Page 64 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 64
I
Proletari din toate fărlle, unííl-va!
D[ STAT
In ziua de 19 aprilie a.c., a dintre Republica Populară prin comisiile permanente
avut loc, la Palatul Republi Română şi Republica Popu ale Marii Adunări Naţionale,
cii, şedinţa Consiliului de lară Federativă Iugoslavia în trimestrul II al anului
Stat, prezidată de tovarăşul privind asistenţa juridică, 1972.
Nicolae Ceauşeseu, preşedin semnat la Belgrad, la 18 de Totodată, în vederea îmbu
tele Consiliului de Stat. cembrie 1960 ; ratificarea nătăţirii activităţii în dome
La şedinţă au participat, ca Convenţiei pentru reprimarea niul justiţiei. Consiliul de
invitaţi, miniştri şi alţi con capturării ilicite a aeronave Stat a hotărît ca organele
ducători ai organelor centra lor, încheiată la Haga, la 16 competente să efectueze un
le de stat, precum şi pre decembrie 1970 ; acceptarea studiu şi să prezinte propu
şedinţi ai unor comisii per unor amendamente la reguli neri cu privire la perfecţio
manente ale Marii Adunări le anexe ale Convenţiei in narea legislaţiei penale, a le
Naţionale. ternaţionale pentru ocrotirea gislaţiei privind sancţionarea
Consiliul de Stat a adop vieţii omeneşti pe mare, în contravenţiilor, precum şi a
tat decretul privind înfiinţa cheiată la Londra la 17 iu legislaţiei referitoare la solu
rea, organizarea şi funcţio nie 1960, la care Republica ţionarea obştească a unor a-
narea Ministerului de Inter Socialistă România a aderat Ijateri.
ne, ca urmare a fuzionării prin Decretul nr. 773/1966 : In continuare, au fost re
Consiliului Securităţii Statu ratificarea Convenţiei între zolvate unele cereri de gra
lui şi Ministerului Afacerilor guvernul Republicii Socialiste ţiere, precum şi lucrări cu-
Interne. România şi guvernul Repu i-ente.
ANUL XXIV. Nr. 5 375 JOI 20 APRILIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Clonsiliul de Stat a dezbă blicii Populare Bulgaria pri
tut şi adoptat, de asemenea, vind colaborarea vamală, în
decretele privind : ratificarea cheiată la Sofia la 24 noiem In cadrul şedinţei, tovară
Tratatului cu privire la inter brie 1971 şi aderarea Repu şul Constantin Daicoviciu, în
blicii Socialiste România la
zicerea amplasării de arme
numele membrilor Consiliului
PLENARA CONSILIULUI NAŢIONAL nucleare şi alte arme de dis industria de rulmenţi (O.C.I.R.), şului Nicolae Ceauşeseu sen
Convenţia privind înfiinţarea
de Stat, a exprimat tovară
Organizaţiei de colaborare în
trugere In masă pe fundul
mărilor şi oceanelor şi în
profunde condoleanţe, în le
subsolul lor, deschis spre semnată la Moscova la 25 a- timentele de compasiune şi
semnare la Moscova, Londra prilie 1964. gătură cu încetarea din viaţă
şi Washington, la 11 februa
AL FRONTULUI UNITĂŢIÎ SOCIALISTE rie 1971 ; ratificarea Protoco bat programul privind con Ceauşeseu, tatăl preşedintelui
Consiliul de Stat a apro
a tovarăşului A n d r u ţ a
lului adiţional la Tratatul
Consiliului de Stat.
trolul pe care îl va efectua.
