Page 26 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.8 084
Implicare activă a organizaţiei de partid în EXPOZIŢIE
CU VlNZARE ■rai El
înlăturarea greutăţilor, pentru îndeplinirea între 7—12 noiembrie a.c., IC,00
producătorului
din
la sala Complexului comer IC,03
cadrul
integrală a sarcinilor de producţie zată o expoziţie cu prepa ic,îs :
organi
cial
este
„Central"
rate culinare, de cofetărie 10,30
Este un adevăr probat fiecare dintre cele patru aflîndu-se tocmai în lu şi patiserie. Sînt puse la 17.00
de realitate faptul că în organizaţii de bază din cru înlocuirea sistemelor dispoziţia cumpărătorilor 17,50
din
producţie
lupta pentru depăşirea secţia noastră a fost de pneumatice la polizoarele preparate (diferite sortimente 18.00
proprie
greutăţilor, în focul ac terminată de... o nerealiza- CM. de salate, sărmăluţe semi-
ţiunilor îndreptate spre re. Este vorba de neîn- — Au existat cazuri în preparate, peşte prăjit, pui
eîrnăciori,
îndeplinirea fără echivoc deplinirea sarcinilor de care comuniştii au fost pane, mititei), pui pastă pen
tru
congelaţi,
a sarcinilor se cultivă şi plan la producţia fizică nevoiţi să se recunoască numeroase sortimente de
se verifică răspunderea în sortimentală de laminate depăşiţi în faţa greută mezeluri etc.
muncă. Cei pe care este finite cojite şi polizate. ţilor ? Bine aprovizionată de că
firesc să-i caracterizeze Or, mai cu seamă acum, — Să nu găsească ime tre unitatea organizatoare,:
restaurantul „Transilvania",
pregnant responsabilitatea după intrarea în vigoare a diat soluţia, da, dar să se expoziţia a atras chiar din
faţă de tot ceea ce în noilor acte normative dea bătuţi-, nici vorbă ! prima zi un mare număr 22,30
treprind în producţie, în privind munca şi retribui Alţi doi comunişti, ing. Ioan de cetăţeni.
viaţa de organizaţie sînt, rea în acord global şi Lup şi maistrul Alexandru
în primul rînd, comuniştii, ■ eînd noii indicatori nu mai întreprinderea „Marmu
detaşament care se consti permit nici un fel dc Savu au testat un nou ra" Simeria. Comunistul
tuie ca cea mai înaintată compensări în cazul ne- sistem de calibrare, de Mircea Codreanu este elec
şi
1
"'forţă de’ gînidire şi” acţiu reaiizării fiecărui sortiment concepţie proprie, cu cali trician specialist mare rezol BUCUIU
vă
reparaţii
teh
de
ne din societatea noastră. în parte, nimeni nu-şi bre poligonale, pentru nicitate. dioprograt
îmbunătăţirea calităţii su
La ordinea
prafeţei laminatelor din tură; 7,00
VIATA DE PARTID oţel inoxidabil. Rezultatele Perfecţionarea tehnologiilor La panou
muncii ; l
testării nu i-au mulţumit. sci ; 8,10
Dar aceasta nu înseamnă lor ; 9,00
Aspecte concrete, care mai poate permite să ră- că au renunţat, ci, dimpo 9,05 Răspu
l
;
rllor
ilustrează cu claritate afir mînă indiferent faţă de trivă, sînt şi mai ambi energomtensive ştiri ; 10,Oi
marea în viaţă a acestui îndeplinirea fără echivoc ţionaţi. ţară —i r- pi
indubitabil adevăr am a sarcinilor de producţie. Ceea ce, personal con (Urmare din pag. i) recenta şedinţă a Comite Sarcina utilizării inte Din cintec
consemnat şi în dialogul Acest lucru l-au înţeles sider că ar trebui subli tului Poiitic Executiv al grale şi eficiente a resur popoarelor
11,00 Bulei
