Page 25 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 25
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
LA MINA ŢEBEA
Au începui lucrările
la puful nr. 1
de extracţie
S f O M E l l l rea sarcinilor de plan, co
ca
realiza
Concomitent
acor
Ţebea
Minei
lectivul
o
dă
lucrărilor importanţă deosebită
şi
deschidere
de
HCOMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P pregătire a viitoarelor ca
producţie.
a P U L A R J U D E Ţ E A N pacităţi ia dc această unitate Re e-
cent,
conomică au început, în
regie proprie, lucrările la
puţul de extracţie nr. 1,
Anul XXXV, nr. 8 084 MARŢI, 8 NOIEMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani prin care se va asigura
deschiderea şi valorificarea
rezervelor de cărbune în
următorii ani. Formaţia de
Prolog ie un nou obiectiv minier muncă căreia i s-a încre
această
importantă
dinţat
şi complexă lucrare a ter
în ansamblu, lucrările Ce mai trebuie făcut pen tuaţia alimentării cu e- minat operaţiile dc organi
de investiţii la obiectivul tru ca totul să decurgă în nergie electrică ? zare de şantier, a contu
puţului
a
minier Coranda-I-Iondol sînt condiţii bune ? — l-am în — Deoarece I.R.U.E. Cîm- rat diametrul doi metri şi ai
săpat
primii
avansate. în cîteva zile, trebat pe inginerul Victor pina întîrzie să ne livreze
I.M. Orăştic, secţia sculărie. Frezorul Marin Ursuţ exe
prima linie de măcinare Pascu, şeful Şantierului panourile de comandă şi acestuia. cută scule profilate şi de complexitate.
din noua şi moderna uzi Certej, al Grupului de şan semnalizare pentru staţii
nă de preparare a mine tiere T.C.M.M. Cluj-Napo- le de 110 kV, din Păuliş
reurilor construită la Cer- - ca. şi Certej, am asigurat e-
tej, echipată în întregime — Majoritatea lucrărilor nergia electrică necesară O importantă sarcină economică izvorîtă din recenta şedinţă
cu utilaje româneşti, de sînt încheiate. Mai sînt funcţionării utilajelor şi
înalt nivel tehnic şi de mici intervenţii, dar nu instalaţiilor aferente pri a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.
mare productivitate, va prea importante. Atît noi, mei linii (1,7 MW) din ve
chea staţie. Cu această Perfecţionarea tehnologiilor energointensive -
energie
ne
descurca
vom
Ritm şi calitate In realizarea şi, în funcţie de împreju
încercăm
facem
să
rări,
I N V E S T I Ţ I I I O R şi rodajele mecanice pen factor esenţial al eficientei economice
tru linia a doua de mă
intra în rodaje mecanice. cinare, cu termen de por
Şeful formaţiei de men Coranda-Hondol nire în acest an. în urmă în lumina sarcinilor sta intervine cu noi măsuri o treime zona de ardere
•’Vk tori, Petrică Rusu, din toarele zile avem pro bilite de Conferinţa Naţio acolo unde este cazul. propriu-z.isă, se poate uti
partea constructorului — misiuni că vom primi nală a partidului, a hotă- La nivelul întreprinderii, liza la căptuşeala cupto
A>\ Grupul de Ş a n t i e r e cit şi beneficiarul, care panourile în cauză. Le rîrilor şi măsurilor adop aceste măsuri cu caracter rului un sort de cărămidă
T.C.M.M. Cluj-Napoca —, ne-a acordat un sprijin aşteptăm şl facem în tate în acest domeniu de tehnico-organizatoric au mai ieftină, conducînd la
împreună cu muncitorii substanţial în urgentarea continuare demersuri pen partidul nostru, colectivul fost completate cu o serie economii anuale de circa
din subordinea sa, elec lucrărilor, ne străduim să tru urgentarea livrării lor; de oameni ai muncii de la de soluţii tehnice privind 800 000 lei. Aplicînd o me
tricienii, au adus ultimele pornim prima linie cît mai vom ajuta, aşa cum am întreprinderea de lianţi perfecţionarea tehnologii todă de excavare direct
remedieri la moar» cu repede. Pină încep pro făcut-o şi pînă acum, Deva a examinat cu exi lor de fabricaţie, vizînd u- din frontul de argilă a
bile, la cea autogenă, la bele tehnologice, mal avem constructorul cu tot ceea genţă şi înaltă răspundere tilizarea cu maximă efi materiei prime, evităm u-
clasorul spiral, la instala de montat vasele de nivel ce putem pentru a intensi muncitorească mijloacele cienţă a resurselor energe miditatea excesivă a aces
ţiile şi aparatura de co constant pentru tulburea fica ritmul lucrărilor în şl căile de reducere mai tice disponibile. Un grup teia şi, ca o consecinţă,
