Page 29 - Drumul_socialismului_1983_11

ROMÂNIA* CEAUŞESCU «PA CE!
|fa pacea - iată dezideratele
Stntem împotriva care se aşteaptă să fie rea­ care nu a dus războaie da
cucerire, ci şi-a apărat întot­
lizate astăzi, acum cînd nu deauna pămintul scump al
este prea tirziu, cînd peri­ patriei, este pentru pace,
războiului, colul unei confruntări nu­ pentru înţelegere intre po­
cleare este mai ameninţă­
convieţuirea
poare,
pentru
S O C I A L I S M U L sîntem pentru tor ca aricind, lată de ce, primul său bărbat, tovarăşul
ome­
laolaltă
în
spiritul
in numele ortacilor mei, al
niei strămoşeşti.
şi
familiilor
copiilor
noştri
Astăzi, ţara noastră, prin
cerem conducătorilor de sta­
te să se intilnească la masa
tarul general al partidului,
tratativelor şi să dureze, îm­
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C tratative şi pace preună, o pace trainică pe Nicolae Ceauşescu, secre­
preşedintele
României
so­
o
simplă,
biografie
S I A L C O I V S I L I U L U I P O P U L A R J U D E T E A Am N insă in satisfacţii, întreaga planetă. cialiste îşi exprimă cu tărie
dorinţa de pace, de înţe­
bogată
aidoma multora dintre mi­ MIHAI COZMA, legere între toate popoarele
nerii ţării. In copilărie am maistru minier, lumii, spunindu-şi răspicat
cuvintul împotriva înarmării,
Anul XXXV, nr. 8 085 MIERCURI, 9 NOIEMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani cunoscut ororile celui de-al I. M. Dîlja in primul rind a celei nu­
doilea război mondial şi
urmările sale : foametea şi cleare.
lipsurile de tot felul. Dar In numele celor peste 4 000
Toate lucrările pe ogoare — poporul român, sub condu­ Dorim de studenţi îmi exprim ade­
ziunea totală faţă de iniţia­
cerea eroicului nostru partid,
a reuşit intr-un răstimp scurt tivele şi demersurile în fa­
încheiate grabnic! să edili ce temeliile socia­ -sa invătăm voarea păcii întreprinse de
liste ale patriei noastre, secretarul general al parti­
ducţiei agricole la hectar pentru care s-au jertfit atî- si să muncim dului, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu. Noi, cei ce ne
Râspunzînd chemărilor cuprinse în Mesajul adresat de la toate culturile, mecani­ tea generaţii de înaintaşi, pregătim ca mîine să de­
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tuturor lucrătorilor ogoare­ zatorii de la S.M.A. Haţeg patrie liberă şi demnă, maică venim specialişti în extrage­
lor cu prilejul „Zilei recol tei", ţăranii cooperatori şi au acţionat cu hotărîre bună pentru toţi fiii şi fiicele in linişte rea şi prepararea bogăţiilor
mecanizatorii din judeţul nostru şi-au amplificat efortu- pentru efectuarea cu ope­ ei. subsolului ţării dorim să în­
'rile pentru a finaliza grabnic toate lucrările menite să rativitate şi de calitate co­ Noi, minerii, ne unim văţăm şi să muncim in li­
asigure o temelie trainică producţiei agricole din anul respunzătoare a arăturilor glasul cu al secretarului ge­ O ţară ca a noastră, cu nişte şi pace sub cerul me­
viitor, punînd accentul pe realizarea în cele mai bune adînci de toamnă. Ca ur­ neral al partidului, tovară­ peste cinci milioane de ti­ reu senin al României noas­
condiţii a arăturilor adînci de toamnă şi pe fertilizarea mare,' la cooperativele a- şul Nicolae Ceauşescu, per­ neri care iau drumul şco­ tre dragi. Studenţii îşi ridică
terenurilor cu îngrăşăminte organice. De asemenea, im­ gricole din Haţeg, Silvaş, sonalitate marcantă a lumii lilor in fiecare dimineaţă, glasul împotriva înarmării,