Mesajul preşedintelui Consiliului de Stat ai
Cuvintarea tovarăşului lui Nicolae Ceauşeseu, cării neîncetate a puterii Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşeseu,
Sub preşedinţia tovarăşu
anul 1973, în scopul ridi
miercuri, 19 aprilie, a avut economiei noastre naţiona
loc plenara Consiliului Na le, a nivelului de trai al în
Nicolae Ceauşeseu ţional al Frontului Unităţii tregului popor. Harnicei adresat participanţilor la sesiunea jubiliară
noastre ţărănimi cooperatis
următoarea
cu
Socialiste,
ordine de zi : te, tuturor ţăranilor plena
ra le adresează îndemnul a Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa
1. Informare cu privire la
Stimaţi tovarăşi, plinirea sarcinilor construc te organizaţii, Frontul U- „Contribuţia organizaţiilor de a nu-şi precupeţi forţele
ţiei socialiste, la desfăşurarea nităţii Socialiste îşi va putea componente şi a consiliilor în vederea realizării la timp
In cadrul şedinţei de astăzi activităţii politioo-educative. realiza mai bine misiunea pe Frontului Unităţii Socialiste a lucrărilor agricole care îmi este deosebit de plă Participantă activă la pro unui asemenea climat, pentru
a Consiliului Naţional al Este necesar să ne propu care o indică însăşi denumi la activitatea politico-edu- asigură recolta acestui an, cut ca, în numele Consiliului cesul de destindere şi cola organizarea şi ţinerea într-un
Frontului Unităţii Socialiste, nem să aducem anumite îm rea sa de Front al Unităţii cativă şi la mobilizarea oa de a transpune în viaţă de Stat al Republicii Socia borare între toate statele eu timp cît mai scurt a confe
s-a analizat activitatea depu bunătăţiri în activitatea Con Socialiste, şi anume aceea de menilor muncii pentru în programul anual de irigaţii, liste Românig şl tal meu per ropene, România sprijină şi rinţei general-europene, con
să de consiliile frontului, de siliului Naţional, a consiliilor a realiza unitatea întregului deplinirea angajamentelor pentru a pune în valoare sonal, să adresez . participan va sprijini şi în viitor activi sacrate colaborării şi secu
Consiliul Naţional, de organi judeţene şi a celorlalte orga nostru popor, a, tuturor oa luate ca răspuns la Chema bogăţiile pămîntului, a mări ţilor la sesiimea jubiliară a tatea Comisiei Economice a rităţii pe continent.
zaţiile componente, pentru în nisme ale Frontului Unităţii menilor muncii, fără deose rea Consiliului Naţional. şepteiul, de a obţine pro Comisiei Economice a O.N.U. O.N.U. pentru Europa ; ea Prin activitatea sa consa
făptuirea hotărîrilor plenarei Socialiste. Frontul trebuie să bire de naţionalitate, în mun 2. Informare cu privire la dusele necesare populaţiei pentru Europa, un. mesaj de este hotărîtă să contribuie, a- crată intensificării cooperării
Comitetului Central, a che aibă o răspundere mai mare ca pentru înfăptuirea politi realizarea planului de rela şi nevoilor economiei naţio salut şi calde felicitări cu lături de celelalte naţiuni eu economice, comerciale şi teh-
mării Consiliului Naţional în în coordonarea şi îndrumarea cii interne şi externe a parti ţii internaţionale în anul nale. Valoroasa noastră in prilejul aniversării unui sfert ropene, la realizarea secu nico-ştiinţifice pe plan euro
telectualitate este chemată
pean,
rităţii şi cooperării pe conti
Comisia
de veac de la crearea comi
Economică
vederea intensificării activi activîtăţii organizaţiilor com dului şi statului. In felul a- Í971 ; planul de relaţii in să-şi pună şi mai departe nent, care reclamă edifica
tăţii politico-educative de a- ponente, astfel îneît munca cesta. Frontul Unităţii Socia ternaţionale în anul 1972. în slujba înfloririi patriei' siei. rea unui sistem de relaţii noi pentru Europa poate şi este