purtat recent pe această comuniştii din secţie cu niat la tema pusă în dis tehnice, raţionalizări — C.C. al P.C.R. şi care con selor energetice, pusă de Microfonul
temă cu Mihai Peşca, se prilejul dezbaterilor res cuţie este implicarea ac glndite şi aplicate în pro diţionează în mare măsu partid în faţa tuturor co Publicitate
cretarul comitetului de pectivelor documente. tivă de care fac dovadă ducţie prin forţele proprii ră aplicarea eficientă a lectivelor muncitoreşti, se de ştiri ;
spiritul
lei
partid de la secţia Lami — Cit de bine şi le-au comuniştii în înlăturarea ale specialiştilor noştri — sistemului- de retribuire a va materializa, în acest ul moara f
nor 800 mm din cadrul însuşit comuniştii din or oricăror greutăţi ce mai au condus la creşterea pro personalului muncitor în tim trimestru al anului, Dc la 1 li
Combinatului siderurgic ganizaţiile de bază ? apar în producţie. Indife acord global generalizat — prin punerea în funcţiune curioşilor
Hunedoara. — Tocmai acest lucru îl ducţiei orare a morilor de ne obligă la noi căutări, la a instalaţiei dc recuperare de ştiri ; c
folclorul
— Membrii organizaţiei demonstrează faptele lor. rent că lucrează efectiv pe ciment cu 5 la sută, la eli aplicarea de noi soluţii şi a căldurii aerului în exces Sfatul mei
noastre de partid nu se Iată, pe scurt, doar cîte- maşinile de cojit şi poli minarea integrală a pe măsuri care să asigure de la răcirea clincherului diog- -cta
pot plînge că nu au avut va dintre cele mai semni zat, sau că sînt la între nalităţilor suportate de desfăşurarea activităţii pro Bv d<
dioî, .
prilejul să se confrunte ficative. La maşinile de ţinere, pe un schimb sau întreprindere (care se ridi ductive în condiţii tot mai şi folosirea acesteia la us radio ; ]
carea
zgurii,
cu
economii
cau la peste 56 000 lei în
cu diferite ' greutăţi, ine cojit, Norton în special, altul, Kali Carol, Nicolae fiecare lună), la respecta bune, la niveluri tot mai calculate de circa 2 500 * Pentru
rente de altfel într-o ac îndeplinirea ritmică a pla Bocşiţan, Cornel Popovici, rea strictă a consumului înalte de calitate şi efi - tone combustibil conven tru pace ; i
formaţii,
tivitate-, atit de complexă nului era imposibil de Iuliu Moldovan, Ionel Mă- planificat de energie elec cienţă economică. Avem ţional pe an. Pe baza eco in librării
ca cea pe >care o desfă realizat datorită deselor rilă, toţi comuniştii îşi în curs de realizare o se nomiilor preliminate a se culaţie ; 2
şurăm aici, în secţia în defecţiuni ce apăreau la fac o datorie din a preveni trică în perioadele vîrfu- rie de lucrări vizînd mo obţine pînă la . sfîrşitul a- 20,10 Mcm
romănesc
care se laminează oţeluri instalaţiile hidraulice. Lip şi remedia orice defecţiu lui de sarcină, la creşterea dernizarea instalaţiilor de dv... ; 22,0'
dintre cele mai speciale, sa pieselor dc schimb ori ne, din a asigura bunul siguranţei în exploatare a desprăfuire şi reducerea nului, în condiţiile noului — Itadioji
unde avem în dotare ma ginale la aceste maşini mers al producţiei. Numai utilajelor tehnologice şi pierderilor tehnologice, Iar sistem de organizare şi re vorbe ş
intcrnaţioi
şini şi utilaje ce prezintă aduse de peste hotare era, aşa se explică faptul că instalaţiilor din dotarea repararea instalaţiilor din tribuire a muncii, venitu terii muzi