portante forţe au fost şi sînt concentrate la efectuarea Sălaşu de Jos, Livadea şi contemporane şi ne pronun­ cum n-a fost in România împotriva unui nou război,
lucrărilor în pomicultură, lată cîteva aspecte de muncă în alte unităţi agricole coo­ ţăm împotriva războiului, îm­ pînă acum, o ţară impli­ fiind întru totul de acord
semnificative în acest sens. peratiste s-a terminat ogo- potriva armelor nucleare, a cu conţinutul Apelului Fron­
rîrea în totalitate a supra­ încordării internaţionale, a cată plenar în creşterea tului Democraţiei si Unităţii
feţelor care urmează să fie ameninţării cu forţa şi a folo­ copiilor săi in spiritul ade­ Socialiste, apel care exprimă
Mecanizatorii îşi îndeplinesc cu cinste însămînţate în primăvara sirii forţei. Nu tunurile sau vărului şi dreptăţii, al legi­ dorinţa de pace a întregului
sarcinile încredinţate anului viitor. De asemenea, rachetele trebuie să dicteze lor morale ale iubirii şi nostru popor.
o atenţie deosebită reali­ soarta omenirii, ci umanismul dăruirii pentru binele patriei
Preocupîndu-se cu în- făptuirea sarcinilor ce le zării acestei lucrări s-a a- profund'. Pe pămînt este ioc nu poate fi decit o ţară
treaga răspundere de în- revin privind sporirea pro- LAZĂR CIROIU,
cordat şi de către mecani­ pentru toţi. Fiecare popor, liberă, in care trăieşte şi student, preşedintele
zatorii de la asociaţiile e- mare sau m i c t r e b u i e să-şi munceşte un popor iubitor Consiliului A.S.C. de la
hotărască singur destinul. de pace. Un popor paşnic,
Au încheiat arăturile adînci de toamnă (Continuare in pag. a 3-a) Colaborarea internaţională, cum este poporul român, Institutul de mine
Petroşani
In Consiliul unic agroindustrial Hunedoara acti­
vitatea mecanizatorilor angrenaţi în efectuarea ară­
turilor adînci de toamnă a fost bine organizată şi Copiii noştri să crească sănătoşi,
coordonată. Tractoarele au lucrat în forma­
ţii compacte, conduse de specialişti ai unităţilor agri­
cole şi ai S.M.A. S-a muncit cu seriozitate şi răs­ să-şi poată impiini idealurile
pundere pentru a asigura un ritm înalt acestei lucrări
şi totodată, pentru a realiza arături de bună cali­
tate. Ca urmare a acestui fapt, în Consiliul unic agro­ Sînt una dintre milioa­ lor la adresa vieţii şi li­
industrial Hunedoara s-au încheiat arăturile adinei nele de tinere mame a că­ bertăţii, ne alăturăm gîn-
pe întreaga suprafaţă stabilită. Primele care au ter­ ror dorinţă de pace arde dul şi fapta de fiecare zi
minat ogoarele sînt cooperativele agricole din Buituri, cu flacăra cea mai puter­ forţelor iubitoare de pace
Hăşdat şi Peştişu Mare. nică. Vrem pace şi linişte de pretutindeni pentru ca
pentru copiii noştri, pen­ dreptul fundamental al oa­
' , ... ,i . - tru familiile noastre. Con­ menilor — de a trăi în
65 de ani de la făurirea statului sider că suprema îndato­ pace şi bună înţelegere, e-
rire a oricărui tînăr care
liberaţi de spectrul războ­
naţional unitar român trăieşte pe planeta Pămînt iului să triumfe, pentru ca
este de a lupta pentru o libertatea şi liniştea să fie
politică de pace şi de co­ atributele noastre de fie­
Mişcarea mem or an di stă — moment laborare. Nu există nici o care zi.
justificare ca omenirea să Nu vrem ca haosul să
alunge echilibrul, nu vrem
istoric în lupta românilor din fie distrusă printr-un răz­ ca vorbe despre dezastru
boi nimicitor.