firmare In societate a princi de educaţie ce se desfăşoară liste îşi va putea îndeplini în 3. linele măsuri organiza toate capacităţile creatoare, In cei 25 de anii de acti între state, menite să asigure chemată să dea un aport deo
sebit de însemnat la dezvol
piilor eticii şi echităţii so pe multiple planuri, de către concUţiuni mai bune sarcini torice. să participe cu elan sporit vitate, Comisia Economică a dezvoltarea paşnică, nestin tarea largă a raporturilor
cialiste. un mare număr de organiza le, scopul pentru care a fost La plenară au participat la lupta pentru dezvoltarea O.N.U. pentru EUropa a adus gherită a fiecărei naţiuni, în dintre statele continentului,
o contribuţie însemnată la
Sînt cunoscute măsurile a- ţii, să fie mai bine orientată creat, va putea juca un rol ca invitaţi reprezentanţi ai economică şi socială a ţării, dezvoltarea şi diversificarea tr-un climat de respect mu la eliminarea oricăror îngră
tot mai activ în întreaga via
doptate, ecoul lor, faptul că spre ţelul comun: realizarea ţă socială a ţării. unor ministere, organe cen pentru înflorirea ştiinţei, raporturilor de colaborare şi tual al independenţei şi su diri şi bariere artificiale care
în toate sectoarele activităţii în vîaţă a programului ideo trale şi organizaţii de masă, culturii, învăţămîntului. cooperare dintre statele euro veranităţii naţionale, neames mai stau în calea promovării
statului nostru hotărîrile Co logic al partidului, ridicarea Ea ordinea de zi a fost şi secretarii consiliilor oame Consiliul Naţional a ex pene, la promovarea unor tec în treburile interne, de unor asemenea relaţii, la
mitetului Central al partidu conştiinţei socialiste a mase activitatea internaţională a nilor muncii de naţionali primat profunda convingere relaţii bazate pe principiile plină egalitate în drepturi şi transformarea Europei într-un
lui, chemarea Consiliului Na lor de oameni al muncii. frontului. Trebuie subliniat tate maghiară şi germană, că unirea tuturor energiilor fundamentale ale dreptului avantaj reciproc. In acest continent al colaborării, păcii
ţional al Frontului Unităţii Consider, de asemenea, că faptul pozitiv că, într-un răs secretarii consiliilor judeţe vitale ale poporului român, internaţional, la cauza înţe spirit, considerăm că trebuie şl progresului.
Socialiste au devenit o reali este bine să ne gîndim Ia o timp relativ scurt. Frontul ne ale Frontului Unităţii ale naţionalităţilor conlo Cu aceste sentimente urez
Unităţii Socialiste a reuşit să
tate. IToate organizaţiile, toa îmbunătăţire a activităţii de stabilească relaţii largi cu un Socialiste, reprezentanţi ai cuitoare în jurul Partidului legerii şi destinderii pe con depuse eforturi de către toa succes deplin reuniunii dum
te instituţiile care au sarcini răspîndire a ştiinţei şi cultu şir de organizaţii şi mişcări presei centrale. Comunist Român este che tinent. te statele pentru realizarea neavoastră jubiliare.
In domeniul educaţiei socia rii ; în acest sens. Frontul U- de eliberare naţională, cu Plenara a dat o înaltă a- zăşia victoriilor obţinute în
liste au trecut la organizarea nităţii Socialiste, care reuneş organizaţii democratice şi preciere activităţii desfăşu lupta pentru ridicarea pa
activităţii pentru transpune te în rîndurile sale numeroa progresiste din diferite ţări rate de către toate organi triei pe noi culmi ale pro Tovarăşul licolae Ceauşeseu a primit Goida Meir va face
rea în viaţă a programului se societăţi şi uniuni ale oa ale lumii. Trăgînd învăţă zaţiile politice de masă şi gresului şi civilizaţiei socia
elaborat de plenara Comite menilor de ştiinţă şi cultură, mintele corespunzătoare din obşteşti, de întregul nostru liste. o vizită oficială
tului Central al partidului trebuie să joace un rol mai activitatea de pînă acum, se popor, pentru înfăptuirea Consiliul Naţional aprobă pe ambasadorui U.R.S.S.