un înalt grad de automa de asemenea, o problemă. în luna octombrie, lună în întreprinderii. . dotare va asigura un grad rile fiecărui om vor reflec Non stop
tizare. Dar iată, că, unindu-şi Aceste măsuri, soluţii, ridicat de reţinere a pul ta mai bine efortul depus
— Vă propunem, tovară forţele, ing. Saul Joldiş, care s-a aplicat generali preocupări ne-au permis berilor, determinînd eco în producţie, existînd po
şe secretar, să insistaţi maistrul Constantin .Simio- zarea acordului global, ca, de la începutul anu sibilitatea ca fondul de
asupra unui sector anu nescu, Ion Ticula, alţi co- am reuşit ca planul la lui, să ne încadrăm în toa nomisirea a 1 200 tone de premiere să ajungă — aşa
me, în care dificultăţile j.miinişti şi oameni ai mun sortimentul bare cojite şi te consumurile normate clinchet’- pe lună — numai cum este stipulat în lege
DE V A
de ordin tehnologic, de cii din secţie au găsit şi polizate (anterior înscris de combustibil şi să obţi la desprăfuitoarele multi- — pînă la 30 la sută. din (Patria);
producţie au generat răs aplicat o soluţie care s-a ca nerealizarc) să fie chiar nem economii de 3 488 to ciclon —, respectiv o eco valoarea economiilor obţi (Arta) ;
punsul în fapte al oa dovedit pe cit do eficientă depăşit cu 10 procente. ne combustibil convenţio nomie de 143 tone combus nute. De asemenea, redu Ziua de
menilor. pe atit de economică : Este doar un început de nal la arderea clineheru- tibil convenţional şi 90 cerea consumurilor speci tânăr varş
Revanşa (
— Mă voi referi, în acest adaptarea unor pompe de drum în demonstrarea ade lui, 372 tone c.c. la usca MWh energie electrică. De fice va conduce la dimi (Siderurgi!
caz, la sectorul ajustaj, producţie românească, cu ziunii depline pe care noile rea zgurii granulate de asemenea, în scopul per nuarea cheltuielilor de pro in spate '
mai precis la comparti debit constant. acte normative le-au găsit furnal, 182 tone c.c. în ac fecţionării continue a teh ducţie, la creşterea bene eu cîinele
mentul maşini de cojit şi Mai sînt şi alte rezol în conştiinţa şi fapta co tivităţile de reparaţii, pie nologiilor de fabricaţie, ficiilor întreprinderii, deci PETROŞAi
Maigrct se
polizat. In esenţă, concen vări după concepţii... „la muniştilor, a tuturor oa se de schimb şi la consu creşterii siguranţei în ex la creşterea ponderii par Un coma:
trarea atenţiei asupra re minor 800". înlocuirea cu menilor muncii, care au mul propriu tehnologic. ploatare a agregatelor şi ticipării oamenilor muncii grea <7 IN
zolvării situaţiilor critice produse indigene a venti- Exigenţele continuu spo îmbunătăţirii calităţii pro la beneficii. Colectivul de PE Că
—
roi.
apărute aici, pe care o lelor de reglare a presiunii înţeles că atunci cînd rite care se pun în faţa duselor noastre am intro eimentişti de la Chişcăda- tural); Vt
dovedesc comuniştii din la presa franceză, iar acum munceşti bine, cînd nu te economiei naţionale, în dus experimental — în ga este conştient de aceste nelegale (
laşi compleşit de greutăţi deosebi în acest important premieră pe ţară în secto necesităţi şi de avantajele NEA : M
ciştigul este mai bun şi domeniu al consumurilor rul producerii cimentului pe care le generează şi ac ANINOAS.
