Page 23 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 23
> DUMINICĂ, 6 NOIEMBRIE 1983 Pag. 3
IZIUNE
iWBI
ICA,
IERI”
Tv.
familiei
patriei m
muzicii
ilui (parţial
uilor
luminical
lor) Totul se face pentru ridicarea
.n pentru
. „Cervan- Scriitorii şi patria
cpisodul 3 bunăstării oamenilor muncii
ri
(parţial co- La 7 Noiembrie a.c., po tăririlor Congresului al (R.S.S. Ucraineană), care Timp de trei zile, în nal pe tema „Scriitorii şi larmonicii de Sfat „Bana
poarele Uniunii Sovietice XXVI-lea al partidului, con are strinse relaţii de prie cursul săptămînii trecute, patria", manifestarea cul- tul“ - aşadar, poezie, ba
omâniei
;c. „Taina sărbătoresc cea de-a 66-a strucţiei societăţii comunis tenie şi colaborare cu ju s-a desfăşurat la Timişoa minind cu Festivalul Naţio let şl muzică cultă — s-a
e“ (color) aniversare a Marii Revolu te în Uniunea Sovieti deţul nostru, fiind declara ra una dintre cele mal im nal de Poezie desfăşurat constituit intr-un spectacol
uzi cale ţii Socialiste din Octom că. Cîteva imagini con te înfrăţite. In documenta portante manifestări cultu in sala Opere! Române. In memorabil, sincer şi solemn
★ Sport
brie. Întreaga activitate cludente asupra eforturilor rea noastră am fost înso rale ale anului. Reuniţi sub ceea ce priveşte Colocviul, fără ostentaţie. O concep
EMBRIE pentru marcarea acestui e- depuse în acest sens în ţiţi de redactori ai ziarului semnul celei de a 65-a a- emoţionante îndeosebi au ţie regizorală modernă, ae
veniment, desfăşurată sub ţara vecină şi prietenă „Socialisticeskii Donbass“, niversări a Marii Uniri, in apărut maturitatea şl răs rată, preferind calitatea Ui
le istoriei decorul somptuos al aces punderea care au guvernat
ce romft- conducerea nemijlocită a le-am desprins viiitînd u- organ al Comitetului regio locul cantităţii, o scenogra
odii popu nele unităţi economice de nal de partid Doneţk şi al tei toamne timişorene, a- această elevată reuniune fie extrem de simplă, dar
P.C.U.S., este subordonată
producţie industrială şi a- Sovietului regional al depu proape optzeci de scriitori profesională ca şi priveliş aducind sugestia feericului,
la demon- înfăptuirii neabătute a ho- gricolă din regiunea Doneţk taţilor poporului. — poeţi, prozatori, critici şi tea solidarizării scriitorilor au reuşit să apere specta
oamenilor
Moscova istorici literari - au conlu celor mai diferiţi tempera colul de alunecarea in fes-
celei de a La untatea minieră lasinovskaia crat la reuşita exemplară mental şi ca manieră de tivism voios, menţlnindu-l
iri a Marii a unei întilniri care are în limitele festivului echili
cialiste din toate şansele să devină
Nu departe de Doneţk şedintele comitetului de sin a.c., ne-a relatat secreta brat, armonios, capabil să
muzical (denumit pe drept cuvînt dicat, Subin Vladimir Moi- tradiţională. In toamna tre Lecturi şi privelişti capteze deopotrivă intere
îate rul comitetului de partid cută, ea s-a desfăşurat sul şl participarea afectivă
oraş al trandafirilor, deoa seevici, ne-a făcut preciza al minei, Rudov Alexandru
!n limba rece aici sint plantate pe rea că minerii au la dis Vasilievici, accentul în mun sub genericul „Scriitorii şi a unei săli pline.