din noiembrie anul trecut ; activ în coordonarea activită impune să fie intensificate Programului Partidului Co pe deplin activitatea inter în România
rezultatele activităţii se şi re ţii acestora. contactele, colaborarea cu di munist Român, a ideilor de naţională desfăşurată de Miercuri, 19 aprilie a.c., to Drozdenko, ambasadorul ex
flectă In felul în care mase După cum se ştie, un accent ferite partide şi organizaţii o mare valoare teoretică şi Frontul Unităţii Socialiste varăşul Nicolae Ceauşeseu, se traordinar şi plenipotenţiar La invitaţia preşedintelui
le largi populare, întregul deosebit punem pe dezvolta politice din alte dtate,- .cu practică din expunerea pre în anul 1971, care se înscrie cretar general al Partidului al U.R.S.S. Ia Bucureşti, la Consiliului de Miniştri al Re-
zentată de tovarăşul Nicolae
popor înfăptuiesc politica rea particip^rliiiiftaselor largi mişcările de eliberare naţio pe coordonatele politicii ex- Comunist Rqmân, „preşedinte cererea acestuia. . „publicii Socialiste România,
partidului nostru, planul cin populare la "conducerea ţării, nală, contribuind, îh felul a- CeauşeScu la plenara C. .*C.,,-;,. tei,0e,,ppQjjioVate' cu consec le Consiliului de Stat al Re "Cu acest prilej a avut loc tovarăşul ■ Ion Gheorghe
al P.C.R. din 3-^5 noiem
cinal, prograiriul privind dez cesta, la întărirea solidarită brie 1971 privind îmbună venţă de partidul şi statul o convorbire care s-a desfă Maurer, primul ministru al
voltarea multilaterală a Româ pe dezvoltarea democraţiei ţii forţelor antiimperialiste, a tăţirea muncii politico-ideo- nostru, de dezvoltare a re publicii Socialiste România, a şurat într-o atmosferă tovă Israelului, d-na Goida Meir,
socialiste şi. In acest cadru,
niei. Desigur, pe drumul edu pe dezbaterea diferitelor pro tuturor forţelor care se pro logice şi cultural-educative, laţiilor de prietenie şl co primit pe Vasili Ivanovici răşească. va face o vizită oficială în
caţiei, al ridicării nivelului iecte de hotărîri şi de legi nunţă pentru o politică de educarea maselor în spiritul laborare multilaterală cu ţara noastră, în prima jumă
toate ţările socialiste, cu
de cunoaştere al întregului de către oamenii, muncii. pace, pentru colaborare între eticii şi moralei socialiste, toate statele lumii, cu po Primirea de către tovarăşul tate a lunii mai a.c.
nostru popor, pe drumul for Consider necesar să stabilim toate statele lumii. al echităţii, exigenţei şi res poarele care luptă împotri ♦ _____________________
mării unui om înaintat, cu o Celelalte măsuri adoptate ponsabilităţii comuniste. va imperialismului, colonia
înaltă conştiinţă socialistă, ca Consiliul Naţional şi con de consiliu au, de asemenea, Plenara a apreciat rezul lismului şi nooQolonialismu- Nicolae Ceauşeseu a ambasadorului
siliile judeţene ale Frontului
este nevoie să depunem încă Unităţii Socialiste să aibă o o importanţă deosebită. Ho- tatele obţinute de oamenii lui, cu forţele progresiste de
o activitate intensă ; de fapt, răspundere mai mare în or tărîrea de a se studia îmbu muncii de la oraşe şi sate pretutindeni. Republicii Zambia la Bucureşti
această activitate nu va pu ganizarea acestor dezbateri, nătăţirea Legii electorale, în lupta lor pentru transpu
tea înceta niciodată, întotdea în consultarea diferitelor ca dezvoltarea democraţiei so nerea în viaţă a angajamen Plenara dă o înaltă apre PENTRU 24 ORE
una va trebui să depunem e- tegorii de oameni ai muncii, cialiste în ţara noastră, este telor luate în cursul anului ciere contribuţiei preţioa Miercuri, 19 aprilie a.c., to Zambia, Paul John Firmino- Vreme relativ Instabilă, cu
se a tovarăşului Nicolae
forturi pentru perfecţionarea în centralizarea propunerilor chemată să contribuie la în trecut, ca răspuns la Che Ceauşeseu la elaborarea şi varăşul Nicolae Ceauşeseu, Lusaka, în legătură cu ple fcorul variabil, mal mult no-
şi autoperfecţionarea cetăţe acestora, astfel ca, realmen făptuirea măsurilor stabilite marea Consiliului Naţional înfăptuirea politicii externe preşedintele Consiliului de carea sa definitivă din ţara ros. Temporar vor cădea ploi
şl averse ele ploaie. Vlntul va
de Conferinţa Naţională a
nilor. Ţelul nostru este de a te, propunerile făcute de ce partidului, de Congresul al al Frontului Unităţii Socia a României socialiste, acti Stat al Republicii Socialiste noastră. sufla In general slab din nord-
aşeza relaţiile din societatea tăţeni în cadrul dezbaterilor X-lea privind perfecţionarea liste. Realizările obţinute în vităţii sale laborioase, ne România, a primit pe amba Cu acest prilej a avut loc o vest. Temperatura minimă va
fi cuprinsă între 4 şl 6 gra
noastră pe principiile comu să fie temeinic studiate şi întregii noastre vieţi sociale, înfăptuirea sarcinilor de abătute pentru triumful no sadorul extraordinar şi ple convorbire care s-a desfăşu de, iar maxima între 13 şi 15
nismului ştiinţific, dar şi a- luate în considerare în vede a organizării societăţii, creş plan în îndustrîe şi agricul bilelor idei ale păcii şi so nipotenţiar al Republicii rat într-o atmosferă cordială. grade.
