleme
tei şi echităţii socialiste. La tid pe exploatare şi ajută, de muncă am stat de vor de natură mai deosebită, nu telor. Peste cîteva zile de
instruirea agitatorilor s-a a- mai ales prin cabinetul pen bă zilnic cu muncitorii în pentru că s-ar fi ivit ceva la această intervenţie s-au
rătat că unele brigăzi în ioc tru ştiinţele sociale. Ori de privinţa utilizării maşinilor nou în procesul tehnologic, observat îmbunătăţiri în ru
să încarce cărbunele curat, cîte ori este nevoie, comite şi a timpului. Am dezbătut ci pentru faptul că ne lip lajul vagonetelor, a scăzut (Urmare din pag. 1) fesionale sînt în contact di partid atragerea în şi mai
îl încarcă amestecat cu ste tul de partid adună agitato şi în adunările generale ale sea experienţa trecerii la un costul transportului şl s-au rect cu oamenii. mare măsură a cadrelor de
putut aproviziona brigăzile
organizaţiei de bază a sec
ril care, la rîndul său, mal rii pe schimburi, pe sectoare torului transport, unde lu program redus dar cu ace cu vagonete goale. Acesta colectivele au probleme atît Această orientare răs conducere în munca politi
este plătit o dată şi brigăzi şi stă de vorbă cu ei, verifi crez, probleme legate de fo leaşi sarcini — a arătat to este un exemplu de felul punde şi unei alte cerinţe că, de a îmbina activitatea
de diferite îneît este greu
lor de la pregătire. Asta, am că — prin sondaj — cum s-a losirea raţională a utilajelor varăşul Aurel Popa. Lipseau cum agitatorii noştri rezol să se construiască tipare du deosebit de importante — profesională cu cea politică,
considerat noi, reprezintă făcut instruirea lor perio precum şi de întreţinerea unele utilaje. Agitatorii au vă problemele cu prompti nivelul actual de cultură şi pentru că între cele două
furt din avutul obştesc, fapt dică, solicită să raporteze lor corespunzătoare, asigu venit însă şi au arătat: ne tudine. pă care să se ghideze toate politic al maselor. Oamenii activităţi nu există limite,
care dăunează întreprinderii. 2-3 tovarăşi asupra modului rarea brigăzilor cu vagone- lipsesc aceste utilaje — ma .Agitatorii noştri citesc organizaţiile noastre de par au evoluat — şi asta se da ele slujesc aceluiaşi scop.
tid.
După Conferinţa pe ţară a în care procedează el ca agi te goale, adică ceea ce con şini de perforat, ciocane de torează condiţiilor create de Activităţii agitatorului
cadrelor de conducere din tatori, cum pun problemele. stituie specificul locului abataj ş.a. — dar la abata pentru a cunoaşte eveni Sînt, însă, în munca de partidul şl statul nostru, trebuie să-l fie caracte
mentele politice, economice,
întreprinderi, centrale indus Vreau să mal fac o com nostru de muncă. jul 122, de exemplu, maşi atît din municipiul nostru, la om la om, în activitatea vastei activităţi educative ristice unitatea dintre vor
triale şi de construcţii, agi pletare — a intervenit şi to O altă problemă pe care nile de perforat sînt arun agitatorilor cîteva cerinţe şi de culturalizare a ma be şl fapte, un înalt e-
tatorii au fost instruiţi asu varăşul Aurel Popa, mem am avut-o în vedere în cate prin cărbune. In aceste cît şi din întreaga ţară, pen de fond. Unele privesc a- selor desfăşurate în anii xemplu personal în toate
tru a se putea achita atît
pra problemelor în legătură bru al comitetului de partid situaţii, sigur că nu avem de sarcinile profesionale, cît proape exclusiv organele şi construcţiei socialiste. In privinţele, receptivitate faţă
cu folosirea capacităţilor de de la E. M. Lonea. munca de agitator este ca utilaje suficiente. înainte de organizaţiile de partid, alte alcătuirea colectivului de a- de nou, străduinţă pentru
producţie. La instruire am In luna decembrie, în ca litatea producţiei. Am cău a primi altele, să îngrijim. şi de cele politice. le persoana, activitatea agi gitatori sîntem obligaţi să autodepăşire, pentru ridica