momente
satisfacţiile mai mari. de materii prime, materia —conducerea pe calculator ţionează în consecinţă, cu (Muncitori
Prolog la un nou obiectiv minier le, combustibili şi energie a procesului de ardere a toată hotărîrea şi responsa Fii bărba
MIRCEA DIACONU — domeniu examinat şi la clincherului. bilitatea muncitorească. zaţul);
(Urmare din pag. 1) asigurarea urgentă a pa noştri răs:
şic) ; ORi
nourilor de comandă şi (Patria);
şi pînă în carieră, priori semnalizare pentru staţiile (Flacăra);
tare sînt următoarele : fi de 110 kV. Pe parcursul Confesiunile unui rătăcitor, intors din „paradisul lumii libere" (I) Dacă ' ai-
bate (Ci
nalizarea funicularului, la lucrărilor la Coranda-Hon- HAŢEG :
care instalaţiile de sem dol au fost multe greutăţi, Cel care ne priveşte din de glasul > de sirenă al spuneam că merită să risc guros control medical. Dă ale căpiţa
nalizare sînt întîrziate şi dar atit constructorul fotografia de pe docu unui „prieten" şi în eufo pentru ceea ce mă aş deai semne de boală, ră- (Dacia);
uşii închis
unde se impune o atenţie obiectivului cit şi benefi mentul sau de imigrant în ria pe care ţi-o dă alcoo teaptă dincolo". mîneai în lagăr. Rămîneai toc pent
sporită din partea con ciarul s-au mobilizat la o „ţara tuturor posibilităţilor" lul, a consimţit să se arun Vorbeşte precipitat, gră să te duci în fiecare zi (Casa de
structorului şi beneficia activitate susţinută, au este un tînâr, surîzător şi, ce cu ochii închişi în a- bit parcă să deşerte tot la „platz" - bursa neagră RIA : Zbo
rului pentru urgentarea lu reuşit, printr-o bună co frumos ca un star în cea ventură. „Dincolo, spunea sacul amintirilor triste. în a muncii. Pentru că în reşul); ILI
ness (Lur
crării : la fel a iazului laborare, să găsească so de-a şaptea artă. Actul său „prietenul" său, sînt mii de timpul cît a stat în Statele lagăr nu eşti ţinut la in
de decantare a sterilului, luţii dc rezolvare a situa de imigrant are imprimat oameni gata să ne întindă Unite ale Americii a în finit, nici măcar pe bruma
asigurarea apei industriale, ţiilor ivite, să-şi îndepli pe el numele statului care o mînă de ajutor ca să ne văţat binişor engleza. Dar de mîncare ce se dă acolo.
celelalte modificări şi re nească sarcinile trasate. se autodeclară drept port căpătuim". Şi, Aurel Stanei, fonetismele proprii limbii Eşti împins mereu să-ţi
medieri la instalaţiile şi Stă în puterea comunişti drapelul democraţiei bur şofer de meserie, năs locurilor în care s-a năs cauţi de lucru, şi de lu Rezultat!
utilajele din uzină, între lor din aceste organizaţii, gheze. Cel din fotografie cut şi trăit pe meleagurile cut n-au dispărut din vor cru găseşti doar la bursa C noiembr
care un loc de frunte îl a colectivelor do muncă şi cel ce se află în faţa bunilor şi străbunilor săi, birea lui. Nu uiţi aşa uşor neagră, pe o plată cu Extr. I :
Extr. a î
ocupă blindajele metalice de aici să urgenteze fina noastră sînt una şi aceeaşi a luat drumul pribegiei, limba în care ai spus ziua, cît să nu mori de Extr. a
de la moara autogenă a lizarea importantei lucrări persoană. Dar cîtă dife drumul lung al căutării „mamă" prima oară, învă foame". 15.
liniei a Il-a de măcinare. pentru economia naţio renţă între chipul surîză himerelor. Cine-i era „prie ţată, o dată cu laptele „Prietenul" şi-a găsit Fond to
Şi, nu în ultimul rînd, nală. 513 717 lei.