mandă şi protecţie. Momen lă şi separatorul de pică vederea predării mai re accentuată a consumurilor de specialişti din cadrul reducem consumul de
tul în care vor începe ro turi de la instalaţiile de pede în exploatare a de combustibil şi energie atelierului cuptoare a creat combustibil cu aproape 0,5
dajele mecanice — cînd vid — încă neasigurate de acestui important obiectiv, şl a trecut la aplicarea u- un arzător mixt de gaz kg combustibil convenţio
utilajele primei linii vor beneficiar. cu o capacitate anuală de nor soluţii concrete, efi metan şi păcură, care eli nal pe tona de argilă. Ţl-
funcţiona în gol 72 de ore extracţie şi prelucrare ciente în această privinţă. mină în totalitate timpul nînd cont de faptul că dis
— se apropie tot mai mult. — Toate utilajele pentru de un milion tone mine Astfel, planificarea raţio de întrerupere in funcţio punem de un număr mic
După rodajele mecanice această primă etapă de reu. nală a consumurilor nor narea cuptorului rotativ de locomotive pentru acti
încep probele tehnologice. punere în funcţiune — a CR 3000, în cazul trecerii vitatea de aprovizionare
intervenit în discuţie Petre Ne oprim în continuare mate pe produse şi sorti dc pe combustibil gazos şi transport intern, ceea ce
Gomotîrceanu, inginer şef la cîteva urgenţe. Dacă li mente, pe materii prime creează adesea strangulări,
cu dezvoltarea la E. M. nia întîi de măcinare nu şi activităţi auxiliare, este pe combustibil lichid şi
30 milioane lei invers, situaţii frecvente în am introdus cinci trolil de
Certej — sînt executate mai ridică probleme — cunoscută de oamenii mun lunile de iarnă. Eficienţa manevră, prin intermediul
depăşiri la producţia de furnizori. Cele nomi cele 20 000 tone de mine cii din toate sectoarele economică a acestei solu cărora am economisit, de
marfă nalizate de tovarăşul Pascu reu necesare probelor teh de producţie şi zilnic se ţii tehnice se concretizea la începutul anului, 15 to
sînt în drum spre noi, in nologice se vor asigura cu urmăreşte, cu aparatură ză într-o producţie supli ne de motorină, cu care
Oamenii muncii de la în clusiv motorul troliulul mijloace auto —, urmărind de control adecvată, con ne putem desfăşura activi
treprinderea minieră Barza stadiile de execuţie a dife mentară anuală de circa
au încheiat primele 10 luni pentru funicular. Vor a- ritelor lucrări, din uzină sumurile realizate, se ţine un milion lei. Pe aceeaşi tatea în acest domeniu 20
ale anului cu o depăşire a junge la timp, nu sînt pro o strictă evidenţă a lor, linie, a reducerii cheltuie de zile.
sarcinilor de plan la pro bleme din acest punct de care, de asemenea, este O serie de alte îmbună
ducţia marfă de peste 30 LIVIU BRAICA lilor materiale am intro tăţiri tehnologice, soluţii
milioane lei. De asemenea, vedere. cunoscută de muncitorii dus în fabricaţie o nouă
ca urmare a bunei orga — Cum s-a rezolvat si (Continuare in pag. o 2-a) tehnologic de ardere frac-
nizări a activităţii la toa din secţii şi ateliere, şi se Ing. VASILE DEAC
te punctele de lucru din ţională a combustibilului directorul I.L. Deva
subteran şi de la suprafa în cuptorul rotativ 3 000 —
ţă, a dăruirii şi hărniciei prin care se scurtează cu (Continuare in pag. a 2-a)
minerilor şi preparatori
lor, aici s-au obţinut, in Strădanii responsabile pentru încheierea
aceeaşi perioadă, însem
nate sporuri la producţia
fizică sortimentală : la zinc ultimelor lucrări pe ogoare
în concentrate 9 tone, la
cupru 27 tone, la sulf 3 331
tone, la bentonită MS tone, în Consiliul unic agro sub directa îndrumare a
la calcită 485 tone, la con de 80 de*■tractoare. Am
fecţii utilaje tehnologice industrial Orăştle, fertili luat măsuri pentru utiliza inginerilor şefi din coope
214 tone. De notat că şi zarea cu îngrăşăminte na rea cît mai bună a mij rativele agricole de pro
la investiţii totale prevede turale şi arăturile adinei ducţie şi marea majoritate
rile de plan au fost depă loacelor mecanice şi a fie Creşterea părţii variabile a
şite cu 9 milioane lei, iar de toamnă se desfăşoară cărei ore bune de lucru, a specialiştilor şi-au înde