ceste principii trebuie dezvol rea perfecţionării şi defini terea rolului organelor alese tură. pe tărîmul învăţămîn cialismului.
tate, perfecţionate în raport tivării proiectelor de legi şi ale oamenilor muncii în con tului, ştiinţei şi culturii au Exprimînd năzuinţele în
ridicat întreaga ţară pe noi
cu dezvoltarea ştiinţei, a for hotărîri. Consider că, în ducerea statului socialist. Nu trepte ale progresului şi ci tregului nostru popor. Con
ţelor de producţie, în raport general, este necesar ca aş putea să nu menţionez, de vilizaţiei, evidenţiază forţa siliul Naţional al Frontului
cu acumularea de noi cunoş organismele Frontului U- asemenea, hotărîrea de a se creatoare inepuizabilă a ma Unităţii Socialiste aprobă, Cît mai aproape
tinţe de către întreaga ome nităţii Socialiste să acor începe pregătirea în vederea selor populare conduse de cu un sentiment de mîndrie
nire. de o atenţie mai mare ţinerii Conferinţei Naţionale partid, uriaşele rezerve e- patriotică, rezultatele fruc
Iată de ce realizările pe ca organizării participării dife a Frontului Unităţii Socialis xistente în toate domeniîle tuoase ale vizitei recent e-
re le-am obţinut — şi care au ritelor categorii de oameni ai te. Consider că această con de activitate, marile posibi fectuate de t o v a r ă ş u l de om, de gîndurile
Nicolae Ceauşeseu în opt
fost menţionate şi aici — în muncii la conducerea societă ferinţă va trebui să analizeze lităţi pe care le deschide ţări de pe continentul afri
domeniul educaţiei, al formă ţii ; trebuie astfel acordată mai temeinic activitatea de punerea lor integrală în va can, considerînd că această
rii omului nou, constructor al mai multă atenţie ţărănimii, pînă acum şi, mai cu seamă, loare. vizită istorică reprezintă o
ţinînd seama că ea nu are o
sociali-smului, trebuie consi organizaţie proprie, cum sînt să stabilească orientarea de Plenara adresează eroi nouă şi strălucită afirmare a şi preocupările sale
derate numai începuturi. In sindicatele, de pildă, precum viitor, cristalizînd mai bine cei noastre clase muncitoa principiilor politicii externe
această direcţie trebuie să ne şi diferitelor categorii de ce rolul Frontului Unităţii So re chemarea de a-şi mobili a partidului şi statului, o
înzecim eforturile ; aceasta tăţeni din cartiere, care, de cialiste în societatea noastră za în continuare eforturile contribuţie remarcabilă la
constituie o obligaţie şi pen asemenea, nu sînt cuprinşi socialistă, astfel ca acesta să în lupta pentru îndeplinirea creşterea prestigiului Româ
tru Consiliul Naţional şi pen în organizaţii obşteşti. In a- devină într-adevăr o forţă cu succes a obiectivelor e- niei socialiste în lume, la în
politică importantă în reali
tru toate consiliile frontului, cest fel, realizînd o coordona zarea unităţii întregului nos conomice şi sociale trasate tărirea solidarităţii militante, NICOLAE ANDRONACHE
precum şi pentru organizaţii tru popor. de partid, pentru înfăptui şeful secţiei propagandă