tor din fotografie şi chipul tenul" cu care se însoţise, mamei. „Am străbătut frau repede nişte coreligionari
răvăşit din faţa noastră ! avea să se convingă foar dulos şi feriţi de ochii care l-au scos din lagăr
Locomotivă Diesel cu gaze notuiale De cînd a fost făcută fo te repede, încă înainte de a lumii o ţară vecină trecînd şi l-au îmbarcat pentru \R \
tografia, n-au trecut nici trece fraudulos frontiera. tot fraudulos şi frontiera „Lumea Nouă" (La ce preţ,
In cadrul unităţilor şi prima locomotivă Diesel trei ani. „Eu te-am adus pînă aici ei cu Austria. întrebînd se va vedea). Dezmoşteni Timpul
subunităţilor G.I.G.C.L. se la funcţionarea cu gaze ALERGÎND ÎN CALEA cu gîndul că ne vom spri din om în om am ajuns la tul din Cerbia a rămas azi, 8 noii
desfăşoară o acţiune sis naturale. Este vorba de „FETEI MORGANA" jini ‘unul pe altul pînă să lagărul pentru transfugi acolo, pradă nesiguranţei mc în ge
şi
tematică de trecere a u- o locomotivă care trans ajungem unde trebuie. Nu de la Traiskirchen. Am şi regretelor. cîmpie în
moaşă
nor utilaje şi mijloace de port^ din fabrică la gară Avea 31 de ani, doi mai vrei să treci, treaba cunoscut oameni care aş — E de prisos să mai munte, ui
transport cu motoare cu vagoanele cu prefabrica copii şi o viaţă înainte. ta, nu am cine ştie cîtă teptau şi de cîte cinci ani spun că de la gîndul re mai mult
combustie internă la func te din beton şi alte pro Nu avea o meserie grea. nevoie de tine. Dar, fii de zile viză pentru a intra întoarcerii în ţară eşti va sufla
Temperate
ţionarea pe bază de gaze duse ale fabricii. Inde Era conducător auto la o atent, vei fi acuzat că ai în vreuna din ţările pe. care foarte repede abătut cu fi cuprins
r
naturale. pendenţa sa de funcţio autobază dintr-un oraş condus maşina în stare de le credeau niul pe pămînt. ameninţări de tot felul. grade, iar
După trecerea autobuze nare este de trei ore, iar mare din Banat. Locul lui ebrietate şi că m-ai ajutat Nu erau p ..uiţi pentru că în fine, a sosit şi ziua tre 7 şi 1
de deal r
lor de transport local, reîncărcarea rezervoa natal însă se află pe gra pe mine să trec frontiera mai aveau cu ei cîte îmbarcării lui. Garantase In zona c
parţial sau total, pe com relor, Ia presiunea din re niţa dintre judeţele Hune fraudulos. Alege, căci nu 3-4—5 guri de hrănit ; erau pentru el o societate cu văi se vt
freci
care
bustie cu gaze a venit ţea, durează 5—10 mi doara şi Arad, la Cerbia. am timp de pierdut !". Mai cei care tîrîseră în aven caracter religios din Sta şi în cur
rîndul altor utilaje. nute. Rătăcirea iui a început în avea timp să aleagă ca tura lor şi familia. De tele Unite ale Americii. posibil bt
Ultima noutate în ma Adaptarea este rodul manieră clasică : zăpăcit lea cea bună dar n-a fă- familie nu era nevoie Dincolo de ocean, alte La mun
şi
terie a furnizat-o Fabri eforturilor unui colectiv de reclama zgomotoasă a cut-o. „Eram băut şi înfri „acolo". Nici de bolnavi peripeţii. Despre acestea moaşă slab
Vint
ca de producţie indus condus de Ion Tofan, societăţii de consum (cît coşat, aşa că am continuat nu era nevoie. Cînd statul într-un număr viitor. din sector
trială mică de Ia Hune specialist de înaltă cali avea să urască mai tîrziu drumul cu toate riscurile solicitat accepta să te pri ţa ceaţă
doara, care a adaptat ficare Ia I.J.T.L. această reclamă !), ameţit legate de acest pas. îmi mească, ţi se făcea un ri ION CIOCLEI rolog dfe
VrasgyaU)