la construcţii-montaj cu din plin. S-au dus în cîmp astfel îneît să atingem un plinit cu răspundere aceas
peste 2 milioane lei. circa 4 000 tone îngrăşă ritm de muncă înalt. Am tă sarcină, meritînd a fi retribuţiei - mijloc pentru
minte naturale, cele mai atins o viteză de 200—220 evidenţiaţi Ioan Manolescu
mari cantităţi fiind trans ba pe zi. Simbătă au înche (C.A.P. Beriu). Petre Sasu
portate la cooperativele a- iat arăturile adînei Coopera (C.A.P. Jeledinţi), Dorin cointeresarea materială a
gricole de producţie din tiva agricolă din Căstău — Bibolaru 'C.A.P. Căstău) şi
Turdaş, Pricaz, Mărtineşti, alţii, care au fost zi de zi
Jeledinţi şi altele, unde au cu mecanizatorii, îndru- întregului personal muncitor
fost administrate între C.U.A.S.C. Orăstie mîndu-le munca şi contro-
1 000 şi 2 500 tone gunoi lînd calitatea lucrărilor. Au în noile reglementări a- sistemului de retribuire,
de grajd. Cu însemnate fost şi situaţii însă, la probate de conducerea de se lărgeşte gama d.' forme
forţe s-a acţionat şi în ce pe o suprafaţă de 100 ha C.A.P. Dineu Mare. de pil partid şi de stat, şi apli de stimulare materială, co
lelalte unităţi de pe raza — şi cea din Orăştioara de dă, cînd nu s-a muncit de cate în unanimitate de că lectivă şi individuală a-
consiliului nostru. Mai a- Jos — pe 80 ha, iar luni dimineaţa pînă seara cu tre întreaga masă de oa flate la dispoziţia consiliu
vem cantităţi mici de s-a finalizat lucrarea ţa toate tractoarele, nu s-a meni ai muncii din toate lui oamenilor muncii.
transportat la C.A.P. Din C.A.P. Sibişel, Jcied'nţi şi urmărit îndeaproape folo domeniile activităţii, se pre Sporul de acord ce se
eu Mare şi Ocoliş. La în Turdaş. într-un stadiu a- sirea la întreaga capacitate văd, pe lingă retribuţia plăteşte personalului mun
treprinderea pentru creş vansat la "fe-luarea ogoa â mijloacelor mecanice. O- tarifară, o serie de veni citor nu este o noutate.
terea şi îngrăşarea tinere relor se află unităţile din tilia Rusan, inginerul şef turi suplimentare, ca parte
tul® bovin din Orăştie, Mărtineşti, Oăştie si Be al unităţii, s-a aflat zi de variabilă a veniturilor Acesta a fost plătit şi
în luna octombrie şi în pe riu, care mai au dc arat zi în cîmp cu mecanizato totale. Ele sînt: adaosul plnă în prezent. Sistemu
rioada ce a trecut din no suprafeţe mici. Tractoare rii, dar n-a reuşit să se de acord, participarea la lui actual de acord global
iembrie, s-au administrat le devenite disponibile au impună cu autoritate în beneficii, premiile, sporu i s-au adus însă unele
600 tone îngrăşăminte na fost deplasate cu operati faţa lor. Astfel că aici s-a rile, indemnizaţiile şi com îmbunătăţiri în ce priveş
turale, iar la A.E.I. Beriu vitate la unităţile rămase atins o viteză zilnică de pensaţiile. te modul de stabilire a
s-a transportat şi adminis în urmă. Astfel, la C.A.P. numai 2,2 ha pe tractor. începînd cu 1 septem sarcinii cantitative ce se
trat în cîmp tot gunoiul Dineu Mare s-a arat în în aceste zile, am luat brie a.c., ponderea părţii contractează. Realizarea
de la adăposturile de ani ultimele zile cu 10 trac toate măsurile pentru a variabile în totalul venitu producţiei fizice pe sorti-
male. toare. La aceaştă unitate, spori ritmul arăturilor, în rilor personalului munci
Arăturile adinei de toam care are de ogorît 285 ha aşa fel îneît lucrarea să se tor va ajunge pînă în 1985 VICTOR UNGUREANU
nă s-au desfăşurat, în ge — cea mai mare suprafaţă încheie în cel • mai scurt la circa 25 la sută, des- inspector principal
Atelierele centrale Rîu
Mare-Kctezat. Frezorul Io neral, în bune condiţiuni. dintre unităţile consiliului timp. fiinţîndu-se minimul ga la Sucursala judeţului
nel Sitariu este un mese La nivel de consiliu unic nostru —, luni au fost de NICOLAE CRĂCIUN rantat şi plafonarea cîşti- Hunedoara a
riaş foarte bun şi îşi depă inginer sef
şeşte sarcinile de plan lună am alcătuit patru formaţii plasate şi alte miiloace gurilor. Pe această cale Băncii Naţionale
dc lună. de lucru, mobilizînd la a- mecanice. al Consiliului unic se întăreşte funcţia de
ceastă lucrare un număr Arăturile s-au desfăşurat agroindustrial Orăştie cointeresare materială a (Continuare in pag. a 3-a)