larţial co- ste 1,8 milioane plante), poziţie trei case de cultu ca politico-ideologică este pacea“. Anul acesta a pur creaţie în jurul ideii de Pa Colocviul şi Festivalul
se află raionul Sovetskaia, tat titlul „Scriitorii şi pa trie înţeleasă ca supremă Naţional de Poezie „Scrii
zitmii so ră, unde se organizează di pus pe studiul individual, tria“ şi s-a constituit intr-o raţiune a existenţei artisti torii şi patria" a însemnat
ri în economia căruia o pon ferite manifestări, în spe urmărindu-se o mai bună ce. Am asistat de lapt la
tarţial co dere însemnată o ocupă cial pentru sărbătorirea mobilizare a întregului po adevărată demonstraţie de un moment de vîrf al vieţii
producţia de cărbune, fapt fruntaşilor în producţie. tenţial uman şi material forţă a scriitorilor români In un recital de o factură a- llterar-artistice din acest
li tricolor favoarea patriei, a păcii, a parte: un recital al profe an. E un gen de manifes
’cviziunii so- atestat de existenţa în raza După plenara C. C. al pentru creşterea neîncetată siunilor de credinţă, de o
lor) sa a 11 unităţi miniere, în P.C.U.S. din luna iunie a producţiei de cărbune. creaţiei, a cărei semnifica tare complex, pretenţios
“ton. ,.Re- ţie sporeşte şi mai mult mare frumuseţe prin diver din punctul de vedere al
pisa' ,- '> 3 care-şi desfăşoară activita dacă ne gindim la demon sitatea lor de stil şi de vi
tea peste 42 000 oameni ai ziune asupra aceleiaşi Idei, efortului organizatoric, dar
muncii. împreună cu direc straţiile de forţă de o cu dar convergînd înspre ace de o neîndoielnică şi veri
torul unităţii miniere lasi totul altă natură, care se laşi sens al dăruirii şi an ficată eficienţă. Puţind fi
novskaia, Naja Ivan Efimo- fac pe alte meridiane. gajării. socotit documentare, schimb
vici, am vizitat unul din Din bogatul program al de experienţă, intilnire cu
sectoarele moderne de pro intilnirii de la Timişoara au La rîndul său, Festivalul public, reuniune profesio
ducţie, unde lucrau la 470 făcut parte vizite de docu Naţional de Poezie, bene nală, el este util atît ar
7,00 Ac- mentare la obiective indus ficiind de lectura autorilor, tiştilor cit şi celor ce tre
: minute; m în subteran, minerii din
ul sate- brigada lui Vasili Muzacen- triale şl agricole, la expo precum şi de colaborarea buie să beneficieze de
dumini- ziţii şi muzee, întilniri cu unor artişti de prestigiu ai arta lor.
,dualităţi ko. Datorită gradului ridi cititorii, un colocviu naţio Operei Române şi ai Fi RADU CIOBANU
De toate cat de mecanizare a lu
iladlojur- crărilor, în 5 din cele 10
gistrările abataje ale minei — ne-au
că uşoa-
nii; 13,30 spus ‘gazdele s-a ajuns
e; 14,00 la o productivitate de 40
caz la... şi clopotele istoriei încep să bată
ale şla- de tone cărbune cocsifi- Toamna în Retezat rar,
;; 14,15 cabil pe post, ceea ce asi
nenadă ; gură îndeplinirea ritmică a Dacă tragi o linie dreaptă trezind din somn întregul ev mediu
r; 16,00 aţipit între ruinuri.
16.05 Al- planului. Deşi mina res deasupra Văii Rîuşorului, O nălucă friguroasă pîlpîie
) Radio- pectivă numără doar 22 de se naşte un triunghi
r; 17,30 ani de Iri-înfiinţare, în con cu vîrful ascuţit în jos deasupra Retezatului.
:ic; 18,00 diţiile de muncă şi de via atingînd gălăgiosul fir de apă Ne îngropăm gîndurile în noiane
8.05 Pu- de frunze
izicoteca ţă ale oamenilor care lu în locul unde jivinele
adiojur- crează aici s-au produs vin să-şi stîmpere setea; şi trecem tăcuţi de Ia o piatră Ia
imintiri, mutaţii semnificative. Pe un alt unghi mîngîie alta
iu Ceia; pînă Ia tăul adine
■'iilor ; lîngă investiţiile masive orga de brazi de pe tîmpla
Pa- destinate mecanizării şi muntelui, în care ne oglindim împreună
—u- modernizării proceselor de făcînd-o să unduie ; cu vulturul de deasupră-ne.