le componente ale Frontu re mai bună a activităţii or rea tuturor sarcinilor pla internaţionaliste a poporului Strungarul Ion Grigorescu, Comitetului judeţean de partid
lui Unităţii Socialiste care ganizaţiilor componente şi, Cu aceasta, tovarăşi, decla nului de stat pe anul 1972, de la atelierul de sculărle al
trebuie să colaboreze mai bine totodată, antrenînd în activi răm şedinţa închisă : vă urez pentru punerea bazelor trai Fabricii chimice Orăştie, c li
tuturor succes în activitatea nice realizării planului pe (Continuare în pag. a 4-a) nul dintre muncitorii care fac
laborioasa
In
activitate
între ele, să aducă o contri tatea obştească cetăţenii care dumneavoastră. (Aplauze pu mândria unui colectiv prin desfăşurată de organele şi Schimbul de experienţă
hărnicie şi calitatea pe care
buţie tot mai activă la înde- nu sînt cuprinşi în aces ternice). o asigură lucrărilor executate. organizaţiile de partid din organizat în Valea Jiului pe
tema muncii politice de Ia
judeţul nostru pentru înfăp om ia om se înscrie în pre
tuirea programului de edu ocupările permanente ale
La Grupul de şantiere Valea Jiului ai T.C. Deva caţie comunistă, adoptat de Comitetului judeţean de
plenara C.C. al P.C.R. din
organelor
ale
partid,
şi
noiembrie anul trecut, au organizaţiilor de partid de a
Staţie de fost obţinute rezultate în evidenţia experienţa cîşti-
semnate pe linia îmbogăţi
gată, de a găsi metode cît
impregnare Prin organizarea superioară a muncii - o reducere cu 75 de zile a duratei de execuţie rii conţinutului muncii ideo mai bune de lucru. Se
logice şi politico-educative,
poate afirma cu certitudine
a utilizării unor forme şi că la exploatările miniere
a Angrenaţi cu toate forţele din cauza unor beneficiari înregistrate la aceste obiecti — Reducerea termenelor de peni cu 33 de zile, clădirea metode dinamice de influen din Valea Jiului există o
ţare a conştiinţei. Progrese
la îndeplinirea exemplară a care nu ne-au pus la dispozi ve să fie recuperate. execuţie şi deci punerea o- oficiului poştal din Baru cu le calitative înregistrate sînt experienţă bună, organizaţi
mobilizatoarelor sarcini din ţie proiectele de execuţie din — In chemarea lansată că biectivelor în funcţiune îna 4 zile, blocul E 3-3 din Pe ile de partid muncesc mult
BARZA. In zilele acest an, constructorii Grupu vreme n-am avut pentru pri tre toate şantierele de con- inte de termen stau în atenţia troşani cu 10 zile etc. Cele rezultatul creşterii respon pentru a face faţă sarcini
premergătoare lui 1 lui de şantiere Valea Jiului ma parte a anului un front strucţii-montaj din judeţ, co noastră. Prin aplicarea stric lalte obiective au fost preda sabilităţii, a rolului de con lor complexe ridicate de
ducător politic al organiza
Mai, sînt intensificate al Trustului de construcţii de lucru ce să permită folo- lectivul grupului s-a angajat tă a măsurilor iniţiate în ve- te în termen. realizarea sarcinilor econo
lucrările de construcţii- Deva au încheiat primul tri — Indiscutabil, angajamen ţiilor de partid, la toate ni mice ale acestui an.