Bunicii şi străbunicii şi gînduri sinistre să alun­
Transilvania pentru făurirea noştri ne-au povestit, nu o ge visele înaripate ale co­
dată, despre ororile celor piilor noştri. Vrem ca el
două războaie ce au zgu­ să crească în armonie, să­
statului naţional unitar duit lumea. Dezastrul ato­ nătoşi, să poată împlini cu
Fabrica de încălţăminte Hunedoara, atelierul stanţe. Mun­
citoarea Gabi Murar lucrează la o maşină de stanţat ştrai- mic nimicitor, care ar sur­ cinste idealurile supreme
Unirea Principatelor şi memorii. Textul Memoran­ furi pentru încălţăminte. In flecare lună depăşeşte planul. veni dacă nu va fi preîn- ale societăţii noastre so­
înfăptuirea României mo­ dumului cuprindea o ana­ tîmpinat războiul, n-ar mai cialiste.
derne, cucerirea indepen­ liză temeinică a situaţiei lăsa loc nici măcar amin­
denţei de stat au însemnat economice, sociale, poli­ tirilor. Conştienţi de acest RODICA DUMA
noi coloane puternice în tice şi culturale a celor Oameni ai muncii din întreprinderi ! trist adevăr, de pericolele lucrător gestionar,
susţinerea edificiului na­ peste trei milioane de create de cursa înarmări­ I.C.S.M.I. Deva
ţional unitar al poporului români supuşi Austro-Un­ Preţuiţi, ca buni gospodari, energia electrică !
nostru. După încheierea, gariei, a tendinţei evidente Cu un kilowalt-oră se pot realiza :
în 1867, a pactului dualist d. deznaţionalizare promo­ Producţie fizică peste prevederi
dintre clasele dominante vată de autorităţi, infăţişînd • 1,3 kg alumină sau
austriece şi maghiare, cînd dorinţa românilor de a li • 1,5 kg oţel în cuptoare electrice sau Mobilizaţi puternic de organele şi organizaţiile de
Transilvania a fost încor­ se crea condiţii pentru a • 25 kg fontă brută de furnal sau partid, minerii de Ia E.M. Deva au reuşit să încheie
şi luna octombrie cu realizări notabile în producţie,
porată — prin ignorarea putea trăi „în bună înţe­ o 7 kg îngrăşăminte complexe sau situîndu-se astfel în rîndul colectivelor fruntaşe în în­
voinţei naţionalităţii româ­ legere cu toţi concetăţenii
ne predominante — Unga­ noştri şi să putem urma • 10 kg ciment sau trecerea socialistă pe ţară. în perioada trecută din
riei grofilor şi baronilor, în pace lucrarea noastră, • 6 kg paste făinoase sau acest an, ei şi-au depăşit prevederile la toţi indica­
asuprirea acestora s-a in­ culturală şi economică". 6 1,5 mp ţesături finite din lină. torii economici, rezultate bune fiind obţinute Ia pro­
tensificat. După procla­ O delegaţie de 300 de Utilizaţi în producţie cele mai eficiente tehnolo­ ducţia fizică-sortimentală, unde au fost extrase peste
marea dualismului, româ­ români, sub conducerea lui gii şi metode de lucru, acţionaţi pentru înlăturarea prevederi 133 tone de cupru, 117 tone zinc, 86 tone
nii, stăpîni de drept ai Ioan Raţiu, constituită din oricărei forme de risipă, spre a realiza producţia pla­ plumb, 356 tone sulf şi 340 tone fier. De remarcat că
străvechiului teritoriu al reprezentanţi ai tuturor nificată cu consumuri cît mai mici de energie elec­ întreaga producţie suplimentară a fost realizată pe
Transilvaniei, s-au văzut păturilor sociale, a mers trică ! seama creşterii productivităţii muncii, care a fost cu
lipsiţi de cele mai ele­ la Viena pentru a-1 îna­ 19,2 Ia suiă peste cea planificată.