lucru în mină, din fondu cel de al treilea unghi
rile unităţii şi cu sprijinul atinge arămiu Cetatea de Colţ, IONEL AMĂRIUţEI
statului s-au construit nu V_______________________________________ ________________ J
meroase locuinţe conforta
bile pentru mineri, iar pen
Patria) ; tru creşterea şi instruirea
i — se- copiilor acestora se află în MIRCEA DINESCU ;
HUNE-
njen se funcţiune 12 grădiniţe şi flm«seEna* ecranul
iubire şcoli. De asemenea, pre
); Kai- „Exil pe o
iiderur-
îii (Ar- Agricultura in plină dezvoltare
itructo- boabă de piper" mesajul uşor-descifrabil. Du ştie — în baza celei dinţii
Dmul şi pă ce te pătrunzi de acel in povestiri de succes a lui
); es- Pe lingă preocuparea de care au pierit numeroşi pasăre, ceea ce-i asigură vocat de noi ton amar-per Gorki, „Malcar Ciudra". Dar
ideatica
trPENi: a dezvolta mineritul, side luptători. Deşi în timpul un cîştig lunar de 250 ru Strălucind în pleiada de siflant, se a dezvăluie poet de faptul că pelicula pune in
ale
fond
trăsăturile
acestui
de
Neagră rurgia, construcţia de ma războiului totul a fost dis ble. Productivitatea muncii ceniului abia trecut, cres- excepţie, iar glazura pam evidenţă gorklene este lirice ex
prozei
în
: Prun- şini, chimia şi alte ramuri trus, localităţile raionului pe om în expresie valori cînd de la o carte la alta, fletului, aparenţa lasă ve clusivitate meritul regizoru
■delenii devenit repede creatorul u- derii formele viguroase, u- lui Emil Loteanu, care este
Cap- industriale, în regiunea Do au renăscut din propria că este de 16 500 ruble nui inconlundabil stil poetic neori cutremurătoare, ale nu numai cineast de excep
INOA- neţk se acordă o deosebită cenuşă, datorită muncii e- anual. Gradul ridicat . de amar-persiflant, cu o puter mesajului pragmaticului „e- ţie, dar şi unul din repre
lul şi atenţie creşterii producţiei mecanizare a lucrărilor în nică ancorare în tematica xilat" pe o boabă de piper. zentanţii de seamă ai poe
:c); U- roice a oamenilor. Raionul vieţii imediate, profund so Un mesaj uman, cinstit, vi- ziei contemporane din R.S.S.
!e preţ agricole, pentru asigurarea se mîndreşte cu cei 10 eroi sectorul zootehnic al unită cială, Mircea Dinescu este brînd de o rară nevoie de Moldovenească.
atol) ; autoaprovizionării, în con ai Muncii Socialiste şi cu ţii este atestat de faptul acum un poet grav, ce ope a comunica, o voce a Unei Povestmu urnirea romanti
seriile cordanţă cu prevederile cele peste 60 de persoane că fiecare îngrijitor de a- rează în straturile realităţii conştiinţe ce nu se ascunde că dintre Rada şi Loiko,
ÎURA- cu o debordantă uşurinţă, după draperiile prăfoase ale dînd glas pătimaşei dorinţi
s Ho- Programului alimentar apro decorate cu „Ordinul Le- nimale are în primire cîte datorată talentului său na abstractizării goale, ci se de libertate ce ii animă mai
) ; ci bat în anul trecut de ple nin '. Prin munca lor însu 60 de vaci cu lapte. tiv. nutreşte din marile teme ales pe tinerii eroi ai ca
1
ul alb nara C.C. al P.C.U.S. Una fleţită, oamenii şi-au durat Din dialogurile purtate „Exilul" din recentul vo ale contemporaneităţii. Noul ravanei de ţigani, filmul lui
sălba- lum „Exil pe o boabă de volum, prin doar 35 (7) de Emil Loteanu formulează
Tlacă- din zonele agricole repre case trainice, edificii so- cu specialişti şi lucrători ai piper", apărută la Editura poeme, valorează, în sensul idealul pur şi insulleţitor al
In ar- zentative ale regiunii este cial-culturale şî o bună re ogoarelor am desprins că, „Cartea Românească" pare cultural, mai mult cu mult libertăţii, care trăieşte in
cultu- şi raionul Krasnoearmeisk. ţea de drumuri asfaltate. pentru a face munca mai a fi, în sensul ovidian, al decît unele bildungs-romane fiecare, idenUfiondu-se cu
dom- unei conştiinţe lirice acute, în versuri ce zac prin un demnitatea înnăscută a fiin
IAZI: Datorită investiţiilor efec Celor 4 500 elevi li s-au a- rodnică, în întreaga regiu autorul folosind limbajul gherele generozităţii edito ţei umane. Tot ceea. co con