montaj din cadrul I.M. mestru cu rezultate semnifi tul de a preda în final unele velurile, în această activita Dezbaterile fructuoase cu
Barza, unde a fost dată cative. înregistrarea unui obiective cu 88 zile mai de te destinată formării profi factorii care se ocupă direct
în funcţiune staţia de considerabil spor de produc vreme va fi respectat şi chiar lului etico-moral propriu do domeniul propagandei, cu
impregnare a lemnului tivitate, obţinerea unei de îmbunătăţit. Ce întreprin participanţilor la istorica o- agitatori cu o bună ex
de mină. peră de făurire a societăţii
păşiri de peste 45 000 lei la de însă conducerea grupu socialiste multilateral dez perienţă au evidenţiat
Punerea în funcţiune producţia globală, reducerea lui pentru ca activitatea să voltate. problematica actuală ca
a acestei staţii se va cheltuielilor de producţie la cunoască noi perfecţionări ? re stă în faţa muncii po
răsfrînge pozitiv asupra I 000 lei cu 3,9 . lei sub sar — adresăm întrebarea ingi Desigur, în ansamblul litice de Ia om la om, ex
reducerii consumului de cina planificată, extinderea nerului şef loan Sitescu. formelor şi metodelor de perienţă obţinută după re-
lemn de mină prin mă acordului global la peste 60 — In primul rînd este vor formare a omului nou Ia activizarea colectivelor de
rirea durabilităţii celui la sută din salariaţi sînt doar ba despre punerea în funcţiu îndeplinirea sarcinilor eco agitatori, metodele folosite
folosit la susţinerea în cîteva din succesele acestui în tîiîî|î optim, la parametrii proiectaţi nomice şi sociale, la înfăp în activitatea cu agitatorii
ne a unor importante capaci
galerii. colectiv din primele trei luni tăţi de producţie care să con tuirea politicii partidului, şi do către agitatori, cîteva
De fapt, reducerea alo anului. Faptul a determi ducă la aprovizionarea ritmi munca de la om la om o- din orientările de viitor.
cheltuielilor materiale nat ca în primul trimestru că cu materii şi materiale a cupă un loc foarte impor Ceea ce se publică în ziarul de
stă permanent în aten grupul de şantiere să mate loturilor. Zilele trecute, la po tant. Aceasta pentru că ea, astăzi reprezintă o sinteză a
ţia colectivului I. M. rializeze aproape 22 la sută ligonul nostru de panouri adresîndu-se direct, nemij experienţei, idei valoroase,
Barza. Prin aplicarea din planul de construcţii- mari din Livezeni a intrat în locit, are o mare forţă de
susţinerii cu toreret, funcţiune o staţie de sortare înrîurire a psihicului oa dar nu reţete, pentru că în a-
metalică, cu prefabri montaj al acestui an. sirea întregii noastre capaci să scurteze termenele de e- 'derea finalizării planului fi menilor, un înalt grad cest domeniu atît de gingaş
cate, se prevede ca pî- — Fără îndoială rezultate tăţi. Astfel de aspecte au in xecuţie la un număr de 5 zic de apartamente cu două a agregatelor balastiere şi de de operativitate. Nici o al muncii cu omul nu se
nă la sfîrşitul anului le noastre puteau fi cu mult tervenit în cazul Liceului in obiective care să însumeze în luni înainte de finele anului concasare a pietrei care va altil formă a muncii politi pot da reţete valabile peste
întreprinderea să redu mai bune — relatează ingi dustrial din Petroşani, la că total un avans de 88 de zile. am reuşit ca în primul tri alirhenta cu diferite sorturi ce de masă nu se poate a- tot. Oamenii se deosebesc a-
că cu 200 mc consumul nerul Dumitru Ţurnă, direc minul de nefamilişti, hotelul mestru să obţinem avansul dapta mai operativ la dife tît de mult unul de altul,
de lemn faţă de sarci torul grupului. Am avut însă turistic de la Valea de Peşti Rezultatele din primul tri considerabil de 75 de zile. întreaga Vale a Jiului. Tot ritele situaţii ridicate de
na planificată. greutăţi care n-au permis să etc. In ultima lună însă si mestru oferă garanţia că a- Blocul H 2-1 din Petroşani ILfE COJOCARU viaţă, nu poate interveni cu
ne desfăşurăm integral for tuaţiile s-au clarificat, fapt cest obiectiv al chemării va l-am predat cu 15 zile mai mal multă promptitudine. (Continuare în pag, a 2-a)
ţele. Mă refer la faptul că ce va permite ca rămînerile fi îndeplinit ? devreme, blocul D 4 din Lu- (Continuar* tn pag. a 3-a)