mentare drepturi. inta împăratului, unde a
In istoria luptei români­ ai uns la 28 mai 1892. îm­
lor transilvăneni pentru păratul Francisc Iosif, la înfăţişarea de astăzi a diplotne au revenit forma­
afirmarea fiinţei naţionale, cererea guvernului maghiar, comunei Boşorod nici nu 36 de diplome ţiilor de gărzi patriotice,
un loc excepţional îl ocu­ a refuzat să primească poate fi asemuită celei iar celelalte formaţiilor ar­
pă Memorandumul înain­ delegaţia şi, fără să ia de-acum 30—35 de ani, O tistice ale comunei, din
4
tat în primăvara anului cunoştinţă de conţinutul dovedesc cu prisosinţă lap­ ridicarea comunei la un gime de drumuri şi 8 rn rîndul cărora se detaşează
1892 împăratului Francisc Memorandumului, l-a re­ tele. tot mai înalt grad de lăţime, au fost date in cea a căluşarilor, de ne­
Iosif al Austro-Ungariei. mis cabinetului de la Vom încerca să ilustrăm civilizaţie, la asigurarea folosinţă un cămin cultu­ numărate ori fruntaşă pe
Memorandumul constituia Budapesta. Atitudinea pro­ printr-un singur fapt aceas­ unui nivel de trai tot mai ral modern şi un sediu al judeţ la diferite concur­
o continuare a luptei pe-, fund reacţionară a împă­ prosper. Frumos înrămate C.A.P. Boşorod, un pod de suri. Acum, la a IV-a edi­
tiţionare a românilor din ratului a stîrnit nemulţu­ tă realitate. Ne-a sugerat-o şi aşezate pe peretele în­ ţie a Festivalului naţional
Transilvania pentru ega­ mire şi vii proteste în rîn- imaginea atrăgătoare de pe 20/5 m peste Valea Lunca- „Cintarea României" a reu­
litatea în drepturi, pentru durile întregului popor unul dintre pereţii biroului căperii, diplomele oiesfâ nilor, un sediu de magazin
autonomia acestei provin­ român. La Bucureşti, Bo­ primarului comunei, pe care laptul că in Întrecerea so­ cu bulet în centrul de co­ şit să cucerească titlul de
cii, începută de Inochentie toşani, Tecuci, Craiova, erau aşezate nici mai mult cialistă dintre comune, Bo- mună. Toate căminele cul­ laureat pentru locul I pe
Micu în prima jumătate Turnu Severin şi în multe nici mai puţin decit 36 de şorodul a ocupat de 17 ori turale de la sate au iost ţară. Loc şi titlu cu care
a secolului al XVIII-lea, alte oraşe s-au organizat diplome. Toate atribuite locuri fruntaşe (I, II, III) la a Iost onorat şi vătaful
materializată în Supplex-ul comunei, începînd din anul gospodărire şi înfrumuseţare. reparate şi amenajate, iar formaţiei, talentatul Nicolae
din 1744 şi amplificată de Prof. IOACHIM LAZĂR 1971 şi pînă în prezent, acum se lucrează intens la Mălina. Frumoasă, bogată
generaţia Şcolii Ardelene directorul diplome care atestă că aici Numai în ultimii ani aici executarea lucrărilor de şi semnificativă colecţie !
în Supplex L’bellus Vala- Muzeului judeţean Deva s-a muncit şi se munceşte s-a executat covor aslaitic construcţie la căminul cul­
ehorum din 1791, apoi în cu responsabilitate pentru şi din beton pe 600 m lun­ tural din Chitid. Alte trei VASiLE PAJAN
numeroase alte replici şl (Continuare în pag. a 3-a)