I-II ; tuate pentru dezvoltarea sigurat condiţii bune de în ne se duce o bătălie a- poetic ca pe un subterfugiu riale. Mircea Dinescu, sîntem . stituie substanţa epică, lapi
(Casa bazei tehnico-materiale a văţătură, ei pregătindu-se prigă pentru folosirea eco elevat. Nu vrem să spunem siguri, va rămîne poetul dară, curată şi do un ro
ERTA: agriculturii, cele 26 unităţi temeinic pentru muncă şi nomicoasă a fiecărei resur că Mircea Dinescu ar fi nu doar al criticii, dar şi al mantism mişcător a nuvelei
iubi- un... versificator, dimpotrivă, cititorilor săi, numeroşi, dor lui Gorlci, se metamorfozea
Hai- agricole cooperatiste şi de viaţă în 24 de şcoli. se de apă. Aşa s-a ajuns intr-un veac în care aceştia nici de poezie adevărată. ză în filmul lui Emil Lotea
LARI: stat din raion produc anual La sovhozul condus de ca pe suprafeţe de ordinul abundă, tînărul poet „pro nu in cinematograf de cea
it lergă- peste 150 000 tone cereale, laroşenko Fiodor Aiexan- miilor de hectare irigaţiile prietar de poduri", rosteşte EUGEN EVU mai bună calitate. Fraza
<1 canonic o poezie în care scriitorului este transfigu
22 000 tone floarea-soare- d/ovici, situat la marginea să fie făcute cu apa scoa are, rînd pe rînd, revela
rată in şiruri de imagini de
m lui, 23 000 tone legume, oraşului Selidova, impre să din minele de cărbune. ţia unul „scrib bolnav", „biet ŞATRA adine lirism, în scene cînd
arta
elev
în
a
muri",
de-a
E A 12 000 tone fructe, 11000 sionează plăcut ordinea şi Peste tot, în unităţile vi unuia care, „bolnav" de a- solare, cînd adumbrite de
tone carne, 6 000 vagoane disciplina la toate locurile zitate, unde am fost pri devăr, în sensul cel mai fru finalul dramatic. Imaginea
constiiuit
a
„Şatra"
de lapte, 64 000 000 ouă şi de muncă. Unitatea pro miţi cu ospitalitate şi prie mos, „refuză praful de pe imens succes nu numai un lui serghei Vronslti — care
la
soluţii
abil intru alte produse agroalimenta- duce anual 40 milioane tenie, ne-am convins că tobă", exilîndu-se pe o boa noi ci pretutindeni in lume. foloseşte accentuind imagistice
tragis
originale,
s 1383 Vre- re. Locuitorii oraşelor şl ouă, 2 000 tone de carne, oamenii muncii sint preo bă de piper. Rostirea poe Anii care au trecut de la mul baladesc şi frumuseţea
genert cal- tului este deseori fierbinte, cea dinţii intilnire a publi
arlabil. Cu satelor din această zonă precum şi peste 100 de va cupaţi să amplifice reali are temperatura arderii au cului cu această peliculă, u- poetică a filmului — este pe
înt posibile au o bogată tradiţie revo goane lapte. Muncitoarea zările în producţie, să facă tentice, o flacără albă, mis nică în felul ci, nu numai măsura concepţiei regizora
Vîntul va luţionară şi de muncă, par- Valentina Ivariovna, care totul pentru ridicarea bună tuitoare îi străbate poemele. că nu i-au tocit valorile, le. în cele două roluri prin
imperaturile Paradoxal, efectul acestei dimpotrivă, cavalcada de cu cipale sint extraordinari Sve-
fi cuprinse ticipînd activ la revoluţia lucrează de 7 ani în a- stării lor materiale şi spi poezii îl simţim, deşi ge lori'pare şi mai intensă, şi tlana Toma şi Grigori Gri-
grade, iar din 1905, adueîndu-şi par ceastă unitate, are In în rituale, să consălideze ast neza ei are înverşunarea, de mai vie. goriu. Ce mai putem adău
tre 10 şi 15 tea de contribuţie la Ma grijire 12 000 păsări şi este fel prestigiul societăţii so a comunica stări vitale, re Şi in cazul „Şatrei" se ri ga ? Dorim cit mai multe
oeală dimi- cialiste în lume. confortant, eliberator, sub- dică problema relaţiei dintre reluări de anvergura „Şa-
va depune rea Revoluţie Socialistă din mulţumită că îndeplineşte textul fuzionînd în cele mai literatură şi film. Scenariul trei".-
>log de ser- Octombrie şi la războiul planul de 250 ouă în me multe din piesele cărţii cu este scris — cum bine se AL COVACI
>nco). pentru apărarea patriei, în die anual, de la fiecare N. TIRCOB