informat agitatorii asupra u- drul exploatării noastre s-au tatorului ca activist la locul ţinem seama de această e- rea cunoştinţelor politice, i-
tllajelor cu care este dotată ivit nişte greutăţi care tre său de muncă şi în afara voluţie. deologlce şl profesionale, a-
mina, despre gradul de uti buiau rezolvate operativ de lui. propiere faţă de oameni dar
lizare a acestor utilaje şl de către colectiv. Agitatorii ■In primul rînd este necesar O problemă extrem de im şl intransigenţă faţă de lip
spre aprovizionarea tehnico- le-au sesizat, au venit la co să fie selecţionaţi în rîndul portantă este şi următoa suri. Agitatorul trebuie să
materială necesară. mitetul de partid şi au pus agitatorilor acei membri de rea : de către cine şi cînd se afle într-un contact viu
O atenţie deosebită am a- întrebarea : cum în prima partid care pot într-adevăr sînt pregătiţi agitatorii ? cu oamenii, să poarte cu ei
cordat, de asemenea, instrui săptămînă după trecerea la să desfăşoare muncă politi Cred că iăcînd parte în un dialog direct, tovărăşesc,
rii agitatorilor asupra sarci schimbul de 6 ore s-a putut că cu oamenii, care au com marea lor majoritate din fără caracter de lecţie ofi
nilor ce le revin în legătură respecta programul şi reali petenţa de a explica con diferite organe, avlnd un cială şl, mal ales, să nu la
cu trecerea la generalizarea za sarcinile de plan ca după vingător politica partidu nivel polltico-ldeologic ridi se nici o problemă nelămu
experimentării programului aceea să apară greutăţi ? Bi lui nostru, hotărîrlle sa cat, agitatorii nu au nevoie rită pînă la capăt. Ca acti
de 6 ore la fronturile de lu roul comitetului de partid a le, comunişti care nu tole de instruiri speciale în ple vişti, ca agitatori, ca membri
cru din subteran. Agitatorii indicat atunci concret agita rează lipsurile, atitudinile nare (unde nu se poate de de partid nu avem dreptul
au fost instruiţi cu sarcinile torilor măsurile ce trebuie înapoiate. Foarte bine este altfel face o pregătire di să lăsăm întrebările oame
ce le revin Incepînd cu ple luate şi ce trebuie să facă el că organizaţiile de partid, ferenţiată) ci mal mult de a nilor fără un răspuns con
carea muncitorilor mineri concret prin munca politică în general, s-au orientat 11 se pune Ia dispoziţie o vingător.
din Petroşani şi pînă la in de la om la om. Problemele spre a selecţiona în rîndul documentare multilaterală,
trarea în abataj, pe ore şi pe care se ridicau vizau orga agitatorilor membri ai or în cadrul cabinetelor pentru Dezbaterea acestei pro
schimburi, ca fiecare agita nizarea muncii, aproviziona ganelor de partid, tova ştiinţele sociale, de a se or bleme atît de vaste şl în
tor să ştie să ducă în per rea tehnico-materială. în răşi din conducerile or ganiza cu el dezbateri me continuă perfecţionare care
manenţă munca de lămurire fond probleme care se re ganizaţiilor de masă, mun todice, schimburi de expe este munca de la om la om
cu fiecare om. Ca urmare, feră la disciplină, întărirea citori fruntaşi, maiştri, in rienţă, consultaţii. Desigur, prilejuieşte, de fiecare dată,
nu am avut nici un fel de responsabilităţii astfel ca gineri, cadre de conduce nici în acest domeniu nu se idei şl concluzii utile şi
greutăţi privind respectarea fiecare să-şi facă datoria. A- re, adică oameni cu pregă pot da reţete general-vala- merită să fie continuată la
bile.
programului de lucru, pînă cesta a fost, de fapt, subiec nivelul organizaţiilor de
la nivelul abatajului. Am in tul unei instruiri a tuturor tire şi prestigiu, care prin Ar mai ti de adăugat ca partid, în coloanele ziarelor
struit, de asemenea, agitato agitatorilor de la' mina noas Aspect de Ia dezbateri. Foto: ION UCU) natura activităţii lor pro- obligaţie a organizaţiilor de din judeţ.
rii în legătură cu calitatea tră.